Steaua Roşie, noiembrie 1984 (Anul 35, nr. 259-284)

1984-11-01 / nr. 259

Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Gurbăneşti, judeţul Călăraşi Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a efectuat, miercuri dimineaţa, o vizită de lucru pe şantierul Gur­băneşti din cadrul complexului de lucrări hidrotehnice Mostiştea, din judeţul Călăraşi. După ce a survolat partea cen­trală a Cîmpiei Mostiştei, eli­copterul prezidenţial a aterizat în zona barajului Gurbăneşti. La acest punct de lucru de pe salba lacurilor ce se întind de la Dunăre pînă la rîul Ialomiţa, au fost aduse sisteme de maşini folosite la lucrările de îmbună­tăţiri funciare şi de gospodărire a apelor. Muncitorii de pe acest şantier de lucrări hidrotehnice, ca şi nu­meroşi ţărani cooperatori, meca­nizatori din comuna Gurbăneşti au intimpinat pe conducătorul partidului şi statului nostru cu c­ele mai calde sentimente de sti­mă şi dragoste, i-au exprimat direct recunoştinţa pentru activi­tatea sa neobosită pusă în slujba creşterii continue a forţei eco­nomice a patriei noastre şi, pe această cale, a bunăstării între­gului popor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat cu deosebit res­pect, în rvurntele comuniştilor, al tuturor locuitorilor judeţului, de Dumitru Bejan, prim-secretar al Comitetului judeţean Călăraşi al P C.R. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a examinat modul în care sunt transpuse în practică măsurile şi orientările stabilite, cu un an în urmă, pentru realizarea de ma­şini şi utilaje de înalt randa­ment necesare importantelor lu­crări prevăzute în Programul na­ţional de irigaţii, desecări şi combatere a eroziunii solului. Secretarul general al partidu­lui a examinat cu multă atenţie fiecare utilaj, executat de între­prinderi de specialitate din ţară, a cerut explicaţii asupra caracte­risticilor tehnice, a randamen­tului şi consumului de carbu­ranţi, a condiţiilor de teren în care pot fi utilizate. A reţinut în mod deosebit atenţia instala­ţia complexă de excavat cu ro­tor cu cupe, realizată la între­prinderea Mecanică Timişoara, după concepţia originală a spe­cialiştilor români. Noul agregat este folosit pentru săparea ca­nalelor cu deschideri şi adîncimi mari — pînă la 12 m lăţime şi 9 m adâncime, la o singură trecere , putînd să excaveze 400 mc pă­­mint pe oră. Pămîntul excavat poate fi îndepărtat cu ajutorul benzilor transportoare. De ase­menea, a fost examinat modul de funcţionare şi randamentul draglinei, fabricată la uzinele „Progresul“ din Brăila. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a apreciat eforturile depuse de pro­iectanţi, specialişti şi construc­tori pentru a realiza maşini şi utilaje de înalt nivel tehnic şi eficienţă economică, corespunză­toare lucrărilor de hidroamelio­raţii şi de gospodărire a apelor.­ Secretarul general al partidu­lui a indicat specialiştilor să ur­mărească cu toată atenţia modul de comportare a noilor maşini şi instalaţii şi să acţioneze opera­tiv pentru îmbunătăţirea calită­ţii întregii game de utilaje, în mod deosebit a acelor care, în timpul exploatării, dovedesc o fiabilitate sub nivelul prevăzut. De asemenea, a indicat să intre în producţie de serie maşinile şi utilajele prezentate în faza de prototip. Conducătorul partidului şi sta­tului nostru a examinat apoi stadiul lucrărilor de acumulări de pe rîul Mostiştea, obiectiv ca­re, în final, va asigura apa pen­tru irigarea unor mari supra­feţe agricole. Regularizarea cursului rîului Mostiştea şi folosirea apelor lui, împreună cu alte salbe de la­curi din această zonă, pentru irigarea unor întinse suprafeţe agricole asigură obţinerea unor recolte sigure şi stabile, în orice condiţii climatice. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat să se intensifice ritmul lucrărilor pe acest şantier, iar pentru ridicarea eficienţei inves­tiţiilor să se pună un accent deo­sebit pe adîncirea văilor şi lacu­rilor pentru a se crea condiţii acumulării unor cantităţi cît mai mari de apă cu investiţii cît mai reduse şi a se evita folosirea pentru lucrări de hidroameliora­ţii a unor terenuri cultivabile. Prin întreaga sa desfăşurare, noua vizită de lucru a pus puter­nic în lumină preocuparea per­manentă a secretarului general al partidului pentru crearea unei­­puternice sisteme de m­aşini şi utilaje care să asigure înfăptui­rea în cele mai bune condiţii a amplului program de irigaţii, desecări şi combatere a eroziunii solului, menit să contribuie la dezvoltarea şi modernizarea con­tinuă a agriculturii româneşti, ramură de bază a economiei noastre naţionale. (Agerpres) NOI FAPTE DE MUNCĂ DIN MAREA ÎNTRECERE SOCIALISTĂ DESFĂŞURATĂ ÎN CINSTEA CONGRESULUI AL XIII-LEA AL P.C.R. TOATE FORŢELE SATELOR SA PARTICIPE DIN ZORI ÎN NOAPTE LA CULESUL ŞI TRANSPORTUL PRODUSELOR DIN CÎM­P! •­­ • Recoltarea sfeclei de zahăr în cooperativele agricole de r­e­producţie s-a făcut pe 92 la sută din suprafaţa cultivată . , • Porumbul a fost cules de pe 44.380 ha, în proporţie de 81 ,► la sută • In continuare trebuie intensificat mult transportul­­­l produselor recoltate • Adunate in grămezi se mai află pe i­n cîmp peste 79.000 tone de sfeclă şi peste 52.000 tone de pe- p­o­rumb, însufleţiţi de îndemnurile se­cretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a nu precupeţi nici un efort în vederea strîngerii şi depozitării grabnice a tuturor produselor de pe cîmp, pentru a evita orice risipă, oamenii muncii de la sa­te depun eforturi mari, din zori în noapte pe frontul recoltării, transportului şi depozitării re­coltei. Cu toate greutăţile exis­tente, la recoltări s-au înregis­trat în ultimele zile rezultate mai bune. Recoltarea sfeclei de za­hăr se află în stadiu final. Din cele 10.500 ha cultivate sfecla a fost scoasă de pe 9.700 ha. Cu forţele prezente la lucru munca poate fi terminată în 2—3 zile. Şi la culesul porumbului s-au obţinut ritmuri zilnice mai mari. M. MOCEANU (Continuare în pag. a 4-a) PRODUCŢIE - PRODUCTIVITATE - CALITATE COLECTIVUL FABRICII DE ANVELOPE LUDUŞ VA REALIZA PLANUL ANUAL LA 5 NOIEMBRIE De ani de zile colectivul Fabricii de anvelope Luduş îşi dispută un loc printre fruntaşii industriei judeţului şi de fiecare dată hotărîrea lor a devenit faptă. Anul 1984, an al celor două mari eveni­mente deosebite din viaţa po­porului şi a partidului: a 40-a aniversare a eliberării şi Con­gresul al XIII-lea al P.C.R., va fi marcat de realizări şi mai mari, obiectivul principal al colectivului luduşean fiind: I. CISMAŞ (Continuare In pag. a 4-a) MOllTA»! O/K TO* 71 ŢÂfint,uuiTi- A l fí Anul XXXV \ Jj Nr. 259 (8.259) Joi, II 1 noiembrie 1084 V, 4 pagini V. 50 de bani / Plenara Comitetului judeţean de partid Miercuri, 31 octombrie a.c., a avut loc plenara Comitetului ju­­deţean de partid. Plenara a discutat unele probleme privind pregă­tirea apropiatei conferinţe judeţene de partid. Plenara Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. a eliberat pe tovarăşa Maria Bradea din Comitetul judeţean, din birou şi din funcţia de secretar, în legătură cu trecerea sa în altă muncă d­e partid. Plenara a cooptat în comitet, a ales în birou şi în funcţia de secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. pe tovarăşa­ An­gela Isăroiu. De asemenea, plenara Comitetului judeţean de partid a eliberat din funcţia de secretar al Comitetului judeţean pe tovarăşul Benku Ioan în legătură cu pensionarea sa. Plenara a cooptat în comitet, a ales la birou şi în funcţia de secretar al Comitetului judeţean de partid pe tovarăşul Iulian Vereş. ------------- însemnări -----------­Acasă la 9Cafea Am străbătut Apusenii prin cernerea blîndă de lumină şi frunze a toamnei, am zăbovit în aşezările din care pare a-ţi inunda fiinţa amintiri şi spe­ranţe străvechi, am trecut pe la casa lui Iancu din munţi şi prin istoricele tîrgurî ale Ţării Moţilor cutreierat lăun­tric de rugurile suferinţelor la care au fost supuşi cei trei eroi-martiri ai răscoalei de la 1784 şi m-am oprit acolo, lîn­­gă murmurul de flaut al A­­rieşului şi am vorbit cu moţii şi am aflat o aşezare lătural­nică — Arada — unde un frasin rotunjit la coroană do­mină locul natal al celui des­pre care se spune că a fost „împărat“ al Apusenilor ... Un monument ridicat in anul 1937 din piatră, ar­e gravate cuvinte puţine, dar cutremu­rătoare: „Locul naşterii erou­lui naţional Nicolae Vasile Ursu­. Născut 1730. Prins 1784. Tras pe roată 1785“. Din aceste locuri, unde ză­rile se arcuiesc sub fîlfîit de păsări şi zvon de tulnic, a plecat Horea în anii 1779, 1780, 1782 şi 1784 să ceară, de la Curtea din Viena, dreptate pentru iobăgimea română din Transilvania ... Din Albac, Vidra, Cîmpeni, Bucium, A­­brud, Zlatna, Curechiu, Ţe­­bea, Brad — răsună ca un e­­cou îndepărtat, prin vadul timpurilor, paşii şi glasurile iobagilor răsculaţi ridicaţi la chemarea lui Horea şi a căpi­tanilor săi în acel fierbinte- 1784... „Mor pentru naţiune“ au fost ultimele cuvinte rostite de Horea în faţa a peste 2.000 de ţărani români aduşi cu forţa din 419 s­­ate, pe Platoul Furcilor din Alba Iulia, la 28 februarie 1785. Dar dramatica moarte a eroului nu l-a scos din inimile celor oropsiţi, ca­re i-au purtat vie amintirea prin timpuri, i-au cîntărit faptele pe talgerul fără de greş al sufletului, l-au slăvit şi l-au aşezat în galeria ma­rilor­ personalităţi ale poporu­lui nostru. De aceea, puţinele clipe de slobozenie socială şi naţională prilejuite de răscoa­la lui Horea, în folclorul mo­ţilor se constituie într-o „vre­me“, legendară şi tulburătoa­re prin înţelesurile ei profun­de — vremea „ ... Cînd era Horea-mpărat.. Am străbătut Apusenii prin cernerea blîndă de lumină şi frunze a toamnei şi sufletul meu a îngenuncheat la lo­curi unde e vie istoria, unde zvonul de bucium, în trecerea tulburătoare a anotimpurilor adună şi risipeşte păduri, şi am fost la casa lui Iancu, şi am fost la „casa lui Horea", şi în Casa cea mare a nea­mului meu m-am simţit ală­turi de prieteni şi fraţi şi pă­rinţi şi strămoşi. EUGENIU NISTOR Azi începe: „Luna mureşeană a culturii şi educaţiei socialiste“ Devenită tradiţională şi înca­drată organic în Festivalul na­ţional „Cîntarea României", cea de-a XIV-a ediţie a „Lunii mu­reşene a culturii şi educaţiei so­cialiste“ începe azi. Spre deose­bire de celelalte ediţii, care se desfăşurau în luna decembrie a fiecărui an, ea va avea loc în pe­rioada 1—30 noiembrie, fiind de­dicată apropiatului forum al co­muniştilor, Congresul al XIII-lea al Partidului Comunist Român. Desfăşurată sub egida Consi­liului judeţean de educaţie poli­tică şi cultură socialistă, a Comi­tetului judeţean de cultură şi e­­ducaţie socialistă şi a Comisiei pentru răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice a Consiliului judeţean al F.D.U.S., „Luna mu­reşeană a culturii şi educaţiei so­cialiste“ va cuprinde următoare­le manifestări de amploare: „De­cada ştiinţei şi tehnologiei“ (1— 10 noiembrie), „Decada muzeelor judeţului Mureş“ (10—19 noiem­brie), „Zilele cărţii social-politi­­ce“ (12—17 noiembrie), „Tribuna ştiinţei şi culturii“ (15—22 no­iembrie), „Zilele Şcolii populare de artă“ (26—30 noiembrie), „Zi­lele Universităţii cultural-ştiinţi­­fice" (21—30 noiembr­ie). Conferinţele, simpozioanele, dezbaterile, ciclurile de expuneri pe diverse teme politice, juridi­ce, ale ştiinţei, artei, tehnicii şi culturii pe tema: „Epoca Ceauşescu — epoca marilor îm­pliniri“, organizate la casele de cultură, cluburi, cămine cultura­le, întreprinderi şi instituţii, u­­nităţi economico-sociale d­in agri­cultură etc., întîlnirile cu mem­brii brigăzilor ştiinţifice, cu oa­menii de ştiinţă, artă şi cultură, cu activişti de partid şi de stat, cursurile universităţilor cultural­­ştiinţifice, lectoratele, acţiunile politico-educative ale biblioteci-RAPUS IOAN secretarul Comisiei judeţene pen­tru răspindirea cunoştinţelor şti­inţifice şi tehnice a F.D.U.S. (Continuare în pag. a 4-a) /

Next