Steaua Roşie, decembrie 1984 (Anul 35, nr. 285-310)
1984-12-01 / nr. 285
p*cirA»/ zw row M ÎN SPIRITUL ORIENTĂRILOR FORMULATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU IA CONGRESUL AL XHI-LEAMUNCĂ HOTĂRÎTĂ PENTRU REALIZAREA PLANULUI PE 1984 ŞI PREGĂTIREA PRODUCŢIEI ANULUI VIITOR UN REMARCABIL SUCCES: două luni avans în îndeplinirea planului anual Colectivul Fabricii de anvelope din Luduş, unitate economică mureşeană care ocupă locul II pe ţară în întrecerea socialistă pe ramura chimiei maselor plastice şi cauciucului, acţionează cu hotărîre pentru consolidarea remarcabilelor succese obţinute în acest an. Reamintim că, urmare a unei munci susţinute desfăşurate lună de lună în cinstea celor două mari evenimente din viaţa poporuluişi a partidului: a 40-a aniversare a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă şi Congresul al XIII-lea al P.C.R., oamenii muncii de la această întreprindere au îndeplinit, la data de 5 noiembrie a.c., planul anual al producţiei marfă, succes care, alături de altele, le-a asigurat această performanţă deosebită: locul II pe ţară, pe 10 luni. Evident, dorinţa fierbinte a întregului colectiv este de a-şi menţine această poziţie fruntaşă pe întreg parcursul anului, consfinţind prin măreţe fapte de muncă locul demn pe care îl ocupă în întrecerea socialistă în cadrul industriei chimice. Noiembrie, luna marelui Congres al comuniştilor, a fost marcată, aici, la Fabrica de anvelope Luduş, de un nou şi important succes în muncă, materializat în realizarea peste plan a unei producţii marfă de 4 milioane lei. Cu acest spor, bilanţul general pe 11 luni consemnează o depăşire de 56 milioane Iei, care înseamnă un avans de două luni. Este un merit deosebit al colectivului luduşean de a-şi fi mobilizat puternic forţele pentru a da economiei naţionale însemnate sporuri de producţie peste prevederi, aducindu-şi astfel o contribuţie de seamă la satisfacerea crescîndă a cerinţelor din ramura cauciucului. Sporul de producţie amintit, obţinut în proporţie de 80 la sută pe seama creşterii productivităţii muncii, se concretizează în 21.700 anvelope reşapate, 62.000 anvelope velo noi, 81 tone utilaj tehnologic, 86 tone garnituri de cauciuc, piese de schimb în valoare de 8,7 milioane Iei. O bună parte din aceste depăz I. CISMAS (Continuare în pag. a 2-a) Rodnicia pămintului este expresia muncii şi hărniciei lucrătorilor de pe ogoare Congresul al XIII-lea al partidului a orientat cu claritate drumul pe care îl va urma agricultura noastră socialistă, drum care trebuie să marcheze o mai accentuată dezvoltare, modernizare şi eficienţă. Dotarea în continuare cu tractoare, maşini şi agregate cu randamente sporite, cu îngrăşăminte, erbicide şi substanţe insectofungicide, cu seminţe şi hibrizi cu însuşiri biologice tot mai ridicate, elaborarea şi aplicarea unor tehnologii perfecţionate concomitent cu înfăptuirea programului naţional de irigaţii şi îmbunătăţiri funciare, sunt doar citeva din prevederile înscrise în Directivele Congresului partidului care vor susţine creşterea producţiilor la toate plantele de cultură, creşterea eficienţei muncii lucrătorilor de pe ogoare. Secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a arătat, atit la recentul Congres, cit şi la întîlnirile de lucru pe probleme ale agriculturii că rodnicia pămintului este, în ultimă instanţă, expresia muncii şi hărniciei oamenilor care lucrează pe ogoare. Cu acest adevăr ne în-, tîlnim la tot pasul, în fiecare unitate agricolă, fermă sau formaţie de muncă. Cu aceeaşi bază materială, dar cu altă investiţie de muncă şi pricepere, unii obţin mai mult iar alţii mai puţin. Acest aspect am încercat să-l discutăm cu preşedintele coope- MELIAN BALDEANU (Continuare în pag. a 2-a) Adunare festivă dedicată aniversării a 35 de ani de la apariţia ziarelor locale în climatul de puternică angajare patriotică în care întregul popor, oamenii muncii mureşeni, au trecut la îndeplinirea istoricelor hotărîri ale Congresului al XIII-lea al partidului, Ieri, în prezenţa tovarăşului Ioan Ungur, primsecretar al Comitetului judeţean de partid, a avut loc în sala „Studio 1 din Tîrgu-Mureş adunarea festivă consacrată aniversării a 35 de ani de la apariţia primelor numere ale ziarelor „Steaua roşie“ şi „Vörös Zászló“, organe de presă ale Comitetului judeţean de partid şi ale Consiliului popular judeţean. La manifestare au luat parte membri ai birourilor comitetelor judeţean şi municipal de partid, membri ai Comitetului executiv al Cossiliului popular judeţean, activişti de partid, de stat, ai organizaţiilor de sindicat, ai U.T.C., reprezentante ale femeilor, numeroşi oameni ai muncii, colaboratori, corespondenţi şi cititori, precum şi corespondenţii ziarelor centrale, scriitori de la revistele Igaz Szó, Vatra, Uj Élet şi reporteri de la Studioul teritorial al Radioteleviziunii Tîrgu-Mureş, tipografi. Adunarea festivă a fost deschisă de tovarăşa Angela Isăroiu, secretar al Comitetului judeţean de partid. Tovarăşul Ioan Ungur a adresat salutul Comitetului judeţean de partid şi a felicitat colectivele redacţionale, colaboratorii, corespondenţii celor două ziare cu prilejul aniversării a trei decenii şi jumătate de la apariţia cotidienelor, urîndu-le noi succese în munca de mare răspundere pentru îndeplinirea hotărîrilor istorice ale Congresului al XIII-lea al partidului, a complexelor sarcini încredinţate de partid, de secretarul său general, presei comuniste din patria noastră. Despre semnificaţia evenimentului aniversar au vorbit tovarăşii: Ioan Pop, redactor şef al ziarului „Steaua roşie“ şi Incze Gavril, redactor şef al ziarului „Vörös Zászló“. In continuare au luat cuvîntul tovarăşii: Dorel Popa, directorul Combinatului de îngrăşăminte chimice din Tîrgu- Mureş, Kilyen Arpad, maistru la I.P.L. „23 August“ Tîrgu- Mureş, Cornel Moraru, redactor şef la revista Vatra care au adus salutul călduros al colectivelor de oameni ai muncii din judeţul nostru adresat (Continuare în pag. a 2-a) A' Ânul XXXV Jf Nr. 285 (8.285) 'flk II Simbălă, II 1 decembrie 1981 II V, 4 pagini JJ 50 de bani // Făurirea statului naţional român — eveniment epocal în istoria poporului nostru Conştiinţa unităţii de neam şi limbă a constituit o permanenţă vie în istoria milenară a poporului român a cărui etnogeneză este strîns legată de pămîntul patriei contemporane, pe care se împlinesc cele mai înalte idealuri visate de înaintaşii noştri. Descendent al unui neam străvechi de pe aceste meleaguri geto-dacice, unde s-a format prin simbioză cu elementele latine, după ocuparea Daciei de către romani, poporul român şi-a păstrat de-a lungul multor secole, pline de vicisitudini, particularităţile etnice specifice de neam şi limbă. „împrejurările istoricosociale vitrege în care şi-a dus existenţa — după cum aprecia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — au obligat poporul român, din cele mai vechi timpuri, să-şi apere dreptul la viaţă cu arma în Krâini. Rezistind tuturor încercărilor, el a străbătut vremurile de restrişte şi a ieşit la lumină, cucerindu-şi locul ce i se cuvenea în marea familie a popoarelor lumii, pentru că întotdeauna a fost animat de o nestinsă dragoste de patrie, de curaj şi de spirit de abnegaţie. Sentimentul patriotismului fierbinte a fost transmis ca o făclie, din generaţie în generaţie“. Această particularitate din istoria poporului român şi-a pus de fapt amprenta pe întreaga evoluţie social-economică, politicii a României şi pe a destinelor sale istorice. Prima unificare a ţărilor române s-a realizat, după cum se ştie, sub sceptrul domnitorului român Mihai Viteazul, unificare care datorită vitregiei vremurilor n-a putut dura decît puţin timp. O altă etapă în unificarea statală a poporului român a constituit-o unirea statelor româneşti, moldovean cu cel muntean, din 24 ianuarie 1859. Acest deziderat istoric a fost excelent exprimat de către M. Kogălniceanu la tribuna Divanului ad-hoc al Moldovei, din 7 octombrie 1857: „Dorinţa cea mai mare, cea mai generală, mai hrănită de toate generaţiile trecute, aceea care, împlinită, va face fericirea generaţiilor viitoare, este Unirea Principatelor intr-un singur stat, o unire care este firească, legiuită şi neapărată, pentru că în Moldova şi Valahia suntem acelaşi popor omogen, identic ca nici un altul, pentru că avem acelaşi început, acelaşi nume, aceeaşi limbă, aceeaşi religie, aceeaşi istorie, aceeaşi civilizaţie, aceleaşi instituţii, aceleaşi temeri şi speranţe, aceleaşi trebuinţe de în- IOAN MOLDOVAN (Continuare în pag. a 2-a) Conferinţa naţională a cercurilor ştiinţifice studenţeşti Ieri, a avut loc la Institutul de medicină şi farmacie din Tîrgu- Mureş, deschiderea festivă a celei de-a XVII-a conferinţe naţionale a cercurilor ştiinţifice studenţeşti — secţia medicină şi farmacie —, manifestare care în acest an este dedicată celui de-al XIII-lea Congres al partidului. La şedinţa de deschidere a participat tovarăşul Ioan Ungur, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, alţi activişti de partid şi de stat. Au participat, de asemenea, studenţi cercetători şi cadre didactice din centrul universitar Tîrgu-Mureş şi din centrele universitare medicale din ţară. După cuvîntul de deschidere rostit de prof. univ. dr. docent Victor Emilian Bancu, rectorul Institutului de medicină şi farmacie din Tîrgu-M Mureş, a luat cuvîntul Cătălin Dumitru, secretar al Comitetului executiv al consiliului U.A.S.C.R. A urmat apoi sesiunea de comunicări care s-a desfăşurat în 7 subsecţiuni şi unde au fost prezentate 173 de comunicări, selectate din cadrul sesiunilor studenţeşti din cele 5 institute de medicină şi farmacie din ţară. Manifestarea continuă în cursul zilei de astăzi cu organizarea unei mese rotunde cu tema „Contribuţia cercurilor ştiinţifice studenţeşti la integrarea învăţămîntului cu cercetarea şi producţia în lumina Directivelor Congresului al XIII-lea“ şi în cursul zilei de mîine cînd va avea loc şedinţa de închidere, în cadrul căreia se vor acorda premii celor mai valoroase lucrări. Pionieri şi şcolari din judeţul Mureş în vizită la Muzeul Unirii din Alba Iulia Foto: Pásztor Paul