Steaua Roşie, decembrie 1984 (Anul 35, nr. 285-310)

1984-12-01 / nr. 285

vagina s strata roșie Făurirea statului naţional unitar român — eveniment epocal în istoria poporului nostru !­­Urmare din pag. I) destulat, aceleaşi hotare de pă­zit, aceleaşi dureri de trecut, a­­celaşi viitor de asigurat şi, în sfîrşit, aceeaşi misie de împli­nit“. Aceste cuvinte exprimau de fapt o necesitate mai largă, im­perioasă, in virtutea legităţilor dezvoltării sociale, aceea de u­­nire a tuturor provinciilor locui­te de români într-un singur stat naţional, în cadrul căruia po­porul român să-şi poată manifes­ta liber, şi deplin stăpîn, opţiu­nea pentru prezent şi viitor, în conformitate cu interesele pro­prii. Un moment de seamă în fău­rirea statului român unitar l-a constituit fără îndoială şi războ­iul de independenţă din 1877— 1878 prin care noul stat unificat al românilor a reuşit să-şi taie, prin forţa armelor, orice depen­denţă faţă de vreo putere străi­nă. Pentru realizarea dezideratului final, de unificare a tuturor ro­mânilor într-un singur stat na­ţional, nu rămînea decit un sin­gur pas: Unirea în cadrul statu­lui român a Transilvaniei, locui­tă din cele mai străvechi tim­puri în mare majoritate de ro­mâni, componentă centrală a străvechii Dacii. Vicisitudinile is­toriei n-au permis însă realiza­rea acestei opţiuni legitime de­cit la începutul acestui secol, în condiţiile create de destrămarea imperiului habsburgic, profund anacronic, la sfîrşitul primului război mondial. împrejurările externe de la sfîrşitul primului război mondial au stimulat lupta poporului ro­mân pentru eliberarea naţională a teritoriilor aflate încă sub o­­cupaţie străină, pentru desăvâr­şirea statului naţional român u­­nitar. Românii din Transilvania au fost în acele grele împreju­rări printre primii care, la 12 oc­tombrie 1918, în cadrul unei con­ferinţe a Partidului Naţional Ro­mân (ţinută la Oradea) au hotă­­rît proclamarea dreptului la au­todeterminare, hotărîre care a fost adoptată, chiar a doua zi, în cadrul Congresului Partidului Social-Democrat. Curînd după a­­cest eveniment, la 30/31 octom­brie 1918, a luat fiinţă Consiliul Naţional Central Român, format din iniţiativa socialiştilor ro­mâni, pe bază de paritate (6 re­prezentanţi ai P.S.D. şi 6 ai P.N.R.), care şi-a atribuit drep­turi guvernamentale în Transil­vania. In prima parte a lunii noiem­brie 1918 în cea mai mare parte a localităţilor din Transilvania au luat fiinţă consilii naţionale locale, judeţene, orăşeneşti (pur­­tînd denumirea şi de sfaturi, se­nate, comitete etc.) care au pre­luat conducerea fostei adminis­traţii locale a statului austra­li­ngar. In localităţile unde exis­tau şi alte naţionalităţi (ma­ghiari, saşi) s-au înfiinţat şi con­silii reprezentative ale acestora care au colaborat, aşa cum do­vedesc documentele contempora­ne, cu consiliile naţionale româ­neşti pentru asigurarea ordinii şi disciplinei în localităţi, pentru a­­provizionarea localităţilor etc. Prezenţa în aceste consilii a socialiştilor şi a muncitorilor înaintaţi, a asigurat activităţii a­­cestora un caracter profund de­mocratic, constituindu-se în ace­laşi cadru democratic şi gărzi patriotice locale pentru asigurarea liniştii şi ordinii publice. Ace­laşi curent profund democratic, în cadrul căruia românii din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş voiau să-şi hotărască singuri soarta, a determinat Co­mitetul Central Român (Arad) să hotărască convocarea Marii Adu­nări Naţionale pentru ziua de 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, unde „ . .. naţiunea română din Tran­silvania vrea să-şi hotărască în­săşi soarta şi de acum înain­te .. Unirea Transilvaniei cu Româ­nia, votată de cei 1.228 de dele­gaţi, împuterniciţi şi întărită de cele peste 100.000 de persoane prezente la acest act, a fost con­sfinţită la 1 decembrie 1918, îm­plinind astfel un deziderat secu­lar al românilor de a se uni într-un stat naţional unitar. Curînd după acest mare eveni­ment, marea majoritate a popu­laţiei de origine maghiară şi să­sească din Transilvania, prin or­gane reprezentative, şi-a expri­mat adeziunea la acest act isto­ric de făurire a statului naţional unitar român. Aşa după cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu „ ... analiza desfăşurăriii evenimentelor de­monstrează elocvent că formarea statului naţional unitar român nu este rezultatul unor înţelegeri în­cheiate la masa tratativelor, ci rodul luptei întregului popor, în­sufleţit de năzuinţa seculară a unităţii, de hotarîrea de a împli­ni visul pentru care au luptat şi s-au jertfit atîtea generaţii de înaintaşi“. Adunare festiva­ lUrmare din pag. 1) gazetarilor cu prilejul acestui moment aniversar. Intr-o atmosferă entuziastă, de puternică angajare patrio­tică, a fost adresată o telegra­mă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului­­Nicolae Ceauşescu, în care colectivele redacționa­le fac solemnul legămînt de a milita cu dăruire, cu tot talentul gazetăresc pentru re­liefarea marilor idealuri ale partidului, pentru materiali­zarea obiectivelor strategice ale viitoarei etape, a hotărâ­rilor istorice adoptate de Con­gresul al XIII-lea, pentru continua înflorire a României socialiste. Exigenţe ale dezvoltării şi diversificării prestărilor de servicii prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sarcini de răspundere ne revin şi nouă, lucrătorilor din domeniul cooperaţiei meşteşugă­reşti. în acest context, se remar­că mai ales dezvoltarea puterni­că a prestărilor de servicii în viitorul cincinal, într-un ritm su­perior în comparaţie cu multe alte ramuri ale economiei naţio­nale. Iată un domeniu în care ne revin, fireşte, responsabilităţi sporite privind sporirea, diversi­ficarea şi îmbunătăţirea calitati­vă a prestărilor de servicii. Inregistrînd pe zece luni un spor de 4,4 milioane lei la pro­ducţia marfă, cooperativa „Con­structorul“ din Tîrgu-Mureş şi-a realizat, practic, angajamentul de întreg anul 1984 la acest in­dicator în cinstea marelui forum al comuniştilor. Au fost depăşi­te considerabil angajamentele şi la creşterea beneficiilor şi a productivităţii muncii. Pînă nu de mult se înregistrau însă ră­­mîneri în urmă la prestările de servicii pentru populaţie. Comitetul nostru de partid, O­r­ganizaţiile de bază, comitetul executiv al cooperativei au ana­lizat cu exigenţă partinică situa­ţia îndeplinirii planului la pres­tări de servicii, posibilităţile e­­xistente în acest sens în diferi­te sectoare de activitate, mai a­­les în cadrul şantierului de con­strucţii, al atelierelor de tîm­­plărie şi confecţii metalice, adop­tând măsuri — ţinînd seama de cerinţele populaţiei, de capacită­ţile disponibile , pentru inten­sificarea şi diversificarea prestă­rilor de servicii. Eficienţa aces­tor măsuri este de pe acum vizi­bilă. Printr-o amplă mobilizare de forţe, meşteşugarii coopera­tori, în frunte cu comuniştii, au sporit simţitor, în ultimele luni, ritmul şi volumul prestărilor de servicii pentru populaţie. Dacă valoarea medie lunară a prestă- ■ rilor de servicii este în acest an de 730.000 lei, în ultimele luni ea s-a ridicat la peste un milion de lei. Datorită acţiunilor iniţiate de organizaţia noastră de partid, care s-a bucurat de un larg spri­jin din partea întregului colectiv. Pe 10 luni planul prestărilor de servicii a fost realizat în pro­porţie de 101,43 la sută, în spiritul hotărîrilor Congre­sului al XIII-lea al partidului, va trebui să ne intensificăm, de­sigur, activitatea în această pri­vinţă, prin dezvoltarea mai ac­centuată a prestărilor de servi­cii, în raport cu cerinţele actua­le şi de perspectivă ale populaţi­ei, identificînd noi posibilităţi şi resursă şi fructificând mai efi­cient experienţa dobîndită în a­­cest sens. BERNAD MARGARETA secretar adjunct al comitetului de partid de la cooperativa „Constructorul“ din Tirgu-Mureş Documentele de însemnătate istorică adoptate de marele fo­rum al comuniştilor, care prefi­gurează dezvoltarea economico­­socială ascendentă a patriei noastre în anii 1986—1990 Şi în perspectivă, pînă in anul 2000, reflectă gîndirea creatoare, cute­zanţa revoluţionară a partidului nostru, a secretarului său gene­ral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, hotărîrile Congresului al XIII-lea devenind, realmente, programul de muncă şi de luptă al întregu­lui nostru popor. In lumina o­­rientărilor de largă perspectivă cuprinse în magistralul Raport Hărnicia lucrătorilor de pe ogoare (Urmare din pag 1) rativei agricole din Iernut, ing. Constantin Stuparu, cu inginerul şef Dorin Checicheş şi cu şeful fermei ing. Boer Gavril, oameni cu îndelungată activitate şi ex­perienţă practică. — Noi, spune preşedintele, pu­nem mare preţ pe valorificarea cit mai deplină a muncii coope­ratorilor şi mecanizatorilor, ca una din resursele cele mai im­portante şi mai la îndemînă. Ne preocupă mult ordonarea şi dis­ciplinarea muncii tuturor, conşti­entizarea fiecăruia că nivelul re­coltelor depinde înainte de orice de munca lor. Mai mult însă, nu orice muncă duce la recolte mari, ci numai aceea care este bine şi la timp făcută. — în ferma pe care o conduc, completează inginerul Boer Ga­vril, acest adevăr se regăseşte foarte clar exprimat. Pe o supra­faţă de 75 ha cultivată cu sfeclă de zahăr am obţinut o produc­ţie medie de 60 de tone la hec­tar, cu 6 tone mai mare decit media pe cooperativă, care a fost şi ea foarte bună, peste 54 de tone. Asemenea recolte nu se pot obţine decit cu foarte multă muncă. In acest an am întîmpi­­nat şi multe greutăţi dar coope­ratorii le-au învins. O suprafa­ţă de 15 ha a fost inundată şi era pe cale să se compromită, dar cooperatorii nu au renunţat la ea, au continuat să o lucreze exemplar, ca la carte şi în final am recoltat cele 30 de tone pe hectar. Dacă am fi aşteptat am fi pierdut totul. La fel s-au pe­trecut lucrurile şi cu o altă su­prafaţă de 20 ha pe care a tre­buit să o reînsămînţăm şi în fi­nal am recoltat 60 tone pe hec­tar. Majoritatea cooperatorilor noştri nu numai că sunt harnici, dar dovedesc şi multă pricepe­re pentru că învaţă mereu din propria lor activitate şi din dis­cuţiile ce le avem la învăţă­­mîntul agrozootehnic. Dintre ei amintesc doar cîţiva care au ri­dicat producţia la 70—80 de to­ne la hectar — Melindia Cărbu­­rea, Székely Irina, Livia Marcu, Irina Imbre, Elena Balea, Livia Marcu şi alţii. — Mai ales în acest an, inter­vine inginerul şef, cînd am fost foarte grav afectaţi de inunda­ţii şi cînd nici condiţiile clima­tice nu au fost prea bune, mun­ca de calitate, la timp făcută de oameni a fost hotărîtoare. Recol­tele obţinute şi în aceste condi­ţii — 6.200 kg porumb boabe la hectar, 54.000 kg de sfeclă de zahăr, 25.000 kg cartofi, 7.500 kg de mazăre pentru conserve, 55.000 de butaşi semincieri de sfeclă şi altele sunt expresia muncii de calitate, dovada fap­tului că mecanizatorii şi coope­ratorii stăpînesc şi aplică exi­gent tehnologiile pe care noi specialiştii le elaborăm. începem să deprindem cu toţii tot mai bine şi tehnologiile pentru cul­turi intensive. La porumb, cu toată lipsa de căldură din aceas­tă vară am obţinut pe 50 ha cî­­te 15.000 kg de ştiuleţi, iar pe alte 50 ha cite 12.000 kg. — Am obţinut producţii bune, îl completează preşedintele, dar noi ştim că putem să obţinem şi mai mult. Această convingere ne călăuzeşte acum cînd pregătim recolta viitoare prin arături a­­dinei la 30 cm, prin aplicarea un­or cantităţi mai mari de în­grăşăminte naturale, cînd punem la punct tehnologii îmbunătăţite şi asigurăm îngrăşămintele chi­mice. Pentru anul 1985 ne-am propus să extindem mult cultu­rile intensive — la porumb pe 200 ha faţă de 100 în acest an, la sfeclă de zahăr pe întrea­ga suprafaţă, la cartofi pe 30 ha din 50 ha etc. Vom înregis­tra, cu siguranţă, un nou salt în 1985. Avans în îndeplinirea planului anual (Urmare din pag. 1) /ari de plan a fost realizată din economiile de materii prime şi materiale obţinute în urma re­ducerii consumurilor specifice prin aplicarea unor măsuri efica­ce de perfecţionare a fabricaţiei şi diminuarea pierderilor tehno­logice. Pregătirea producţiei anului viitor, capitol important al acti­vităţii colectivului la această da­tă, se află în faza finală. Mobili­zaţi de istoricele hotărîri ale Congresului al XIII-lea, lucrăto­rii întreprinderii şi-au propus să ridice la un nivel calitativ şi mai inait întreaga lor activitate. Directorul fabricii, ing. Ioan Borda, ne informează că acţiunea de contractare a produselor ce se vor realiza anul viitor este a­­proape încheiată, fapt ce le-a permis să se treacă la o pro­gramare minuţioasă a întregii fabricaţii pe 1985. Continuînd la un nivel superi­or direcţiile de acţiune ale aces­tui an, colectivul luduşean se va înscrie în 1985 cu o serie de noutăţi, printre care amintim a­similarea in fabricaţie a întregii game de anvelope de motocicle­te şi terminarea introducerii în fabricaţie a evantaiului complet de camere şi anvelope de bici­clete. Şi-au propus, de aseme­nea, ca o bună parte din produc­ţia welo să fie destinată expor­tului. Iată, receptiv la noile e­­xigenţe ale economiei naţionale, colectivul luduşean se angajează cu fermitate şi abnegaţie pentru a înfăptui întocmai marile obiec­tive ale anului 1985, ale cincina­lului 1986-1990. CALENDAR Sîmbătă 1 DECEMBRIE Soarele răsare la ora 7,32; apune la ora 16,37. Zile trecute 336; zile răma­se 30. • 1918 — Unirea Transilvaniei cu România, care a încheiat pro­cesul de făurire a statului naţio­nal unitar. • Sărbătoarea naţională a Re­publicii Centrafricane. CINEMA TIRGU-MURES _ Arta: Simfonia primăverii. Unirea: Dublu delict. Progresul: Marfa furată. Select: Moarte pe Nil (ambele serii). Tine­retului: Păcală (ambele serii). Flacă­ra: Moara lui Călifar. Pitic: Pă­ianjenul de apă. SIGHIȘOARA - Lu­mina: Să mori rănit din dragoste de viată. REGHIN — Patria. Iubirea are multe fete (ambele serii). TIRNA­­VENI — Melodia: Salutări de la Agi­­gea. LUDUŞ — Flacăra: Proba de microfon. SOVATA — Dona: Oaspeţi de seară. Mume doresc: Fantomele se grăbesc. sARMASU — Popular: Nea­mul Şoimăreştilor (ambele serii). IERNUT — Lumina: Vreau să știu de ce am arini. SÎNGEORGIU DE PĂ­DURE — Popular. Trecătoarele iu­biri. FTNTTNet­e — Patria. Veroni­ca. MIERCUREA NIRAJULUI — Ni­­rajul. Astă seară dansăm in familie. . TEATRU TEATRUL NAŢIONAL, azi. Ora 17,­ secţia română: Milionarul sărac. TEATRUL DE PĂPUŞI, orele 11 şi 12,30, secţia română : Harap Alb (Sărmaşu), de la ora 16,30: Harap Alb (Bîciu). TELEVIZIUNE 13.30 — Telex. 13.35 — La sfîrșit de săptămînă fc). 16.40 — Noiembrie — cronica evenimentelor politice. 17.00 — închiderea programului. 19.00 — Telejurnal (no). 19.20 _ Gloriosul me­saj al unitSHi, strălucind prin vea­curi 66 de ani de la făurirea statului national unitar român 19.35 — Uniti în cuget şi-n simţiri (c). Spectacol festiv dedicat aniversării Unirii din 1913. 20.10 — Te'eenciclopedia. 20.35 — Teatru TV: M­'hai Viteazul, de Octav Dessi­a fc). Premieră pe tară — pri­ma parte. 21 50 — Din toată Inima (e). 22.20 — Teieiurnul (pe). 22.30 — nri'*«rginului. RAmn TîîîOU­-MUREŞ In limba română. 6.00—7.00 — Ra­­dioîntUnire mat^ială: Hotărîrile Con­gresului chemările tovarăşului Nicolae Ceausescu. programul nostru de‘ muncă si acţiune: Angajamente în vetrele cu foc continuu. 18.00— 20.00 — Magazin muzical de sîmbă*­tă seara: tru om pentru istorie, cel mai drag dî'.itre eroi — însemnare de scriitor: .Pe meleaguri de legendă“ _ nn naram VREMEA Dispeceratul Direcţiei apelor Mureş-Banat comunică: Ieri dimineaţă la Tîrgu-Mureş s-au înregistrat minus 4 grade, iar la ora 0 au fost 3 grade. TIMPUL PROBABIL: Vremea va fi în general frumoasă, dar rece noaptea şi dimineaţa. Cerul va fi mai mult senin. Vîntul va sufla în general slab. Tempera­turile maxime vor fi cuprinse între 7 şi 10 grade, mai scăzute in zonele în care ceaţa va per­sista, iar cele minime între mi­nus 9 şi minus 6 grade. Pe a­­locuri, ceata va depune chiciură. INSTANTANEE Spre casă " Foto: IOSIF TRIE

Next