Steaua Roşie, ianuarie 1985 (Anul 36, nr. 3-25)

1985-01-05 / nr. 3

ORGAN AL COM­­. TULUI JUDEŢE -V. MURES A­ P DIN PRIMELE ZILE. MUNCĂ ÎNSUFLEŢITĂ PENTRU ÎNDEPLINIREA PLANULUI PE 1985 Productivitate înaltă, calitate şi eficienţă — Ve­talurgiştii reghineni au început noul an cu hotărîrea de a înfăptui întocmai sarcinile pe­ plan şi angajamentele asuma­te în întrecerea socialistă pe 1985 — ne relata Aurel Grama, şeful secţiei sculărie, preşedin­tele consiliului oamenilor mun­cii de la I.M. „Republica“. Me­sajul de Anul Nou, rostit de to­varăşul Nicolae Ceauşescu la posturile de radio şi televiziune, reprezintă şi pentru noi un în­­sufleţitor îndemn spre a pune şi mai bine in valoare potenţialul uman, tehnico-material de care dispunem în vederea sporirii productivităţii, a tehnicităţii şi calităţii produselor, a eficienţei economice în general prin dimi­nuarea consumurilor energetice şi materiale, dînd astfel viaţă măreţelor obiective adoptate de Congresul al XIII-lea al partidu­lui. Rezultatele obţinute în 1984 — marcate de sporul de peste 60 milioane lei înregistrat la pro­ducţia marfă — sunt dovada fap­tică a capacităţii profesionale, organizatorice, în aplicarea cu consecvenţă şi responsabilitate a noului mecanism economico-fi­­nanciar, a autogestiunii şi auto­­gospodăririi muncitoreşti ale că­ror virtuţi le vom pune şi mai deplin în valoare în toate com­partimen­tele de activitate. Ex­­perienţa noastră, a celor care a­­vemu peste 25 de ani în această uzină o vom îmbina cu elanul tinerilor dornici de­­afirmare, fie promovare a progresului tehnic, pentru a spori rodnicia muncii, pentru a pune în funcţiune şi a atinge parametrii proiectaţi la capacităţile de turnare.­­ De altfel, programele întoc­mite vizează găsirea de noi me­tode tehnice pentru depăşirea planului, pentru creşterea conti­nuă a cantităţii pieselor bune turnate din oţel şi fontă astfel încît să atingem eficienţa econo­mică prevăzută în proiectul in­vestiţiei, preciza ing. Gheorghe Cîmpeanu, directorul întreprin­derii. Prima linie modernizată, cu o capacitate de 16.000 tone piese turnate din fontă intr-un an, s-a pus în funcţiune, fapt ce are o deosebită importanţă, încît chiar din aceste zile vor în­cepe lucrările de modernizare şi la celelalte două linii de fontă. De asemenea, sunt în curs de e­­laborare programe suplimentare ce urmăresc în mod special re­ducerea consumului de manope- IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 2-a) Cu 5 la sută mai mare decît realizările de vîrf din 1981 In noaptea de Anul Nou şi în zilele următoare din 1985, sticlarii de la întreprinderea de sticlărie şi faianţă din Si­­ghişoara au obţinut o producţie record, cu 5 la suta mai mare decît realizările de vîrf din 1984. Buna aprovizionare cu materie primă, încărcarea cup­toarelor la capacitatea maxi­mă, funcţionarea ireproşabilă a liniilor tehnologice, discipli­na exemplară a personalului la locul de muncă sunt cîţiva din factorii care au determi­nat înregistrarea rezultatelor arătate. Şi cuptoarele de ar­dere a faianţei au funcţionat din plin, fără întrerupere, continuând procesul de pro­ducţie la parametri superiori faţă de ultimele zile ale anu­lui trecut. In pag. a 2-a: REPORTAJ ANCHETA „Demnitate și temeinicie în tot ce înfăptuim!“ ­tilu­lUIMITOR • învăţămînt agrozootehnic. In anul organizării acestei forme de învăţămînt 1984— 1985, fiinţează 979 de cursuri care sînt frecventate de 41.500 de lucrători ai ogoarelor mu­reşene. • Aşa cum ni s-a relatat de la I.J.L.F., în tot cursul lunii ianuarie prin magazinele în­treprinderii se comercializează zilnic aproximativ 20.000 bu­căţi de salată verde, cantitate suficientă pentru nevoile de consum ale locuitorilor din municipiile Tîrgu-Mureş şi Sighişoara, ale celor din Re­ghin • Cooperativa „Tricotex“ din Tîrgu-Mureş încadrează, cu munca la domiciliu, femei care să confecţioneze poand­a­­suri. • O invitaţie pentru iubito­rii artelor frumoase. Artistul plastic amator Horea Remus E­­pure expune lucrări de grafică la galeria „Apollo“ din Tîrgu- Mureş. Expoziţia mai rămîne deschisă pînă la 10 ianuarie a.c„ zilnic între orele 11—13 și 17—19. In sectorul Lǎpuşna Concentrarea exploatării lemnului, valorificarea complexă a întregului material — Anul 1985, ultimul al actua­lului cincinal începe în toate unităţile sub Semnul exigenţe­lor calitative, al orientărilor Congresului al XlII-lea al parti­dului privind valorificarea supe­rioară a resurselor proprii, dez­voltarea puternică a bazei ener­getice şi de materii prime. Am dori să reliefaţi, tovarăşe şef al sectorului Lăpuşna, Ioan Szőke, prin ce se caracterizează produc­ţia acestei perioade aici, în ex­ploatările forestiere? — încă din primele zile, anul 1985 a început sub semnul ma­terializării prevederilor planu­lui repartizat sectorului nostru. Ca trăsătură principală este spo­rirea ponderii masei lemnoase din tăieri de igienă şi rărituri, concomitent cu creşterea mai susţinută a productivităţii mun­cii. Ne-am pregătit din vreme producţa primului trimestru, cu atît mai mult cu cit aici la noi, zăpada este mare, iar iarna este lungă, — în consens cu asemenea condiţii, pentru a menţine un ritm de lucru ridicat pe par­cursul întregului trimestru, cum sunt pregătite gestiunile, ce sto­curi aveţi la drumurile auto fo­restiere? — O direcţie principală de acţiune a conducerii sectorului a fost şi rămîne concentrarea ex­ploatării lemnului, organizarea temeinică a muncii formaţiilor forestiere, introducerea procese­lor tehnologice tipizate în par­chetele unde gravitează cea mai mare cantitate de material. Men­ţionez că începem acest an cu un stoc de lemn la drumurile auto de peste 10.000 mc care ne permite să lucrăm ritmic. Urmă­rim permanent descongestiona­rea drumurilor de zăpadă, spre a putea asigura cale liberă au­totrenurilor forestiere. — Cu ce forţă tehnică înce­peţi activitatea şi dacă ea satis­face cerinţele sectorului? — Concentrarea utilajelor, a ce­lor 40 de ferăstraie mecanice, a celor 28 de tractoare şi a celor 3 funiculare F.P.U.1500, utiliza­rea lor la capacitate pe întreg parcursul zilei ne preocupă în mod deosebit. Mai ales, urmă­rim ca la începutul săptămînii, cînd oamenii vin la lucru, să fo­losim deplin utilajele. Ne dorim în acest an o colaborare mai strîn­­să şi cu personalul U.M.T.C.F. Reghin, mai cu seamă acum în perioada de iarnă, pentru o inter­venţie mai promptă în înlătura­rea defecţiunilor care apar la unele utilaje forestiere. Ponderea masei lemnoase o a­­vem la Secuieu III.Unde vor lu­cra peste 100 muncitori, precum şi la Sebeşul Mare, la Sirod-Pris­­lop şi Roşia. Maiştrii Anton Piri, Florea Tudoran, Mihai Nagy, Ia­­cob Antoni­ca şi Bajkó Dezide­­riu au oameni bine pregătiţi şi avem încredere in­capacitatea lor tehnică şi organizatorică. Esenţială rămîne acum utilizarea deplină a săptămînii de lucru, menţinerea ritmului stabilit pen­tru fiecare gestiune şi formaţie în parte, astfel încît din prime­le zile să realizăm programele stabilite, GN­. BARBULESCU NOUL AN AGRICOL, SUB SEMNUL PRODUCŢIILOR RECORD Animaţi de călduroasa ura­re făcută de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Re­publicii, în Mesajul de Anul Nou, de a continua procesul de dezvoltare şi modernizare a agriculturii, de înfăptuire a noii revoluţii agrare, coopera­torii români şi maghiari ce muncesc cu sîrguinţă în uni­tatea noastră încă din prime­le zile ale anului 1985 sunt preocupaţi de sporirea rodni­ciei păm­ntului, a creşterii producţiei zootehnice. De fapt, de cîţiva ani, datorită spriji­nului primit din partea orga­nelor de partid şi de stat, a muncii ce s-a depus, coopera­tiva noastră a făcut un salt calitativ, atît în ceea ce pri­veşte producţia în sectorul ve­getal şi animal cit şi în mo­dernizarea procesului de creş­tere a animalelor. Aşa se face că activitatea anului 1984 s-a încheiat cu un beneficiu de peste 1,2 milioa­ne lei. Vorbind de bilanţ, ia­tă şi cîteva realizări. La grîu şi porumb, din cauza excesu­lui de umiditate nu ne-am fă­cut planul, dar produaj^te au fost mai mari de 3.jliUjâ­e la ha. La ferma conditip aei Puşcaş Gheorghe, în ^Btură intensivă, pe 30 ha s-auT^^F zat peste 21.200 kg porumb ştiuleţi la ha. La sfecla de zahăr s-a făcut cea mai mare producţie, iar la struguri ne-am înscris cu 6.500 kg la ha, ocupînd un loc fruntaş pe judeţ. în zootehnie avem satisfac­ţia de a fi pe cale de a în­cheia procesul de moderniza­re. Acest fapt, asociat cu spo­rirea bazei furajere, a selecţiei făcute, a hărniciei cooperato­rilor din ferma condusă cu competenţă de ing. Simion Mateianu, printre care remar­căm pe Teodor Vescan, Ötvös Ioan, Culcer Ioan, Maria Te­­ban şi alţii, s-a ajuns să se realizeze 3.300 litri lapte pe vacă furajată, cu 834 litri mai mult decît media planificată. Gînduri bune şi programe ambiţioase avem şi pentru a­­nul 1985. Spicuiesc doar cî­teva aspecte. La cultura griu­lui ne propunem să realizăm 4.000 kg la ha, iar pe 20 ha să obţinem 8.000 kg la ha; la porumb pe 300 ha să ajungem la 5.000 kg boabe la ha, iar pe 30 ha în cultură intensivă tindem să ne înscriem cu 30 tone ştiuleţi la ha!... In a­­cest scop şi acum, iarna con­tinuăm cu transportul guno­iului pentru a face o puterni­că fertilizare a solului cu a­­cest îngrăşămînt preţios. La fel sîntem preocupaţi şi de continuarea lucrărilor de îm­bunătăţiri funciare. Pe 180 ha de păşune, în anul acesta să obţinem peste 30.000 kg masă verde la ha, ceea ce înseamnă o triplare a producţiei faţă de 1983, cînd de fapt s-a trecut la modernizarea unităţii noas­tre. La ferma din Chinciuş pe ing. IOIA LICINIU preşedintele C.A.P. Dîmbău (Continuare în pag. a 2-a) // Anul XXXVI­I( Nr. 3 (8.313) II Sîmbătă, la 5 ianuarie 1989 V, 4 pagini \\ 50 de bani

Next