Steaua Roşie, ianuarie 1985 (Anul 36, nr. 3-25)
1985-01-05 / nr. 3
ORGAN AL COM. TULUI JUDEŢE -V. MURES A P DIN PRIMELE ZILE. MUNCĂ ÎNSUFLEŢITĂ PENTRU ÎNDEPLINIREA PLANULUI PE 1985 Productivitate înaltă, calitate şi eficienţă — Vetalurgiştii reghineni au început noul an cu hotărîrea de a înfăptui întocmai sarcinile pe plan şi angajamentele asumate în întrecerea socialistă pe 1985 — ne relata Aurel Grama, şeful secţiei sculărie, preşedintele consiliului oamenilor muncii de la I.M. „Republica“. Mesajul de Anul Nou, rostit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la posturile de radio şi televiziune, reprezintă şi pentru noi un însufleţitor îndemn spre a pune şi mai bine in valoare potenţialul uman, tehnico-material de care dispunem în vederea sporirii productivităţii, a tehnicităţii şi calităţii produselor, a eficienţei economice în general prin diminuarea consumurilor energetice şi materiale, dînd astfel viaţă măreţelor obiective adoptate de Congresul al XIII-lea al partidului. Rezultatele obţinute în 1984 — marcate de sporul de peste 60 milioane lei înregistrat la producţia marfă — sunt dovada faptică a capacităţii profesionale, organizatorice, în aplicarea cu consecvenţă şi responsabilitate a noului mecanism economico-financiar, a autogestiunii şi autogospodăririi muncitoreşti ale căror virtuţi le vom pune şi mai deplin în valoare în toate compartimentele de activitate. Experienţa noastră, a celor care avemu peste 25 de ani în această uzină o vom îmbina cu elanul tinerilor dornici deafirmare, fie promovare a progresului tehnic, pentru a spori rodnicia muncii, pentru a pune în funcţiune şi a atinge parametrii proiectaţi la capacităţile de turnare. De altfel, programele întocmite vizează găsirea de noi metode tehnice pentru depăşirea planului, pentru creşterea continuă a cantităţii pieselor bune turnate din oţel şi fontă astfel încît să atingem eficienţa economică prevăzută în proiectul investiţiei, preciza ing. Gheorghe Cîmpeanu, directorul întreprinderii. Prima linie modernizată, cu o capacitate de 16.000 tone piese turnate din fontă intr-un an, s-a pus în funcţiune, fapt ce are o deosebită importanţă, încît chiar din aceste zile vor începe lucrările de modernizare şi la celelalte două linii de fontă. De asemenea, sunt în curs de elaborare programe suplimentare ce urmăresc în mod special reducerea consumului de manope- IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 2-a) Cu 5 la sută mai mare decît realizările de vîrf din 1981 In noaptea de Anul Nou şi în zilele următoare din 1985, sticlarii de la întreprinderea de sticlărie şi faianţă din Sighişoara au obţinut o producţie record, cu 5 la suta mai mare decît realizările de vîrf din 1984. Buna aprovizionare cu materie primă, încărcarea cuptoarelor la capacitatea maximă, funcţionarea ireproşabilă a liniilor tehnologice, disciplina exemplară a personalului la locul de muncă sunt cîţiva din factorii care au determinat înregistrarea rezultatelor arătate. Şi cuptoarele de ardere a faianţei au funcţionat din plin, fără întrerupere, continuând procesul de producţie la parametri superiori faţă de ultimele zile ale anului trecut. In pag. a 2-a: REPORTAJ ANCHETA „Demnitate și temeinicie în tot ce înfăptuim!“ tilulUIMITOR • învăţămînt agrozootehnic. In anul organizării acestei forme de învăţămînt 1984— 1985, fiinţează 979 de cursuri care sînt frecventate de 41.500 de lucrători ai ogoarelor mureşene. • Aşa cum ni s-a relatat de la I.J.L.F., în tot cursul lunii ianuarie prin magazinele întreprinderii se comercializează zilnic aproximativ 20.000 bucăţi de salată verde, cantitate suficientă pentru nevoile de consum ale locuitorilor din municipiile Tîrgu-Mureş şi Sighişoara, ale celor din Reghin • Cooperativa „Tricotex“ din Tîrgu-Mureş încadrează, cu munca la domiciliu, femei care să confecţioneze poandasuri. • O invitaţie pentru iubitorii artelor frumoase. Artistul plastic amator Horea Remus Epure expune lucrări de grafică la galeria „Apollo“ din Tîrgu- Mureş. Expoziţia mai rămîne deschisă pînă la 10 ianuarie a.c„ zilnic între orele 11—13 și 17—19. In sectorul Lǎpuşna Concentrarea exploatării lemnului, valorificarea complexă a întregului material — Anul 1985, ultimul al actualului cincinal începe în toate unităţile sub Semnul exigenţelor calitative, al orientărilor Congresului al XlII-lea al partidului privind valorificarea superioară a resurselor proprii, dezvoltarea puternică a bazei energetice şi de materii prime. Am dori să reliefaţi, tovarăşe şef al sectorului Lăpuşna, Ioan Szőke, prin ce se caracterizează producţia acestei perioade aici, în exploatările forestiere? — încă din primele zile, anul 1985 a început sub semnul materializării prevederilor planului repartizat sectorului nostru. Ca trăsătură principală este sporirea ponderii masei lemnoase din tăieri de igienă şi rărituri, concomitent cu creşterea mai susţinută a productivităţii muncii. Ne-am pregătit din vreme producţa primului trimestru, cu atît mai mult cu cit aici la noi, zăpada este mare, iar iarna este lungă, — în consens cu asemenea condiţii, pentru a menţine un ritm de lucru ridicat pe parcursul întregului trimestru, cum sunt pregătite gestiunile, ce stocuri aveţi la drumurile auto forestiere? — O direcţie principală de acţiune a conducerii sectorului a fost şi rămîne concentrarea exploatării lemnului, organizarea temeinică a muncii formaţiilor forestiere, introducerea proceselor tehnologice tipizate în parchetele unde gravitează cea mai mare cantitate de material. Menţionez că începem acest an cu un stoc de lemn la drumurile auto de peste 10.000 mc care ne permite să lucrăm ritmic. Urmărim permanent descongestionarea drumurilor de zăpadă, spre a putea asigura cale liberă autotrenurilor forestiere. — Cu ce forţă tehnică începeţi activitatea şi dacă ea satisface cerinţele sectorului? — Concentrarea utilajelor, a celor 40 de ferăstraie mecanice, a celor 28 de tractoare şi a celor 3 funiculare F.P.U.1500, utilizarea lor la capacitate pe întreg parcursul zilei ne preocupă în mod deosebit. Mai ales, urmărim ca la începutul săptămînii, cînd oamenii vin la lucru, să folosim deplin utilajele. Ne dorim în acest an o colaborare mai strînsă şi cu personalul U.M.T.C.F. Reghin, mai cu seamă acum în perioada de iarnă, pentru o intervenţie mai promptă în înlăturarea defecţiunilor care apar la unele utilaje forestiere. Ponderea masei lemnoase o avem la Secuieu III.Unde vor lucra peste 100 muncitori, precum şi la Sebeşul Mare, la Sirod-Prislop şi Roşia. Maiştrii Anton Piri, Florea Tudoran, Mihai Nagy, Iacob Antonica şi Bajkó Dezideriu au oameni bine pregătiţi şi avem încredere incapacitatea lor tehnică şi organizatorică. Esenţială rămîne acum utilizarea deplină a săptămînii de lucru, menţinerea ritmului stabilit pentru fiecare gestiune şi formaţie în parte, astfel încît din primele zile să realizăm programele stabilite, GN. BARBULESCU NOUL AN AGRICOL, SUB SEMNUL PRODUCŢIILOR RECORD Animaţi de călduroasa urare făcută de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii, în Mesajul de Anul Nou, de a continua procesul de dezvoltare şi modernizare a agriculturii, de înfăptuire a noii revoluţii agrare, cooperatorii români şi maghiari ce muncesc cu sîrguinţă în unitatea noastră încă din primele zile ale anului 1985 sunt preocupaţi de sporirea rodniciei pămntului, a creşterii producţiei zootehnice. De fapt, de cîţiva ani, datorită sprijinului primit din partea organelor de partid şi de stat, a muncii ce s-a depus, cooperativa noastră a făcut un salt calitativ, atît în ceea ce priveşte producţia în sectorul vegetal şi animal cit şi în modernizarea procesului de creştere a animalelor. Aşa se face că activitatea anului 1984 s-a încheiat cu un beneficiu de peste 1,2 milioane lei. Vorbind de bilanţ, iată şi cîteva realizări. La grîu şi porumb, din cauza excesului de umiditate nu ne-am făcut planul, dar produaj^te au fost mai mari de 3.jliUjâe la ha. La ferma conditip aei Puşcaş Gheorghe, în ^Btură intensivă, pe 30 ha s-auT^^F zat peste 21.200 kg porumb ştiuleţi la ha. La sfecla de zahăr s-a făcut cea mai mare producţie, iar la struguri ne-am înscris cu 6.500 kg la ha, ocupînd un loc fruntaş pe judeţ. în zootehnie avem satisfacţia de a fi pe cale de a încheia procesul de modernizare. Acest fapt, asociat cu sporirea bazei furajere, a selecţiei făcute, a hărniciei cooperatorilor din ferma condusă cu competenţă de ing. Simion Mateianu, printre care remarcăm pe Teodor Vescan, Ötvös Ioan, Culcer Ioan, Maria Teban şi alţii, s-a ajuns să se realizeze 3.300 litri lapte pe vacă furajată, cu 834 litri mai mult decît media planificată. Gînduri bune şi programe ambiţioase avem şi pentru anul 1985. Spicuiesc doar cîteva aspecte. La cultura griului ne propunem să realizăm 4.000 kg la ha, iar pe 20 ha să obţinem 8.000 kg la ha; la porumb pe 300 ha să ajungem la 5.000 kg boabe la ha, iar pe 30 ha în cultură intensivă tindem să ne înscriem cu 30 tone ştiuleţi la ha!... In acest scop şi acum, iarna continuăm cu transportul gunoiului pentru a face o puternică fertilizare a solului cu acest îngrăşămînt preţios. La fel sîntem preocupaţi şi de continuarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. Pe 180 ha de păşune, în anul acesta să obţinem peste 30.000 kg masă verde la ha, ceea ce înseamnă o triplare a producţiei faţă de 1983, cînd de fapt s-a trecut la modernizarea unităţii noastre. La ferma din Chinciuş pe ing. IOIA LICINIU preşedintele C.A.P. Dîmbău (Continuare în pag. a 2-a) // Anul XXXVII( Nr. 3 (8.313) II Sîmbătă, la 5 ianuarie 1989 V, 4 pagini \\ 50 de bani