Steaua Roşie, martie 1985 (Anul 36, nr. 50-76)
1985-03-01 / nr. 50
P/telfTÁB/ 6/hJ roATtfiAU/ Th'Ji* Conferinţa judeţeană Ieri a avut loc la Tirgu-Mureş Conferinţa de dare de seamă şi alegeri a femeilor, eveniment de mare însemnătate în viaţa şi activitatea femeilor din judeţul nostru. La lucrările conferinţei au luat parte tovarăşul Ioan Ungur, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, tovarăşul Simion Cotoi, secretar al Comitetului judeţean de partid, membri ai Biroului Comitetului judeţean de partid, tovarăşa Eleonora Cojocaru, delegata Consiliului Naţional al Femeilor, vicepreşedinte al Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activităţii Economice şi Sociale, activişti de partid şi de stat, delegate şi invitaţi reprezentînd comitetele şi comisiile de femei, respectiv organizaţiile de masă şi obşteşti, unităţile economice şi instituţiile din judeţul nostru. Conferinţa a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi: 1. Dare de seamă asupra activităţii desfăşurate de comitetele şi comisiile femeilor şi sarcinile ce le revin pentru mobilizarea maselor de femei în înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XIII- lea al partidului. 2. Program de măsuri privind creşterea preocupării şi răspunderii comitetelor şi comisiilor femeilor privind mobilizarea fe■meilor la înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XIII-lea al partidului. 3. Alegerea Comitetului judeţean al femeilor, a delegatelor la Conferinţa Naţională; desemnarea candidatelor pentru Consiliul Naţional al Femeilor. Darea de seamă, prezentată de tovarăşa Borş Rozalia, preşedinta Comitetului judeţean al femeilor, s-a referit pe larg la activitatea multilaterală desfăşurată sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, de comitetele şi comisiile femeilor din judeţul Mureş, relevînd că lucrările conferinţei se desfăşoară în condiţiile puternicei efervescenţe politice, ale angajării plenare a întregii noastre naţiuni pentru înfăptuirea istoricelor hotărîri ale Congresului al XIII-lea, care au devenit şi programul de lucru al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste. Darea de seamă şi luările de cuvînt au relevat că femeile mureşene — românce, maghiare şi germane — sînt profund recunoscătoare partidului pentru tot ceea ce s-a realizat, îndeosebi în anii de după Congresul al IX-lea al P.C.R. în direcţia afirmării femeilor pe tărâm profesional şi civic, pentru creşterea rolului lor în viaţa economică, politică şi socială, în conducerea societăţii. S-a relevat aportul femeilor din industria judeţului, alături de toţi oamenii muncii la realizarea sarcinilor stabilite pentru acest cincinal; 7. la Sută din sporul de producţie s-a obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii. In anul 1984, la producţia marfă industrială s-a realizat un plus de 420 milioane lei, depăşindu-se astfel angajamentul asumat în întrecerea socialistă cu 155 milioane lei. S-au livrat la export însemnate cantităţi de mobilier, îngrăşăminte chimice, confecţii textile ş.a., produsele judeţului fiind exportate în 74 de ţări ale lumii. Au fost analizate, de asemenea, pe larg problemele vieţii şi activităţii femeilor din satele mureşene, relevîndu-se faptul că în agricultură, unde femeile reprezintă majoritatea forţei de muncă, ele şi-au redus contribuţia hotărîtoare la creşterea producţiei vegetale şi animaliere a unităţilor cooperatiste şi în gospodăriile populaţiei. Femeile de la sate au merite incontestabile în creşterea producţiilor la hectar la toate culturile, în asigurarea livrărilor la fondul centralizat al statului (în cei 4 ani ai cincinalului actual livrîndu-se cu 102.000 tone cereale mai mult decit în perioada similară a cincinalului precedent), asigurîndu-se din producţia judeţului necesarul populaţiei. înfăptuirea obiectivelor cuprinse în Programul unic a constituit obiectul unui însemnat număr de acţiuni politico-organizatorice iniţiate de comitetele şi comisiile femeilor. Conferinţa a reafirmat îndatorirea patriotică a tuturor femeilor de la sate, de a pune întreaga capacitate şi spiritul gospodăresc ce le caracterizează, în slujba creşterii producţiei vegetale şi zootehnice, situîndu-se în fruntea acţiunilor iniţiate în ferme şi brigăzi. In cadrul conferinţei s-a reliefat activitatea desfăşurată de la a femeilor crătoarele din comerţ şi cooperaţie, realizările miilor de femei, din aceste sectoare, în dezvoltarea, diversificarea şi perfecţionarea prestărilor de servicii, în buna aprovizionare şi cît mai buna servire a populaţiei. O atenţie deosebită a fost acordată activităţii femeilor din domeniile învăţămîntului, culturii şi medico-sanitar, subliniindu-se contribuţia lor meritorie şi sarcinile importante ce le revin în sporirea calităţii muncii în aceste sectoare. Conferinţa a acordat o maximă atenţie modului cum comitetele şi comisiile de femei au acţionat pentru transpunerea în fapte a hotărîrii Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din martie 1984, privind ocrotirea mamei şi copilului, asigurarea tuturor condiţiilor medico-sanitare şi educative de creştere a natalităţii. In cadrul conferinţei au fost reliefate măsurile comitetelor şi comisiilor de femei pentru stimularea şi ajutorarea mamelor in activitatea nobilă de creştere şi educare a copiilor, în formarea unui tineret sănătos,viguros, pătruns de idealurile umanismului revoluţionar. Darea de seamă, aprecierile şi propunerile privind participarea tot mai activă a femeilor la viaţa politică şi obştească, la buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor, la utilizarea cu eficienţă maximă a materiilor prime şi materialelor, a combustibilului, au reliefat activitatea complexă ce revine femeilor în etapa următoare. In cadrul conferinţei un loc important s-a acordat muncii politico-educative şi cultural-artistice în rîndul femeilor, participării lor la învăţămîntul politicoideologic de partid, la dezbateri, simpozioane, lectorate şi la ampla mişcare a muncii şi creaţiei libere, Festivalul naţional „Cîntarea României“. S-a subliniat necesitatea unei şi mai profunde implicări a activităţii culturaleducative în înfăptuirea sarcinilor de producţie, pentru formarea omului nou, dezvoltarea patriotismului revoluţionar, a ataşamentului faţă de cuceririle revoluţionare ale poporului, pentru apărarea independenţei şi suveranităţii patriei. Tovarăşa Eleonora Cojocaru, în cuvîntul său, a transmis salutul Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Femeilor, tuturor femeilor ce trăiesc şi muncesc pe aceste meleaguri, calde felicitări pentru rezultatele obţinute şi urări de noi succese în rodnica activitate ce o desfăşoară cu abnegaţie şi răspundere patriotică. Luînd cuvîntul în cadrul şedinţei, tovarăşul Ioan Ungur a transmis participantelor, tuturor femeilor din judeţ, în numele Biroului Comitetului judeţean de partid, un cald salut tovărăşesc şi felicitări pentru hăr(Continuare în pag. a 4-a) _______. * ^ // Anul XXXVI Ij Nr. 50 (8.300) Vk // Vineri, li li 1 martie 1985 N V. 4 pagini JJ V. 50 de bani /J Localităţile judeţului între două legislaturi Gurghiu — emblemele muncii înfrăţite Iarnă la Gurghiu. A nins cu fulgi mari, repezi şi peste comuna aşezată lîngă firul rîului cu acelaşi nume ... Iarnă, boabe de grîu germinînd sub zăpezi, gînduri de viitor, zboruri de seminţe, iarăşi gînduri despre copii... Culoarea fundamentală sau faima acestei aşezări o dau, ca pretutindeni, pămîntul şi oamenii care-l muncesc, unităţile unde industria ori industria mică pulsează clar, sigur. Comună frumoasă, aşezare aleasă şi curată, cu case parcă desprinse din strălucitoarele emulsii de acuarelă pe fila castă a iernii, ea ţi se înfăţişează deplin numai cunoscîndu-i pe oameni, pe cei care conferă temeinicia împlinirilor, tuturor proiectelor. Acum, în preajma alegerilor de deputaţi, am fost în localitate. O primă imagine? ... Case frumoase — multe dintre ele noi, înălţate în ultimii doi ani, adaugă tovarăşul Sava Teodor, primarul comunei. Case cu estetică originală, cu balcoane înflorate cu dalta în frumuseţea străveche a acestor locuri, îşi poartă podoabele, la fel ca şi istoria, simplu, dar cu mîndrie şi fermitate. Ce aduc oamenii de aici la întîlnirea cu prezentul şi cu viitorul? Aduc, mai întîi, peisajul lor, cu nemărginirile şi bogăţiile lui, cu păduri şi păşuni, cu munţi ce împing zarea tot mai sus. Apoi , hărnicia şi dăruirea pentru înfăptuirea a ceea ce şi-au propus din programul strategic al partidului. „ Dacă ne referim la primii patru ani ai actualului cincinal, ne relatează cu mîndrie primarul, oamenii noştri au realizat prevederile planului economicosocial în profil teritorial, cele privind gospodărirea şi înfrumuseţarea comunei. Paşi însemnaţi au fost făcuţi pe drumul îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi viaţă. Am dat în folosinţa oamenilor un bloc cu 21 de apartamente — cu spaţiile comerciale aferente —, am efectuat canalizările pentru scurgerea apelor reziduale, am modernizat peste 30 km de drumuri, am dat în folosinţă o brutărie cu o capacitate de 5 tone zilnic ... Ce mai aduce localitatea al cărui nume, cînd îl pronunţi, trozneşte ca o bucată de lemn sănătos pus pe foc, răspîndind miresme păduroase — la întîlnirea cu noua civilizaţie, cu noul tipar al acestui timp? Mai vine cu dorul de bogăţie şi vrednicie al unor îndeletniciri străvechi, foarte străvechi, trecute din generaţie în generaţie, cu meşteşuguri arhaice — ce frumoase sînt covoarele de aici! — dar şi cu dăruirea pentru meseriile prezentului, pentru lucrul pămîntului (oare de ce cooperativa de producţie „merge“ aşa slab?). Sutele de case construite în ultimii cîţiva ani, păstrînd conceptul arhitecturii tradiţionale, au lumină electrică, băi, confort citadin, dar mai au, pe lîngă toate acestea, vaci, cu lapte, grădini cu flori, livezi şi poame. In Gurghiu poţi să-ţi cumperi tot ce vrei. — Numai prin cooperaţia de consum am pus la dispoziţia populaţiei mărfuri în valoare de MIHAI BOCAI (Continuare în pag. a 4-a) Laboratoare moderne, dotate cu întreaga aparatură, sunt puse la dispoziţia sutelor de elevi ai Liceului silvic din localitate | MANIFESTUL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI I ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE | VOTUL DE LA 17 MARTIE, UN VOT PENTRU VIITORUL LUMINOS AL PATRIEI, PENTRU BUNĂSTAREA POPORULUI) ( PagINile 2-3: INDUSTRIA — MODERNĂ, DINAMICĂ, EFICIENTĂ