Steaua Roşie, mai 1985 (Anul 36, nr. 102-127)
1985-05-01 / nr. 102
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE 2 MAI - ZIUA TINERETULUI Sărbătorim mîine, 2 Mai, Ziua tineretului în aceeaşi entuziastă atmosferă cu care am întîmpinatşi am petrecut Ziua Muncii. Ziua tineretului anul acesta o vom sărbători, de asemenea, în climatul de angajare responsabilă ce caracterizează viaţa organizaţiilor U.T.C. acum, cînd peste puţine zile are loc marele forum al uteciştilor, Congresul al XII-lea. Investită de partid cu răspunderi majore în societate, pe măsura condiţiilor asigurate, în vederea formării multilaterale, pentru muncă şi viaţă, a capacităţilor sale creatoare, a elanului şi entuziasmului, tînăra generaţie acţionează neabătut pentru traducerea în viaţă a politicii partidului şi statului nostru, a istoricelor hotărîri ale Congresului al XlII-lea al P.C.R., manifestîndu-se în toate domeniile de activitate ca o puternică forţă socială, profund devotată patriei şi partidului. Obiectivul fundamental — ridicarea la cei mai înalţi parametri calitativi a activităţii în toate sectoarele vieţii sociale — va sta şi la baza muncii organizaţiilor U.T.C., urmărind constant educarea comunistă, revoluţionară a tineretului, participarea activă la dezvoltarea economico-socială a judeţului, a patriei noastre. Tinerii din întreprinderi şi instituţii, fără deosebire de naţionalitate s-au integrat cu toată seriozitatea, priceperea şi dăruirea profe- sională în efortul tuturor colectivelor de oameni ai muncii pentru creşterea productivităţii, folosirea raţională a materiilor prime, materialelor, energiei şi combustibilului. Promovarea unor tehnologii moderne, participarea tinerilor la introducerea progresului tehnico-ştiinţific, folosirea eficientă a capacităţilor de producţie şi mai ales perfecţionarea profesională sunt cauze pentru care toţi uteciştii militează cu ardoare. Avem colective muncitoreşti care fac cinste organizaţiei noastre revoluţionare. Aş evidenţia cu acest prilej organizaţiile U.T.C. de la „Metalotermica“, „Electromureş“, „IMATEX“, Combinatul chimic din Tîrnăveni, întreprinderea de vase emailate din Sighişoara, I.P.M. Sport din Reghin, Fabrica de anvelope din Luduşa. Organele şi organizaţiile U.T.C. de la sate au mobilizat tinerii în marea campanie a lucrărilor agricole de primăvară, în pomicultură, viticultură, legumicultura. Astfel, la plantaţiile pomicole au luat parte peste 2.000 de tineri care au acţionat pentru completarea golurilor din livezi, plantarea de arbuşti. Au fost 1 .realizate lucrări de împăduri- i re pe o suprafaţă de peste 50 ha în comunele Deda, Gur- r ghiu, Hodac, Ibăneşti, Răstoliţa. în sectorul zootehnic, orga- nizaţiile de tineret s-au preo- o cupat permanent pentru reali- t zarea efectivelor de animale, pentru creşterea natalităţii, pentru realizarea planurilor unităţilor agricole. I în activitatea viitoare vom acţiona cu şi mai multă răspundere pentru conştientiza- rea tinerilor de necesitatea şi importanţa activităţii din agricultură, pentru educarea lor în spiritul dragostei faţă de muncă, faţă de viitorul satului românesc, faţă de glia străbună. 11 Sărbătorim mîine, Ziua Tineretului şi întreaga sărbătoare este marcată şi de marele eveniment mondial — Anul Internaţional al Tineretului. , Activităţile, acţiunile tinerilor poartă pecetea marilor înfăpt ^ tuiri pe care le trăim, a uria- lelor prefaceri revoluţionare. „ Avem o patrie, avem un ideal, avem tinereţe, forţă şi entu- ziasm, avem un conducător înţelept, Partidul Comunist Român, în frunte cu secreta- rul său general tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Nouă ne revine datoria sacră de a munci, a învăţa, pentru asi- gurarea viitorului demn al României socialiste şi al nos- tru, al întregii generaţii tinerei IOAN ASTALUŞ , prim-secretar al Comitetului judeţean Mureş al U.T.C. ) „în mai, cînd rozele-nfloresc... “ (Urmare din pag. I) Cînd însoţesc corăbiile văzduhului in lunecare alene pe-ntinsul de unde se vede rotindu-se cîmpul în bobul de griu sub flăcările verzi ale holdelor. Prin liniştea secundei se aud lăcrimind fîntinile adincurilor. Mătăsuri foşnesc pe sub ape. Fluturii înfloresc tăcerea necuprinsului în a inimii orgă. Starea de patrie are măreţia zborului. Cu aripi largi de gînd traversăm sufletul acestui pămint al nainte-mergătorilor de-o virstă cu istoria, iar în strălucitorul nimb al urcuşului mai îmbrăţişăm o dată cu nevătămată credinţă strădania jertfitoare a tuturor celor duşi intru slava şi dăinuirea unui neam. Privim în calendarul duratei depline, iar pe vatra rodirii, acolo unde stă scris numele ţării, cu fiecare gînd ne regăsim iarăşi şi iarăşi prin semnele particulare ale unui popor de o pilduitoare nobleţe. Inimă în dreptul altei inimi prin miezul lucrurilor Ungă tîmpla măritei patrii, fiu lingă fiu, coloane in faţa luminii din grăbita lume a secolului pe care-l locuim, privim cu cugetul arhitectului pînă în celălalt mileniu. In crugul astral ochiul caută un steag de pace. Sub azur revărsat, în ploaia de petale rotitoare ca întotdeauna pe înveşmîntatul Mai din albele grădini il primim în cămaşa de mire a sufletului, cu cupele speranţei. Sub cernerea fecundă, cu risipa-i de frumuseţe ca în fiecare an Florarul vine cu păsări de purpură în acord macedonskian: „Veniţi, privighetoarea cîntă, şi liliacul e-nflorid" Atît cît primăvara nu-i departe / Şi liliacul mîine poate înflori/ E semn că slova rîde într-o carte / Şi ierbile mai pot înrîuri.Emoţiile culorilor ne-au inundat cugetul cu frenezia zborului de foc al rîndunicii. Ne strigă pătimaş dragostea viorelelor, petuniilor, lalelelor. Mîine poate înflori liliacul — ne spun. Ierbile înrîurite din sărutul tandru al albinelor, căpriorul iubeşte liziera pădurilor ... cugetul liber, vieţile acestea atît de verosimile. Zborul mlădios al păsărilor se contopeşte în acorduri pline de armonie cu cîntecul plugului peste gîndurile dimitreţilor, peste casele gesturilor, peste zilele mîinilor, peste apele sărutului, peste iubirile nopţilor. Flori, flori şi anotimp pentru această ţară uimitor de frumoasă şi adevărată, pentru pămîntul acesta cuminte şi cald, pentru oameni, pentru toţi oamenii buni ai acestui pămint. Te chem în fulgul moale pe cărări / Şi-n graiul mioritic pe-o colină / Afi e dorul prins de umbre-n înserări / Şi ochiul stins pe margini de lumină. , ARMINDENI gîie obrajii furnicilor printre petice de cer dezgolite. Miroase a pămint în veşmînt princiar şi, o apă trezită. E vremea de Armindeni. Copacii nu mai tac, îmbătaţi de mirifice petale îşi oglindesc braţele încărcate de miresme în tainele înaltului, tulburînd pasul trecătorului cu dulci melopee. Cireşii iubesc zîmbetul graţios al caişilor, vişinii iubesc DOINA HOSSU Prestigioase succese (Urmare din pag I) combinate Iernut, întreprinderea de prefabricate din Ungheni, Ţesătoria de mătase Sighişoara care au expediat economiei naţionale importante cantităţi de produse peste prevederi. Remarcăm faptul că 11 unităţi şi-au îndeplinit şi depăşit planul la export, realizînd o producţie suplimentară pentru partenerii externi în valoare de 7,2 milioane de lei. In fruntea acestora se înscrie Combinatul Azomureş, întreprinderea Electromureş, IUPS Reghin, întreprinderea chimică Prodcomplex, Fabrica de anvelope Luduş, întreprinderea de legume şi fructe, Staţiunea de cercetare şi producţie a legumelor , Iernut, Inspectoratul silvic judeţean şi Trustul JIA.S. în peisajul citadin al muncii şi creaţiei, al înălţării a noi construcţii pentru oamenii muncii de la oraşe şi sate, se înscriu şi succesele colectivelor din unităţile de construcţii-montaj care au depăşit planul de producţie pe primele patru luni. Rezultate deosebite au obţinut în această perioadă Trustul de antrepriză generală de construcţiimontaj Tîrgu-Mureş, Antrepriza de montaj utilaj chimic Tîrgu-Mureş, precum şi alte unităţi care depun eforturi susţinute pentru a încheia trimestrul II al anului cu rezultate superioare în predarea la termen a obiectivelor industriale şi social culturale din judeţul nostru. Epoca Ceauşescu — epoca unor măreţe împliniri Asemenea altor municipii şi oraşe din judeţul nostru — „Epoca Ceauşescu“ — epoca unor măreţe împliniri, constituie o perioadă de adinei înnoiri şi transformări şi pentru oraşul Tîrnăveni. Ca urmare a aplicării politicii partidului şi statului nostru de dezvoltare armonioasă a tuturor localităţilor — producţia globală industrială a oraşului este de 52 de ori mai mare ca în 1944. De asemenea, această aşezare urbană, în ultimii 20 ani, şi-a schimbat mult înfăţişarea prin apariţia unor moderne cartiere cum sunt: „Nicolae Bălcescu“, „Şoimilor“, „Viitorului“, „Păcii“, „23 August“, „Eminescu“ şi altele, înnoiri de seamă sunt şi în domeniul cultural. Astfel, faţă de 7 şcoli cu 44 săli de clasă frecventate de peste 1.280 elevi, s-a ajuns la 10 şcoli cu 148 săli de clasă şi 7.300 elevi. Acestor înnoiri li se mai adaugă dezvoltarea întreprinderilor industriale, amenajarea bazinului hidrografic al rîului Tîrnava Mică şi altele. Toate aceste măreţe înfăptuiri dau oraşului chiniştilor un aspect civilizat, modern. Omagiu (Urmare din pag. I) torită marii semnificaţii pe care a avut-o, în destinele colective ale naţiunii, cel de-al IX-lea Congres al P.C.R., acest moment de răscruce al poporului nostru. Sunt anii, în care sub conducerea partidului, prin grija permanentă şi indicaţiile exprese ale secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, glorioasa clasă muncitoare, împreună cu ţărănimea şi intelectualitatea patriei, cu toţi oamenii muncii, a tradus în viaţă ideea de ritm, de istorie grăbită, de înaintare racordată viitorului. O perioadă istorică pe care poporul o numeşte cu justificată mîndrie „Epoca Nicolae Ceauşescu“, o perioadă ce a adus în atenţia lumii întregi valoarea deosebită, determinantă, a aportului personal al tovarăşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea şi aplicarea strategiei şi tacticii partidului, o perioadă care face ca viaţa şi activitatea secretarului general al partidului nostru să fie asociată indisolubil în conştiinţa poporului cu ansamblul marilor şi istoricelor înfăptuiri ale României socialiste din ultimii 20 de ani. Două decenii în care rapida ascensiune şi expansiune a forţelor de producţie, profundele schimbări în structura economiei naţionale, a unei economii dinamice fac ca tabloul României socialiste de astăzi să fie cel al unei ţări în care un Întreg popor şi în primul rînd glorioasa clasă muncitoare, principala generatoare muncii de energii, luptă pentru a propulsa ţara pe treptele cele mai înalte ale dezvoltării. Privind imaginea strălucită a României de astăzi, spunem cu justificată mîndrie patriotică: cu mîinile şi cu mintea noastră, cu sacrificiile şi cu entuziasmele noastre am ridicat totul. Tot ce se vede este al nostru. Dar, firesc, ceea ce am realizat nu înseamnă că am atins limita maximă. Vrem să ne facem ţara şi viaţa, gîndirea şi simţirea mai frumoase, mai drepte. Şi singura cale spre aceste ţeluri, este, aşa cum a fost şi pînă acum, munca, munca tenace şi plină de dăruire a poporului, pentru ca tot ceea ce facem să poarte girul înaltei calităţi şi eficienţe, al competitivităţii. Să fim mai competitivi pe toate planurile!, ne îndeamnă secretarul general al partidului. Este imperativul unei epoci, este o condiţie a existenţei. Şi a fi competitivi în acest secol înseamnă organizarea ştiinţifică a producţiei, a întregii societăţi, înseamnă înalt profesionalism, stimularea tuturor energiilor creatoare. 1 Mai 1985 găseşte poporul nostru mai unit ca oricînd în jurul partidului comunist, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, păşind cu fruntea sus, încrezător în viitorul pe care şi-l clădeşte prin munca sa liberă, creatoare, hotărît să facă tot ce depinde de el pentru a ridica scumpa noastră patrie, Republica Socialistă România, pe noi culmi de progres, civilizație și bunăstare.