Steaua Roşie, mai 1985 (Anul 36, nr. 102-127)

1985-05-01 / nr. 102

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE 2 MAI - ZIUA TINERETULUI Sărbătorim mîine, 2 Mai, Ziua tineretului în aceeaşi en­tuziastă atmosferă cu care am întîmpinat­­şi am petrecut Ziua Muncii. Ziua tineretului anul acesta o vom sărbători, de a­­semenea, în climatul de an­gajare responsabilă ce carac­terizează viaţa organizaţiilor U.T.C. acum, cînd peste puţi­ne zile are loc marele forum al uteciştilor, Congresul al XII-lea. Investită de partid cu răs­punderi majore în societate, pe măsura condiţiilor asigura­te, în vederea formării multi­laterale, pentru muncă şi via­ţă, a capacităţilor sale crea­toare, a elanului şi entuzias­mului, tînăra generaţie acţio­nează neabătut pentru tradu­cerea în viaţă a politicii par­­tidului şi­ statului nostru, a istoricelor hotărîri ale Congre­sului al XlII-lea al P.C.R., manifestîndu-se în toate do­meniile de activitate ca o pu­ternică forţă socială, profund devotată patriei şi partidului. Obiectivul fundamental — ridicarea la cei mai înalţi pa­rametri calitativi a activităţii în toate sectoarele vieţii socia­le — va sta şi la baza muncii organizaţiilor U.T.C., urmă­rind constant educarea co­munistă, revoluţionară a ti­neretului, participarea acti­vă la dezvoltarea econo­­mico-socială a judeţului, a patriei noastre. Tinerii din întreprinderi şi instituţii, fără deosebire de naţionalitate s-au integrat cu toată seriozitatea, priceperea şi dăruirea profe-­ sională în efortul tuturor co­lectivelor de oameni ai muncii pentru creşterea productivită­ţii, folosirea raţională a mate­riilor prime, materialelor, e­­nergiei şi combustibilului. Promovarea unor tehnologii moderne, participarea tineri­lor la introducerea progresului tehnico-ştiinţific, folosirea e­­ficientă a capacităţilor de producţie şi mai ales perfec­ţionarea profesională sunt cau­ze pentru care toţi uteciştii militează cu ardoare. Avem colective muncitoreşti care fac cinste organizaţiei noastre re­voluţionare. Aş evidenţia cu acest prilej organizaţiile U.T.C. de la „Metalotermica“, „Elec­­tromureş“, „IMATEX“, Com­binatul chimic din Tîrnăveni, întreprinderea de vase emai­late din Sighişoara, I.P.M. Sport din Reghin, Fabrica de anvelope din Luduş­­a. Organele şi organizaţiile U.T.C. de la sate au mobilizat tinerii în marea campanie a lucrărilor agricole de primă­vară, în pomicultură, viticul­tură, legumicultura. Astfel, la plantaţiile pomicole au luat parte peste 2.000 de tineri ca­re au acţionat pentru comple­­t­­area golurilor din livezi,­­ plantarea de arbuşti. Au fost 1 .realizate lucrări de împăduri- i re pe o suprafaţă de peste 50­­ ha în comunele Deda, Gur- r ghiu, Hodac, Ibăneşti, Răstoli­­ţ­­a. în sectorul zootehnic, orga-­­ nizaţiile de tineret s-au preo- o cupat permanent pentru reali- t zarea efectivelor de animale,­­ pentru creşterea natalităţii,­­ pentru realizarea planurilor­­ unităţilor agricole. I în activitatea viitoare vom acţiona cu şi mai multă răs­­­­pundere pentru conştientiza-­­ rea tinerilor de necesitatea şi importanţa activităţii din a­­gricultură, pentru educarea lor în spiritul dragostei faţă­­ de muncă, faţă de viitorul sa­tului românesc, faţă de glia străbună. 11 Sărbătorim mîine, Ziua Ti­neretului şi întreaga sărbătoa­­re este marcată şi de marele eveniment mondial — Anul Internaţional al Tineretului. , Activităţile, acţiunile tinerilor poartă pecetea marilor înfăpt ^ tuiri pe care le trăim, a uria- l­­elor prefaceri revoluţionare. „ Avem o patrie, avem un ideal,­­ avem tinereţe, forţă şi entu-­­ ziasm, avem un conducător­­ înţelept, Partidul Comunist­­ Român, în frunte cu secreta-­­ rul său general tovarăşul­­ Nicolae Ceauşescu. Nouă ne­­ revine datoria sacră de a­­ munci, a învăţa, pentru asi-­­ gurarea viitorului demn al­­ României socialiste şi al nos-­­ tru, al întregii generaţii tinerei­­ IOAN ASTALUŞ , prim-secretar al Comitetului­­ judeţean Mureş al U.T.C. ) „în mai, cînd rozele-nfloresc... “ (Urmare din pag. I) Cînd însoţesc corăbiile văzdu­hului in lunecare alene pe-n­­tinsul de unde se vede rotin­­du-se cîmpul în bobul de griu sub flăcările verzi ale holde­lor. Prin liniştea secundei se aud lăcrimind fîntinile adin­­curilor. Mătăsuri foşnesc pe sub ape. Fluturii înfloresc tă­cerea necuprinsului în a ini­mii orgă. Starea de patrie are măre­ţia zborului. Cu aripi largi de gînd traversăm sufletul aces­tui pămint al nainte-mergăto­­rilor de-o virstă cu istoria, iar în strălucitorul nimb al urcu­şului mai îmbrăţişăm o dată cu nevătămată credinţă stră­dania jertfitoare a tuturor ce­lor duşi intru slava şi dăinui­rea unui neam. Privim în ca­lendarul duratei depline, iar pe vatra rodirii, acolo unde stă scris numele ţării, cu fie­care gînd ne regăsim iarăşi şi iarăşi prin semnele particula­re ale unui popor de o pildu­itoare nobleţe. Inimă în drep­tul altei inimi prin miezul lu­crurilor Ungă tîmpla măritei patrii, fiu lingă fiu, coloane in faţa luminii din grăbita lu­me a secolului pe care-l lo­cuim, privim cu cugetul arhi­tectului pînă­ în celălalt mile­niu. In crugul astral ochiul caută un steag de pace. Sub azur revărsat, în ploa­ia de petale rotitoare ca în­totdeauna pe înveşmîntatul Mai din albele grădini il pri­mim în cămaşa de mire a su­­fletului, cu cupele speranţei. Sub cernerea fecundă, cu risi­­pa-i de frumuseţe ca în fieca­re an Florarul vine cu păsări de purpură în acord macedon­­skian: „Veniţi, privighetoarea cîntă, şi liliacul e-nflorid­" Atît cît primăvara nu-i departe / Şi liliacul mîine poate înflori/ E semn că slova rîde într-o carte / Şi ierbile mai pot înrîuri.­­Emoţiile culorilor ne-au inundat cugetul cu frenezia zborului de foc al rîndunicii. Ne strigă pătimaş dragostea viorelelor, petuniilor, lalelelor. Mîine poate înflori liliacul — ne spun. Ierbile înrîurite din­ sărutul tandru al albinelor, căpriorul iubeşte liziera pădu­rilor ... cugetul liber, vieţile acestea atît de verosimile. Zborul mlădios al păsărilor se contopeşte în acorduri pli­ne de armonie cu cîntecul plugului peste gîndurile dimi­­treţilor, peste casele gesturi­lor, peste zilele mîinilor, peste apele sărutului, peste iubirile nopţilor. Flori, flori şi anotimp pen­tru această ţară uimitor de frumoasă şi adevărată, pentru pămîntul acesta cuminte şi cald, pentru oameni, pentru toţi oamenii buni ai acestui pămint. Te chem în fulgul moale pe cărări / Şi-n graiul mioritic pe-o colină / Afi­ e do­rul prins de umbre-n înserări / Şi ochiul stins pe margini de lumină. , ARMINDENI gîie obrajii furnicilor printre petice de cer dezgolite. Miroa­se a pămint în veşmînt prin­ciar şi, o apă trezită. E vremea de Armindeni. Copacii nu mai tac, îmbă­taţi de mirifice petale îşi o­­glindesc braţele încărcate de miresme în tainele înaltului, tulburînd pasul trecătorului cu dulci melopee. Cireşii iubesc zîmbetul gra­­ţios al caişilor, vişinii iubesc DOINA HOSSU Prestigioase succese (Urmare din pag I) combinate Iernut, întreprin­derea de prefabricate din Un­­gheni, Ţesătoria de mătase Si­ghişoara care au expediat e­­conomiei naţionale importante cantităţi de produse peste prevederi. Remarcăm faptul că 11 uni­tăţi şi-au îndeplinit şi depăşit planul la export, realizînd o producţie suplimentară pentru partenerii externi în valoare de 7,2 milioane de lei. In fruntea acestora se înscrie Combinatul Azomureş, între­prinderea Electromureş, IUPS Reghin, întreprinderea chimi­că Prodcomplex,­ Fabrica de anvelope Luduş, întreprinde­rea de legume şi fructe, Sta­ţiunea de cercetare şi produc­ţie a legumelor , Iernut, In­spectoratul silvic judeţean şi Trustul JIA.S. în peisajul citadin al mun­cii şi creaţiei, al înălţării a noi construcţii pentru oamenii muncii de la oraşe şi sate, se înscriu şi succesele colective­lor din unităţile de construc­­ţii-montaj care au depăşit planul de producţie pe prime­le patru luni. Rezultate deose­bite au obţinut în această perioadă Trustul de antrepri­ză generală de construcţii­­montaj Tîrgu-Mureş, Antre­priza de montaj utilaj chimic Tîrgu-Mureş, precum şi alte unităţi care depun eforturi susţinute pentru a încheia tri­mestrul II al anului cu rezul­tate superioare în predarea la termen a obiectivelor indus­triale şi social culturale din judeţul nostru. Epoca Ceauşescu — epoca unor măreţe împliniri Asemenea altor municipii şi oraşe din judeţul nostru — „Epoca Ceauşescu“ — epoca unor măreţe împliniri, con­stituie o perioadă de adinei înnoiri şi transformări şi pen­tru oraşul Tîrnăveni. Ca ur­mare a aplicării politicii par­tidului şi statului nostru de dezvoltare armonioasă a tutu­ror localităţilor — producţia globală industrială a oraşului este de 52 de ori mai mare ca în 1944. De asemenea, această aşezare urbană, în ultimii 20 ani, şi-a schimbat mult înfă­ţişarea prin apariţia unor mo­derne cartiere cum sunt: „Nico­lae Bălcescu“, „Şoimilor“, „Vii­torului“, „Păcii“, „23 August“, „Eminescu“ şi altele, înnoiri de seamă sunt şi în domeniul cultural. Astfel, faţă de 7 şcoli cu 44 săli de clasă frecventate de peste 1.280 elevi, s-a ajuns la 10 şcoli cu 148 săli de cla­să şi 7.300 elevi. Acestor în­noiri li se mai adaugă dezvol­tarea întreprinderilor indus­triale, amenajarea bazinului hidrografic al rîului Tîrnava Mică şi altele. Toate aceste măreţe înfăptuiri dau oraşului chiniştilor un aspect civilizat, modern. Omagiu (Urmare din pag. I) torită marii semnificaţii pe care a avut-o, în destinele co­lective ale naţiunii, cel de-al IX-lea Congres al P.C.R., acest moment de răscruce al po­porului nostru. Sunt anii, în care sub conducerea partidu­lui, prin grija permanentă şi indicaţiile exprese ale secreta­rului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, glorioasa clasă muncitoare, împreună cu ţărănimea şi intelectualitatea patriei, cu toţi oamenii mun­cii, a tradus în viaţă ideea de ritm, de istorie grăbită, de înaintare racordată viitorului. O perioadă istorică pe care poporul o numeşte cu justifi­cată mîndrie „Epoca Nicolae Ceauşescu“, o perioadă ce a adus în atenţia lumii întregi valoarea deosebită, determi­nantă, a aportului personal al tovarăşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea şi aplicarea stra­tegiei şi tacticii partidului, o perioadă care face ca viaţa şi activitatea secretarului gene­ral al partidului nostru să fie asociată indisolubil în conşti­inţa poporului cu ansamblul marilor şi istoricelor înfăptu­iri ale României socialiste din ultimii 20 de ani. Două decenii în care rapida ascensiune şi expansiune a forţelor de producţie, profun­dele schimbări în structura e­­conomiei naţionale, a unei e­­conomii dinamice fac ca ta­bloul României socialiste de astăzi să fie cel al unei ţări în care un Întreg popor şi în pri­mul rînd glorioasa clasă mun­citoare, principala generatoare mun­cii de energii, luptă pentru a pro­pulsa ţara pe treptele cele mai înalte ale dezvoltării. Privind imaginea strălucită a Româ­niei de astăzi, spunem cu jus­tificată mîndrie patriotică: cu mîinile şi cu mintea noastră, cu sacrificiile şi cu entuzias­­mele noastre am ridicat totul. Tot ce se vede este al nostru. Dar, firesc, ceea ce am reali­zat nu înseamnă că am atins limita maximă. Vrem să ne facem ţara şi viaţa, gîndirea şi simţirea mai frumoase, mai drepte. Şi singura cale spre aceste­ ţeluri, este, aşa cum a fost­ şi pînă acum, munca, munca tenace şi plină de dă­ruire a poporului, pentru ca tot ceea ce facem să poarte girul înaltei calităţi şi efi­­cienţe, al competitivităţii. Să fim mai competitivi pe toate planurile!, ne îndeamnă secre­tarul general al partidului. Este imperativul unei epoci, este o condiţie a existenţei. Şi a fi competitivi în acest secol înseamnă organizarea ştiinţifi­că a producţiei, a întregii so­cietăţi, înseamnă înalt profe­sionalism, stimularea tuturor energiilor creatoare. 1 Mai 1985 găseşte poporul nostru mai unit ca oricînd în jurul partidului comunist, al secretarului său general, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, pă­şind cu fruntea sus, încrezător în viitorul pe care şi-l clădeş­te prin munca sa liberă, crea­toare, hotărît să facă tot ce depinde de el pentru a ridica scumpa noastră patrie, Repu­blica Socialistă România, pe noi culmi de progres, civiliza­ție și bunăstare.

Next