Steaua Roşie, iulie 1985 (Anul 36, nr. 154-179)
1985-07-02 / nr. 154
In spiritul sarcinilor şi îndemnurilor formulate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU Obiective prioritare: Realizarea producţiei fizice şi a exportului Au trecut 6 luni din acest ultim şi hotărîtor an al prezentului cincinal, an în care oamenii muncii din industrie acţionează cu exigenţă revoluţionară pentru folosirea mai eficientă a potenţialului productiv în vederea înlăturării rămînerilor în Urmă şi a îndeplinirii ritmice, la un nivel calitativ superior a sarcinilor de plan, în primul rînd a producţiei pentru export, sarcini subliniate cu pregnanţă de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Plenara comună a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii şi a Consiliului Superior al Dezvoltării Economice şi Sociale. Colectivul Ţesătoriei de mătase din Sighişoara muncind cu răspundere şi abnegaţie a reuşit să învingă greutăţile întâmpinate, mai ales de aprovizionarea cu fire de calitate şi să încheie semestrul întîi cu un bilanţ pozitiv. Inginerul Aurel Stratu, şeful biroului plan, ne-a dat detalii asupra îndeplinirii indicatorilor principali, la care, în bună parte, s-au înregistrat depăşiri, la producţia marfă industrială s-a obţinut un spor de 2 milioane Iei, la producţia marfă vîndută şi încasată de 4 milioane lei, şi ceea ce este demn de relevat e că planul producţiei fizice pe sortimente s-a realizat sută la sută. Plusurile de producţie valorică se datoresc mai bunei organizări a muncii, folosirii intensive a maşinilor şi utilajelor, valorificării superioare a materiilor prime, care au condus la creşterea productivităţii muncii, la depăşirea ei cu 1.700 lei pe un lucrător. Trebuie subliniat faptul că şi la importanta activitate, care este exportul, s-au obţinut rezultate bune în sensul că pe luna iunie s-a realizat planul, iar la nivel de semestru s-au onorat la termen şi chiar în devans contractele încheiate cu beneficiarii externi. Din informaţiile frimite am reţinut că şi în semestrul doi vor fi onorate cu aceeaşi exigenţă toate comenzile contractuale angajate la export, conform graficelor stabilite cu partenerii firmelor străine. Colectivul sighişorean este ferm hotărît să muncească cu aceeaşi exigenţă şi în a doua jumătate a anului 1985, în care îndeplinirea producţiei fizice şi a exportului va sta In centrul atenţiei tuturor facto- IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 3-a) vul Manmm • „Tîrgul cireşelor“. Duminică, 7 iulie a.c., în organizarea Consiliului comunal al culturii şi educaţiei socialiste, va avea loc, la Brîncoveneşti, tradiţionalul „Tîrg al cireşelor". Pe scena în aer liber vor evolua, cu acest prilej, formaţiile artistice ale căminelor culturale de pe raza comunei. Cooperaţia va fi prezentă cu diferite produse agroindustriale. • „Cintecele tinereţii noastre“. Pe scena Casei de cultură a orarşului Tirnăveni s-a desfăşurat la sfirşitul săptămînii trecute Festivalul judeţean de muzică folk „Cîntecele tinereţii noastre“, ediţa a VllI-a, organizat de Comitetul judeţean Mureş al UTC. Iată premianţii: individual — 1. Constantin Ignat (Tirnăveni), 2. Mirela Vlăduţ (Iernut), 3. Simona Lăpâdat (Sighişoara); grupuri folk — 1. „Orizont“ (Alexandrina Luca şi Laura Torpan din Reghin), 2. „Rustic ’85“ (Daniela Suciu, Zoltán Cristina şi Maria Cătană, Sighişoara), 3. „Alfa Maris“ (Mirela Vlăduţ şi Mariana Alexe, Iernut). S-au mai acordat premiul juriului utecistei Simona Balea (Tirnăveni), premiul tinereţii lui Toth Maria (Sovata) şi grupului „Tinereţe“ (Ortansa Şerbănuţ şi Virginia Şerbănuţ din Reghin), premiul de popularitate a revenit tinerilor Tiberiu Suciţ şi Anton Sas din Tirnăveni. • Iniţiativă. Pentru prima dată în istoria Şcolii generale din satul Jabeniţa a avut loc duminică întîlnirea de 10 ani a absolvenţilor clasei a VXII-a, promoţia 1974/1975. Iniţiatorii acestei întîlniri au fost Florin Bocoş, Chirilă Tătar şi Teodor Moldovan (prof. Ion Şerbănuţ). Toate culturile prăşitoare au nevoie de o bună întreţinere! Aşa după cum se ştie, datorită ploilor abundente, aproape zilnice, lucrările de întreţinere a culturilor prăşitoare nu s-au putut desfăşura la timp, conform prevederilor, în multe lanuri de sfeclă şi mai ales de porumb buruienile s-au înmulţit şi au crescut mult, slinjiniind bunul dezvoltare a plantelor. Or, obţinerea unor producţii sporite este condiţionată tocmai de acest fapt atît de important, de întreţinerea exemplară şi în premanenţă a culturilor agricole, de combaterea operativă a buruienilor. în aceste condiţii acum, cînd timpul se pare că s-a mai îmbunătăţit, în toate unităţile agricole se cere o mobilizare maximă de forţe la prăşit, şi, bineînţeles,şi la celelalte lucrări de actualitate, astfel încât în cel mai scurt timp toate culturile să rămînă curate, să li se creeze condiţii de dezvoltare normală. La sfeclă trebuie să se treacă fără întârziere la executarea celei de-a patra praşile manuale, iar la porumb să se urgenteze uiffîcl.txiree ura, zilei a doua mecanice şi manuale, mult rămase în urmă, iar acolo unde mai sunt lanuri neprăşite deloc să se mobilizeze forţele la plivitul şi apoi la prăşitul lor neîntîrziat pentru a face ca fiecare suprafaţă de teren cultivat să producă cel puţin la nivelul planului. V. ORZA (Continuare în pag. a 4-a) // Anul XXXVII Nr. 154 (8.464) ^ 1 Marți, d li 2 iulie 1985 h V. 4 pagini JJ Vi 50 de bani /J Sărbătorirea Zilei învăţătorului Ieri, într-o atmosferă sărbătorească, a avut loc, în sala Teatrului Naţional din Tirgu-Mureş, adunarea festivă dedicată Zilei învăţătorului. Manifestarea s-a desfăşurat în prezenţa tovarăşului Ioan Ungur, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, a membrilor birourilor comitetelor judeţean şi municipal de partid, a reprezentantului Ministerului Educaţiei şi învăţamîntului, a altor reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, ai întreprinderilor şi instituţiilor din municipiu, a numeroase cadre didactice, altor invitaţi. Adunarea festivă a fost deschisă de tovarăşul Ştefan Benţa, inspector şcolar general al Inspectoratului şcolar judeţer , care l-a invitat să ia cuvîntul pe tovarăşul Ioan Ungur, primsecretar al Comitetului judeţean de partid. In cuvinte calde, vorbitorul a sublinat importanţa evenimentului sărbătorit, remarcînd apreciativ activitatea des-fă-şurată de cadrele didactice din judeţul Mureş în nobila misiune de instruire şi educare a tinerei generaţii, activitate considerată ca principal şi deosebit de important izvor de cultură şi ci- 1)DRU MUREŞAN (Continuare in pag. a 3-a) 1965 — DOUA DECENII DE MĂREŢE ÎNFĂPTUIRI —1985 Au crescut producţia agricolă şi belşugul oamenilor Pentru contribuţia deosebită adusă la infăptuirea politicii partidului şi statului nostru de dezvoltare a agriculturii socialiste, a obiectivelor noii revoluţii agrare şi pentru participarea activă a ţăranilor cooperatori, a mecanizatorilor şi specialiştilor la realizarea in 1984 a unor producţii agricole mari şi depăşirea sarcinilor de livrare a produselor la fondul de stat. cooperativei agricole de producţie Şăulia i s-a conferit Ordinul „Meritul Agricol“ clasa 1. Acum, în preajma împlinirii a 20 de ani de la cel de-al IX-lea Congres al P.C.R., care alegîndu-l în fruntea partidului pe cel mai iubit fiu al poporului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, un mare om politic, încercat revoluţionar, stăpînit de o imensă dragoste de ţară, a inaugurat epoca cea mai fertilă din istoria nouă a României, sîntem bucuroşi că această etapă o numim cu mîndrie „Epoca Nicolae Ceauşescu“. Ţara întreagă, şi alături de întregul popor şi cooperativa noastră agricolă din Şăulia de Cîmpie a obţinut realizări de prestigiu în toate sectoarele de activitate. Drumul parcurs nu a fost uşor, dar datorită grijii deosebite ce s-a acordat dezvoltării şi modernizării agriculturii în aceşti 20 de ani de la Congresul al IX-lea al partidului, a muncii sîrguincioase depuse de cooperatori, mecanizatori şi specialişti, s-a obţinut un salt calitativ deosebit în sporirea producţiei vegetale şi animale. In anul 1965, la noi la CAP Şăulia se obţineau în medie la ha 1.940 kg de grîu, 2.500 kg porumb, 36.600 kg sfeclă de zahăr etc. în anii care au urmat a sporit interesul faţă de fertilizarea terenului, promovarea tehnologiilor avansate, au fost introduse în producţie soiuri şi hibrizi mai productivi, mijloace tot mai moderne de prelucrări a sitului, de întreţinere a culturilor şi de recoltare a produselor, fapt ce a făcut să ne înscriem în 1972, la sfeclă de zahăr, de pildă, cu o producţie record de 62.316 kg la nia. Acest succes ne-a adus şi bucuria de a primi înaltul titlu de Erou al Muncii Socialiste. Ca urmare a politicii partidului şi statului nostru de sprijinire a agriculturii socialiste, şirul succeselor s-a menţinut, reuşind ca în 1983 să realizăm peste 5.111 kg grîu la ha, mărind astfel numărul decoraţiilor date pentru hărnicie. GHEORGHE DUMA Erou al Muncii Socialiste. Preşedintele C.A.P. Şăulia dhe Cîmpie (Continuare in pag. a 3-a)