Steaua Roşie, iulie 1985 (Anul 36, nr. 154-179)

1985-07-02 / nr. 154

Pagina a steaua roșie ACTUALITATEA INTERNAŢIONALA ACŢIUNI IN FAVOAREA PĂCII ŞI DEZARMĂRII Belgrad. — Acumularea de ar­mament nuclear, chimic şi cos­mic reprezintă un grav pericol la adresa păcii mondiale şi a în­săşi existenţei omenirii — a ară­tat participanţii la cea de-a Vl-a Conferinţă a Societăţilor de Cru­ce Roşie şi Semilună Roşie din ţările balcanice, desfăşurată în o­­raşul iugoslav Ohrid, în vederea marcării Anului In­ternaţional al Tineretului, în ca­drul conferinţei s-a subliniat ne­cesitatea intensificării activităţii în rîndurile tineretului şi a par­ticipării la acţiunile organizate de A.I.T. Printre problemele a­­flate în atenţia conferinţei au figurat, de asemenea, cooperarea dintre Societăţile de Cruce Roşie şi Semilună Roşie din Balcani. ★ Tokio. — Comitetul nipon al păcii a lansat un apel la inten­sificarea luptei împotriva intră­rii în porturile ţării a navelor militare americane cu arme nu­cleare la bord, relatează agenţia TASS. Comitetul a hotărît, de asemenea, să intensifice campa­nia pentru strîngerea a 30 de milioane de semnături pe un do­cument intitulat „Apelul pentru interzicerea armelor nucleare“. ■ir Ottawa. — Consiliul municipal al localităţii Huston, din provin­cia canadiană Columbia britani­că, a declarat acest oraş zonă li­beră de arme nucleare, adoptînd o rezoluţie prin care se interzic instalarea, experimentarea, pro­ducerea şi transportarea de arme nucleare pe teritoriul său. In pre­zent, aproximativ 70 de alte o­­raşe şi localităţi canadiene, în­tre care importante centre cum sunt Toronto şi Vancouver, s-au declarat zone libere de arme nu­cleare, arată agenţiile internaţio­nale de presă. DECLARAŢIA PREŞEDINTELUI S.U.A. Washington. — După elibera­rea celor 39 de ostatici americani din Liban, preşedintele SUA, Ro­nald Reagan, a făcut o declara­ţie televizată în care, salutînd acest fapt, a arătat că Statele U­­nite n-au acordat teroriştilor ga­ranţii, n-au făcut nici concesii şi nici aranjamente, ci vor lupta împotriva lor în Liban şi în orice altă parte — relatează agenţiile AP şi UPI. Preşedintele SUA a evocat ro­lul central pozitiv al Siriei în soluţionarea problemei ostaticilor şi a cerut eliberarea imediată a celorlalţi şapte ostatici ameri­cani, capturaţi anterior deturnă­rii avionului. CONFERINŢA COMISIILOR NAŢIONALE ALE UNESCO Caracas. — In capitala Vene­zuela s-au încheiat lucrările ce­lei de-a VIII-a Conferinţe a co­misiilor naţionale ale UNESCO din ţările Americii Latine şi ba­zinul Caraibilor, la care au par­ticipat reprezentanţi a 29 de sta­te, precum şi observatori din partea unor or­ganisme internaţio­nale — informează agenţia Pren­­sa Latina. Declaraţia finală evi­denţiază necesitatea sporirii efor­turilor pentru înfăptuirea pro­gramelor de dezvoltare a învăţă­­mîntului, ştiinţei şi culturii în statele din regiune. De asemenea, s-a căzut de acord asupra creă­rii unui centru regional de coor­donare a comisiilor naţionale ale UNESCO, avînd sediul la Cara­cas, menit să asigure condiţiile unei mai bune realizări a pro­iectelor elaborate de acestea. NOI ACTE SAMAVOLNICE IN R.S.A. Pretoria.­­ Regimul minoritar rasist de la Pretoria îşi continuă actele de intimidare şi măsurile represive la adresa forţelor de­mocratice şi progresiste care lup­tă pentru abolirea inumanei po­litici de apartheid şi care cer respectarea drepturilor funda­mentale ale populaţiei de culoa­re majoritare. Recent, doi cunos­cuţi luptători anti-apartheid, fon­datori ai unei asociaţii de masă privind lupta împotriva segrega­ţiei rasiale, Mattew Goniwe şi Fort Calatapan, au fost răpiţi, în vreme ce alte două persoane de culoare, cu care acţionau împreu­nă, au fost găsite asasinate în a­­propiere de Port Elisabeth. Noile acte samavolnice ale au­torităţilor sud-africane au declan­şat numeroase acţiuni de protest ale populaţiei de culoare, împo­triva căreia poliţia a intervenit brutal. Culturile prăşitoare (Urmare din pag. I) Datorită timpului nefavorabil, toate lucrările agricole au rămas în urmă şi la CAP Şincai. Ingi­nerul şef, Dumitru Beraru, ne arăta că acum toţi cooperatorii au ieşit din nou la muncă pen­tru a grăbi executarea şi realiza­rea tuturor lucrărilor. Se acţio­nează cu forţe­ sporite la uscarea, strîngerea şi transportarea finu­lui, la întreţinerea culturilor pră­­şitoare. Cu mici excepţii întrea­ga suprafaţă de sfeclă de zahăr, de 185 ha, este prăşită manual de trei ori, unii cooperatori tre­­cînd la executarea celei de-a pa­tra praşile. La această cultură nu au probleme, are o densitate bu­nă şi speră să obţină în medie cel puţin 35.000 kg rădăcini la hectar. Şi cultura porumbului a fost prăşită mecanic şi manual o dată pe întreaga suprafaţă de 209 ha, iar acum cooperatorii ac­ţionează cu toate forţele pentru Urgentarea executării celei de-a doua praşile, realizate pînă acum mecanic pe 80 ha, iar manual pe 190 ha. In atenţia oamenilor se află însă şi culturile de tutun, de pe 60 ha, şi de cînepă pen­tru sămînţă,­ de pe 50 ha, pentru a fi prăşite la timp, culturi la care se află în curs de execu­ţie cea de-a doua praşilă manua­lă. Practic, pentru realizarea a­­cestor lucrări, pentru a scoate cum se spune culturile din bu­ruiană, cooperatorilor de aici le trebuie o săptăm­înă bună de lucru. Mult mai este de lucru acum şi la cooperativa agricolă din Po­­găceaua, ca peste tot de altfel, după îndelungata perioadă plo­ioasă. Şi-n special o maximă mobilizare de forţe mecanice şi manuale reclamă mai ales cultu­ra porumbului care ocupă 510 ha, din care abia 450 ha au fost pră­şite o dată mecanic, iar 380 ha manual. O parte au fost prăşite mecanic şi a doua oară, însă sînt şi suprafeţe mari care nefiind prăşite manual la timp, peste 300 ha, s-au îmburuienat mult, astfel că acestea trebuie mai în­­tîi plivite de buruiană şi apoi prăşite, lucrările de întreţinere pe aceste suprafeţe desfăşurîn­­du-se anevoios. Văzînd însă că n-au altă soluţie, peste 300 de cooperatori aţ­ ieşit la întreţine­rea lor chiar şi în zilele cu ploaie. In această situaţie ingi­nerul şef Aurel Man aprecia că, cultura de porumb este bună şi foarte bună pe circa 300 ha, dar în jur la 100 ha este mai slabă şi necesită în continuare o îngrijire mai atentă, chiar lucrări de fer­tilizare fazială după scoaterea a­­cesteia din buruiană. In acest scop toţi cooperatorii sînt che­maţi să participe din zori în noapte la lucru, pentru întreţine­rea exemplară a tuturor suprafe­ţelor aflate în cultură. Şi aceas­ta cu atît mai mult cu cît şi ce­lelalte culturi de sfeclă de pe 200 ha şi de soia de pe 100 ha, chiar dacă au fost prăşite sau er­­bicidate la timp, datorită ploilor buruienile au început să apară din nou, să se înmulţească şi să crească, necesitînd intervenţia o­­perativă a oamenilor. Şi, în plus, trebuie adunat şi transportat fî­­nul, iar acum este în curs de declanşare şi secerişul orzului, toate aceste lucrări însumînd un volum mare de muncă ce solicită din plin întreaga forţă a satelor. VREMEA IN LUNA IULIE Din punct de vedere termic, luna iulie va fi normal de caldă, iar pe alocuri, în sudul şi estul ţării temperaturile vor fi ceva mai coborîte decit valorile medii multianuale. Regimul pluviome­tric, în general normal, va fi ex­cedentar în sud-vestul ţării şi în zonele de deal şi de munte. Prima decadă a lunii se va ca­racteriza printr-o vreme instabilă mai ales în a doua parte a pe­rioadei. Cerul va fi variabil cu înnourări mai accentuate în ju­mătatea de nord a ţării. Vor că­dea ploi cu caracter de aversă însoţite de descărcări electrice şi izolat de grindină, mai frecven­te în nordul şi nord-estul ţării, unde local cantităţile de apă vor fi mai însemnate. In zona de munte, la peste 2.000 m altitudi­ne, în primele zile, izolat se va semnala lapoviţă şi ninsoare. Vîntul va sufla slab pînă la mo­derat cu intensificări de scurtă durată în a doua parte a inter­valului. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 8 şi 18 gra­de, izolat mai coborîte în depre­siunile intramontane în primele zile, iar cele maxime între 22 şi 32 de grade, mai ridicate către mijlocul decadei în cîmpia Du­nării. In decada a doua, vremea va fi în general caldă, cerul va fi variabil cu înseminări persisten­te în nord-estul ţării. Vor cădea ploi locale, mai ales sub formă de aversă însoţite de descărcări electrice, mai frecvente în sud­­vestul ţării şi în zona de deal şi de munte. Vîntul va prezenta in­tensificări de scurtă durată. Tem­peraturile minime vor fi cuprin­se între 10 şi 20 grade, izolat mai coborîte în Transilvania şi Mol­dova, iar cele maxime se vor si­tua între 25 şi 35 grade. Decada a treia se va caracteri­za, în primele zile, printr-o vre­me instabilă în cea mai mare parte a ţării. Vor cădea averse de ploaie însoţite de descărcări electrice şi izolat de grindină. Cantităţile de precipitaţii vor fi mai însemnate în Banat, Oltenia, Muntenia şi în zona de munte. In a doua parte a intervalului vremea va deveni frumoasă cu cerul variabil şi ploi izolate. Vîn­tul va sufla slab pînă la mode­rat cu intensificări de scurtă du­rată în estul ţării. Temperaturi­le minime vor fi cuprinse între 9 şi 19 grade, iar cele maxime între 24 şi 32 grade, izolat mai ridicate în ultimele zile. MICA PUBLICITATE Mulţi ani fericiţi, multă sănătate, viaţă lungă ii urăm adoratului nos­tru soţ, tată, socru POP PAVEL din Vătava, cu prilejul împlinirii a 50 de ani. (118) Soţia Maria, copiii Neluţu şi Dorina, ginerele Ionică Schimb casă IGL, str. Lavandei nr. 5, compusă din cameră, terasă, piv­niţă și grădină, cu apartament 2—3 camere. Prefer cartierul „1848“ sau zona Gării. Informaţii orele 12—loi (4.502) Vînd Dacia 1.300, telefon 3.83.07 sau 2.59.09, după-masă. (4.484) Vînd ieftin atelier de reparaţii au­to cu instalaţie. Telefon 2.52.64. (4.398) In data de 5 iulie, ora 11, se vinde prin licitație publică la fața locului, Koos F. 2/5, apartamentul compus din 3 camere. Preţul de strigare 122.601 lei. Cei interesaţi vor depune 10 la sută din preţul de strigare la începerea licitației. (4.324) Vînd casă de odihnă la Izvorul Mu­reşului. Telefon 2.10.77. (4.340) Pierdut chitanţa nr. 1.662/17.06.1985, eliberată de Vama Nicolina-Iaşi, pe numele Jăcan Liviu, cu paşaport P. 0000852, pentru suma de 14.710 lei. O declar nulă. (4.500) Pierdut legitimaţia de serviciu, eli­berată de IPM Tirgu-Mureş, pe nu­mele Szabó Ferencz. O declar nulă. (4.314) Pierdut legitimaţia de serviciu, eli­berată de Consiliul popular judeţean Mureş, pe numele Burus Vaier. O declar nulă. (4.304) Pierdut legitimaţia de serviciu, eli­berată de TIAB, pe numele Ghiurca Augustin. O declar nulă. (4.310) Pierdut parafa de medie, pe nu­mele dr. Bereschi Lucia — medic principal, eliberată de Direcţia sani­tară judeţeană Mureş. O declar nulă. (4.289) Pierdut legitimaţia de serviciu, eli­berată de IPM Tîrgu-Mureş, pe nu­mele Sándor Augustin, o declar nulă. (4.281) Pierdut legitimaţia de serviciu, eli­berată de IPL ..23 August“,­­ pe nu­mele Gabor Emil. O declar nulă. (4.356) Colegii de muncă sunt alături de Ion Szöverfi şi familie In marea durere pricinuită de moartea ma­mei lui. Sincere condoleanţe. (4.475) REGLORII SERVICE Pierdut legitimaţia de serviciu, eli­berată de întreprinderea „Electromu­­reş“, pe numele Socaciu Rodica, o declar nulă. (4.341) Cu nemărginită durere anunţăm, pe cei ce l-au cunoscut pe cel care a fost GABOR EMIL, tractorist în sa­tul Boiu, împlinirea a 5 ani de cînd ne-a părăsit pentru totdeauna şi a lăsat în urma lui lacrimi şi tristeţe. Dormi în pace ticul meu iubit / Fi­indcă ai plecat din lume cu visul ne­împlinit / Eu, a ta copilă, cînd aca­să voi veni / Pe tristul tău mor­­mînt / Flori alese cu lacrimi le voi sădi. Vait Anii trec dar nu pot aşterne uita­rea celor care te-au iubit. (4.505) Familia nemingitati 2 iulie 1985 — un an de la pier­derea grea dar incredibilă a ce­lui mai iubit şi adorat fiu RO­­MICA BÂRSAN, care a plecat mult prea devreme dintre noi, lă­­sîndu-ne pentru tot restul vieţii cu sufletul îndurerat. Dragul nos­tru, veşnică va fi amintirea celor 8 anişori petrecuţi împreună. Dormi în pace suflet blind. Nu te vom uita nicicind. Un gînd pios şi o lacrimă pentru sufletul tău bun. Comemorarea, la 7 iulie 1985, la Cimitirul nou, ora 13. (4.358) îndureraţii părinţi „MUNŢI DE HIRTIE“ Funcţionarii CEE se plîng de ceea ce ei denumesc ade­văraţi ,„munţi de hîrtie“ pe care trebuie să-i întocmească pentru lucrările Pieţei Comu­ne. Potrivit­­ unui Raport al Comisiei bugetare a CEE, funcţionarii CEE au efectuat în anul 1983 1.182 de lucrări în valoare totală de 18 mi­lioane lire sterline, dar din care numai 179 au fost date publicităţii. Restul, de 1.003, se pare că, n-a interesat pe nimeni, constată ziarul brita­nic „Financial Times“. FURTUNA O nouă furtună tropicală — „Irma“ — se deplasează spre Filipine, cu toate că arhipela­gul nu a reuşit să înlăture în­că urmările puternicului tai­­fun de la sfîr­şitul săptămînii trecute, care a făcut 25 de vic­time şi a distrus recolta de pe întinse suprafeţe cultivate cu orez, din nordul ţării. Cen­trul meteorologic din Manila — citat de United Press In­­ternational — a anunţat că furtuna se afla marţi în lar­gul Oceanului Pacific, la cir­ca 945 km de insula Minda­nao, din sudul ţării. Vîntul se deplasează cu 65 km/h spre vest şi nord-vest, ameninţînd plantaţiile de cocotieri din Insula Samar. Autorităţile au luat o serie de măsuri de prevedere, deşi ruta pe care va evolua în continuare fur­tuna este imprevizibilă. GLONŢ... Muncitorul Piotr Ulianeţ, de la Uzina de reparat auto­mobile din Artimovsk, a fost rănit în cap în timpul războ­iului, în anul 1942. Rana i s-a vindecat, dar uneori Ulia­neţ simţea puternice dureri de cap, care nu treceau zile în şir. Recent, Ulianeţ, pen­sionar acum, a cerut medici­lor un control mai amănun­ţit, şi aceştia au constatat că pacientul avea în tîmplă un glonţ din timpul războiului, relatează agenţia TASS. A ur­mat o intervenţie chirurgica­lă, glonţul fiind extras, TRANSPLANT... Keith Castle, pacientul ca­re a trăit cel mai mult după o operaţie de transplant de inimă în Marea Britanie, a încetat din viaţă, la vîrsta de 58 de ani. Operaţia fusese e­­fectuată în august 1979, la spi­talul Papworth, de lîngă Cam­bridge. ARHEOLOGICA Arheologii chinezi au con­firmat, prin descoperiri re­cente, existenţa în urmă cu 2.700 de ani a capitalei stră­vechiului stat Qin — legen­darul oraş Yoncheng — rela­tează agenţia China Nouă. Săpăturile au dat la iveală vestigii de o inestimabilă va­loare — constînd din clădiri în stilul epocii, mausolee, di­verse obiecte casnice și de cult. Yoncheng — oraș fondat în anul 676 î.e.n. — a servit drept capitală statului Qin timp de 294 de ani. El era în­conjurat de un zid care mă­sura circa 10 km lungime. Po­trivit descoperirilor, s-a ates­tat că locuitorii orașului dis­puneau de o tehnică remarca­bilă pentru acele vremuri, in­clusiv de unelte din fier. E­­xi­sta chiar o gheţărie subtera­nă, în care se depozitau, în timpul iernii, 190 mc de ghea­ţă din sloiurile apelor locale, folosite apoi vara. VEHICULE SOLARE Prima cursă internaţională de vehicule solare va fi or­ganizată în noiembrie 1987, în Australia, pe un traseu lung de 3.200 kilometri, s-a anun­ţat la Sydney. La această cursă, care va începe la Ade­laide, în sudul continentului, la 1 noiembrie, şi se va în­cheia 12 zile mai tîrziu, vor fi admise numai autovehicule propulsate cu ajutorul ener­giei solare. TAIFUN Taifunul Hal a provocat e­­conomiei din Hong Kong pier­deri estimate la aproape 90 milioane dolari americani, a­­nunţă agenţia China Nouă, citind presa locală. Pierderile au fost generate de încetarea, practic, a tuturor activităţilor economice în timpul trecerii taifunului, conform procedu­rii de urgenţă prevăzute pen­tru asemenea situaţii. VREMEA Dispeceratul Direcţiei apelor Mureş-Banat comunică: Ieri dimineaţă la Tîrgu-Mureş temperatura aerului a fost de 11 grade, iar la ora 14 s-au înre­gistrat 24 de grade. TIMPUL PROBABIL: Vreme răcoroasă, care va deveni insta­bilă. Cerul va fi mai mult noros. Vor cădea ploi, mai ales sub for­mă de averse, însoţite de des­cărcări electrice. Vîntul va sufla de la slab la moderat, cu unele intensificări temporare din nord­­vest Temperaturile minime vor oscila între 9—12 grade, iar ma­ximele între 18—22 de grade. Redacţia şi administraţia: Tîrgu-Mureş, strada Gheorghe Doja nr 9. Telefoane: 3.73.63., 3.66.36., în tipografie 3.62.33. Abonamentele se fac la oficiile poştale, . , factorii poştali şi difuzorii din întreprinderi şi instituţii. Index 40.371 ■ Tiparul: întreprinderea poligrafică Tîrgu-Mureș. Comanda nr. 511

Next