Steaua Roşie, septembrie 1985 (Anul 36, nr. 206-230)

1985-09-01 / nr. 206

In spiritul indicaţiilor şi orientărilor tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU INSPECTORATUL SILVIC JUDEŢEAN A ÎNDEPLINIT PLANUL CINCINAL La fel ca toţi oamenii muncii din celelalte sectoare economice, cadrele de silvicultori din jude­ţul nostru au acţionat, în toţi anii acestui cincinal, cu devota­ment şi responsabilitate în di­recţia realizării ritmice a sarci­nilor de plan, în spiritul orien­tărilor şi indicaţiilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind dez­voltarea, valorificarea superioară­­şi protejarea fondului forestier naţional. Semnificativ este că, an de an, silvicultorii au desfăşurat o susţinută şi permanentă activita­te pentru asigurarea dării în exploatare a can­ti­taţii de masă lemnoasă prevăzută — în condiţ­­iile prescrise —, reîmpădurirea şi împădurirea unor noi supra­feţe atît d­in fondul forestier cit şi d­in terenurile improprii agri­culturii; vaste acţiuni au vizat regenerarea pădurilor şi apăra­rea lor împotriva dăunătorilor, asigurarea fondului semincer şi de puieţi din solurile apte zone­lor montane mureşene, respecta­rea crpanţelor fitosanitare şi, nu în ultimul rînd, valorificarea de­plină a tuturor resurselor pă­durii. — Cei peste 800 de silvicultori mureşeni, ingineri, tehnicieni, pădurari — ne declară ing. Şte­fan Dumitrescu, inspector şef al Inspectoratului silvic judeţean — au înţeles mai bine marea im­portanţă pe care conducerea partidului, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o acordă dez­voltării fondului forestier, asigu­rării atît a materiilor prime ne­cesare economiei naţionale, cît şi păstrării şi îmbunătăţirii sis­temului ecologic naţional. Specificul muncii şi activităţii noastre, căreia în ultimele două decenii i s-a conferit, graţie spri­jinului şi îndrumării perma­nente a secretarului general al partidului, un caracter ştiinţific profund, presupune, din capul locului, cadre de specialişti cu o înaltă pregătire profesională, oameni care, realmente, iubesc M. bardasanu (Continuare în pag. a 2-a) în fînare, nutreţuri îndestulătoare In tot mai multe unităţi agri­cole in această perioadă conti­nuă cu intensitate acţiunea de recoltare şi depozitare a furaje­lor, la care sunt antrenaţi nume­roşi cooperatori. Acolo unde a­­cestei acţiuni i s-a acordat aten­ţia cuvenită rezultatele sunt bu­ne, dar mai sînt încă destule unităţi în care pînă la asigura­rea întregului necesar de nutre­ţuri mai e încă mult de lucru. Astfel, conform datelor centra­lizate la Direcţia agricolă jude­ţeană, în unităţile sectorului so­cialist au fost depozitate peste 121.000 tone de fin, reprezentînd 86 la sută din necesarul prevă­zut pentru perioada de stabula­­ţie. Dar acest necesar poate fi realizat şi chiar depăşit, pentru că mai sînt de recoltat perenele din coasa a doua şi otava, lu­crare efectuata pînă acum pe 60 şi,­ respectiv, 15 la sută din suprafeţele planificate. De ase­menea,­ în unele unităţi s-a tre­cut şi la coasa a treia la trifolie­­ne. Având în vedere că ne aflăm deja în luna septembrie, cit şi volumul încă mare de muncă la recoltări, realizările de pînă a­cum fiind destul de modeste, este necesar ca în fiecare unitate să fie mobilizate forţe cît mai numeroase la această acţiune astfel incit toate imnurile ce se mai pot obţîne să ajungă neintir­­ziat în­ fînare. De asemenea, se impune o mai bună organizare şi folosire a forţelor la strînge­­rea­­şi transportarea paielor, pînă acum fiind depozitate peste 93.000 tone, adică 41 la sută din grosierele planificate. Rezultate modeste se înregistrează însă la suculente, doar 11 la sută din prevederi, ceea ce impune ca odată cu începerea recoltării sfe­clei de zahăr să se treacă nein­­tîrziat la însilozarea coletelor în amestec cu paie, borhot și alte resturi vegetale,­­ urmărindu-se totodată şi însilozarea celorlalte culturi planificate în acest scop. In privinţa asigurării finului desigur că sunt multe unităţi ca­re înregistrează de pe acum re­zultate foarte bune. Bunăoară, la cooperativa agricolă din Voi­­vodeni, unde consiliul de condu­cere şi cooperatorii s-au preocu­pat permanent pentru valorifica­rea eficientă a terenurilor culti­vate cu lucerna — 40 ha, trifoi — 150 ha, cît şi a fîneţelor na­turale, nect­arul este deja asigu­rat. Ca urmare, aici au fost de­pozitate pînă acum peste 1.000 tone de fîn, în mare parte de foarte bună calitate şi aceasta şi datorită folosirii caprelor pen­tru uscat. Acum se adună ulti­mele resurse de fîn întregind şi mai mult baza furajeră a zoo­tehniei. De menţionat că toate aceste nutreţuri au fost trans­portate cu cele peste 50 de ate­laje ale unităţii. De asemenea, la Voivodeni toate paiele se află depozitate în sire, acum cărîn­­du-se ultimele cantităţi din zona Toldalului. In depozitele coope­rativei se află, de asemenea, 300 tone de siloz de trifoi, la care se vor adăuga, nu peste multă vreme, mari cantităţi de sucu­lente din colete de sfeclă şi alte resurse ce se vor strînge în cursul acestei toamne. Avînd o bună bază furajeră, ne spunea preşedintele Berek­­mari Sandor, vom putea menţine producţia de lapte la cote ridi­cate şi pe timpul iernii, acum fiind de peste 7­­ pe vacă fura­jată, iar efectivele de bovine într-o stare bună de producţie. In aceste condiţii au crescut şi V. ORZA (Continuare in pag. a 2-a) Are un nume frumos, ve­nit parcă din istorie şi din scrierile marelui Sadoveanu, Ionuţ. Numără atîţia ani cît degetele de la o mină. Stră­batea aproape în goană aleile Grădinii zoologice, trăgîndu-şi părinţii de mini. Nu-l inte­resa nici maimuţele, nici leul, nici tigrul şi nici un alt ani­mal adus din ţinuturi înde­părtate. Voia să ajungă la cai. Să-i­ mingile şi să le dea cu mina lui grămăjoara de fin pe care o purta cu multă grijă într-o trăistuţă, şi pe c­are o adusese tocmai de la Arbore (judeţul Suceava). „Şi bunicul meu are cai, dar ai lui sunt mai mari! De aceea, le-am adus fiii de pe la noi, să crească şi ei la fel. Anul tre­cut am fost aici, i-am văzut şi le-am promis că şi anul a­­cesta vin. Aşa s-au bucurat cînd m­-au văzut ! Tare îmi plac caii ! Cînd o să cresc mare, mă fac un călăreţ vi­teaz !... " VIORICA MANTA ­s­ Anul XXXVI . H Nr. 2€6 (8.516)­­X II Duminică, li 1 septembrie 1985 I­ Vi 4 pagini jj 50 de bani // Printre cele mai moderne edificii din renumita noastră staţiune balneară Sovata se numără şi hotelul „Brădet“ Şedinţa Biroului Comitetului judeţean de partid Ieri, 31 august a.c., a avut loc şedinţa Biroului Comitetului ju­deţean de partid. In cadrul pri­mului punct din ordinea de zi biroul a analizat Raportul cu privire la controlul efectuat pe linia stadiului de realizare a pregătirilor de iarnă în unităţile industriale ale judeţului. In con­tinuare a fost analizat şi apro­bat Raportul privind situaţia economico-financiară a unităţilor agricole socialiste şi de industrie alimentară la sfîrşitul semestru­lui I 1985 şi măsurile ce se im­pun pentru aplicarea fermă a noului mecanism economico-fi­­nanciar. Biroul a analizat şi aprobat apoi Raportul despre preocupă­rile organelor şi organizaţiilor de partid din municipii, oraşe, comune, din şcoli şi facultăţi, ale consiliilor populare, Inspectora­tului şcolar­ şi conducerilor insti­tuţiilor de învăţămînt pentru pregătirea deschiderii anului şco­lar şi universitar 1985—1986. Biroul Comitetului judeţean de partid a fost informat apoi des­pre modul de rezolvare a scri­sorilor, cererilor, sesizărilor şi propunerilor oamenilor muncii. Au fost rezolvate, de asemenea, probleme curente ale activității de partid. Vatra satului tot mai frumoasă Acum, ca în oricare anotimp al anului, îţi face o plăcere deo­sebită să străbaţi satele judeţu­lui nostru. In anii socialismului, în etapa istorică în care ne a­­flăm şi pe care o numim cu mîn­­drie „Epoca Nicolae Ceauşescu", satele au cunoscut şi cunosc o frumoasă dezvoltare, elemen­tece modernizării fiind prezente pe întreg cuprinsul așezărilor. O a­­semenea transformare înnoitoare se distinge și în comuna Zau de Cîmpie. Acolo, în plină cîmpie a Tran­ - silvaniei, între dealuri domoale, într-un peisaj natural deosebit de frumos, ce alternează între salba de lacuri a întreprinderii „Piscicola“ din localitate, la poa­lele renumitului parc Bîrsana, de o parte şi de alta a şoselei asfaltate, a uliţelor bine întreţi­nute, se înşiră peste 800 case noi sau modernizate. Datorită puterii economice a sătenilor, ne spunea cu satisfacţie primarul comunei Viorica Cenan, aici, pe o lungime de 3 km, s-a introdus apa. S-au construit 7 cişmele publice, iar peste 60 de gospodari au apă în casă, la ro­binet. In centrul civic au apărut 4 blocuri la parterul cărora sunt spaţii comerciale de unde sătenii fac anual cumpărături în valoa­re de peste 22 milioane lei, va­lori de 4 ori mai mari ca în 1965. In serviciul omului s-au alcă­tuit şi formaţii de prestaţii ale cooperaţiei. Aici îşi mai des­făşoară activitatea unităţi agri­cole fruntaşe pe judeţ sau chiar pe ţară, printre care întreprin­derea „Piscicola“, întreprinderea agricolă de stat, cooperativa a­­gricolă, unităţi cu producţii mari la hectar. Prin poziţia sa, in centrul civic se mai află şi un oficiu CEC, altul PTTR, de un­de se difuzează abonaţilor peste 1.500 de ziare şi reviste. In pe­rimetrul comunei se situează şi renumita rezervaţie naturală de bujori. Săptămînal, se ţine tra­diţionalul tîrg, iar periodic şi cel al peştelui. Sînt împliniri cu care oamenii cîmpiei, ai frumoasei aşezări sau se mîndresc, dorind s-o va­dă mai cochetă, mai plină de farmec în­ următorul cincinal. REMUS CA­MPEAN . Case noi la Zau de Cîmpie

Next