Steaua Roşie, octombrie 1985 (Anul 36, nr. 231-257)
1985-10-01 / nr. 231
în spiritul indicaţiilor şi orientărilor tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Realizările acestui an — la baza succeselor viitoare Convorbire cu ing. KISS ADALBERT, directorul prinderii Metalotehnica din Tîrgu-Mureş — — Suntem, iată, în faţa ultimului trimestru din acest an şi din actualul cincinal — etapă deosebit de densă pentru activitatea curentă şi de perspectivă. Mai întii, v-am ruga, tovarăşe director, să prezentaţi cîteva din realizările primelor 9 luni din acest an. — în general, anii cincinalului ce-l încheiem, dar mai ales 1980 au demonstrat justeţea orientării date de conducerea partidului şi statului nostru, personal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu privire la creşterea mai accentuată a nivelului tehnic şi calitativ al produselor — ca premisă hotărîtoare a competitivităţii —. Ca şi la sporirea continuă a productivităţii muncii. Numai în acest an realizăm — in cea mai mare parte pe seama creşterii productivităţii — o producţiei marfă cu 24 la sută mai mare decit în 1984. în ce priveşte perioada celor trei trimestre scurse, înregistrăm un spor de 1,6 milioane Iei la producţia marfă, atingind un grad de reînnoire a produselor de 75 la sută faţă de 1980. Citşi cum au facilitat produsele noi şi modernizate indicele calităţii şi al competitivităţii o demonstrează, credem, aprecierile şi distincţiile cîştigate de maşinile noastre la diversele tîrguri şi expoziţii internaţionale. — Care sunt principalele direcţii de acţiune pentru a asigura un debut corespunzător în anul 1986? — Perioada rămasă este, aşa cum spuneaţi, încărcată de sarcini importante. Dorim, mai întâi, să încheiem cu realizări semnificative acest an şi cincinal. Dar în acelaşi timp punem bazele producţiei viitoare. în privinţa acoperirii cu contracte, avem deja toate comenzile asigurate pentru producţia la intern; pentru o mai bună aprovizionare tehnico-materială, necesarele respective au fost depuse la timp, avînd speranţe că ele vor fi onorate la nivelul cotelor solicitate. Avînd în vedere că întregul spor de producţie al anului viitor — de peste 10 la sută — trebuie realizat integral pe seama creşterii productivităţii muncii, acordăm o deosebită atenţie elaborării şi aplicării măsurilor tehnicoorganizatorice. Dintre acestea amintesc adincirea, în continuare, a specializării pe grupe de produse (introducerea unor noi tehnologii de grup), creşterea seriilor de fabricaţie — mai ales la atelierul maşinilor de cusut, dotarea secţiilor cu utilaje noi, atît din investiţii cit şi din autoutilaje, ridicarea nivelului tehnic şi profesional al întregului personal muncitor. — Am înţeles că în anul 1986 ponderea exportului va reprezenta circa 20 la sută din volumul producţie. Realizarea acesteia este o sarcină de mare răspundere. — Fără îndoială că acestui domeniu îi vom acorda o atenţie prioritară. Pînă în prezent avem încheiate contracte pentru 25 la sută din volumul exportului, dar acţiunea de prospectare şi contractare va continua în perioada următoare din acest an şi în prima parte a anului viitor. Totodată, urmează să participăm la cîteva tîrguri peste hotare, cit şi la Tîrgul Internaţional Bucureşti, unde vom prezenta ultimele noastre realizări din grupele principale de export: maşini de cusut, maşini de tricotat rectilinii şi piese de schimb. Colectivul nostru, în frunte cu comuniştii, este hotărît să asigure un debut cît mai bun în primul an al noului cincinal, aducîndu-şi astfel contribuţia la înfăptuirea măreţelor obiective stabilite de Congresul al XIII-lea al partidului. M. BARDAŞANU Intre fillulllKillHill • La Luduş continuă lucrările de execuţie a canalului colector menajer, cu termen de punere în funcţiune pînă la sfîrşitul acestui an, precum şi celela canalul pluvial al oraşului. Odată terminată această lucrare, apele pluviale nu vor mai intra în albia veche a rîului Mureş, albie unde urmează a fi construită o zonă de agrement. • In sprijinul candidaţilor — solişti vocali şi instrumentişti de muzică populară şi uşoară — care doresc să se prezinte în anul 1986 la examenele pentru oţinerea atestatelor de liber profesionişti. Şcoala populară de artă din Tîrgu-Mureş, Piaţa Trandafirilor nr. 5, organizează în perioada octombrie 1985 — martie 1986 cursuri intensive pentru învăţarea solfegiului şi teoriei muzicale, probe obligatorii la examenul de atestare. De asemenea, cu colaborarea unor actori şi regizori de la Teatrul Naţional. Şcoala populară de artă iniţiază în acest an de învăţămînt cursuri, cu durata de doi ani, pentru specialităţile regie teatru şi actorie. • în curînd, în satul Chibed, va fi dată în folosinţă o brutărie cu o capacitate zilnică de coacere a 2.400 kilograme de pline. Se anunţă o pline de bună calitate pentru locuitorii comunei Ghindari. • Colectivul magazinului cu autoservire „Mercur“ din Tîrgu- Mureş a realizat prevederile de plan la desfacere în proporţie de 105 la sută. In opt luni ale anului 1985 a vîndut cumpărătorilor mărfuri în valoare de circa .10 milioane lei (Albert Ries, corespondent). Pagina a 2-a: SPORT // Anul XXXVIII Nr. 231 (8.541) .) Marți, 11 octombrie 1983 II V, 4 pagini jj 50 de bani JJ La pupitrul de comandă al cuptoarelor de carbid (nr. 4, 5, 6) de la Combinatul chimic din Tirnăveni lucrează tineri cu o înaltă pregătire profesională. Foto: I. CRISTEA Om, oameni, omenie... w2)exect cadrii de aramă.. “ Călătorule, iubitor de poteci Străjuite de arcurile de triumf ale pădurii! îmi place să-mi închipui cum Iţi porţi paşii, copleşit de linişte, parcă ferindu-te să nu striveşti bănuţii de aur solar risipiţi din cerul toamnei printre crengi umbroase... De undeva, de sus, priveşti la valea Mureşului şi-ţi aduni puteri spre mai sus, chemat de fascinaţia altor cote de frumuseţe. Nu ştiu ce vei fi simţind ascultînd „mîndra glăsuire“ a pădurii ce asaltează cerul, dar dacă ai putea pătrunde în inima fiecăruia dintre brazii pe care-ţi alunecă privirea, ai simţi negreşit iradieri de suflet omenesc. Şi te-ai vedea înconjurat de adevăraţi săditori de veşnicie. Eu am învăţat să simt şi să văd astfel pădurea după ce l-am cunoscut pe un veteran în ale silviculturii, inginerul Ioan Jipa. Era tot într-o toamnă, cînd l-am întîlnit pe valea Mureşului, la Răstoliţa. Străbătuse drumul de la Tulgheş (se reîntorsese acolo după 20 de ani şi a ieşit mai tîrziu la pensie ca şef de ocol la Borsec unde se află şi în prezent); venise precum un părinte pe la copii şi nepoţi. De fapt ce dor, ce dragoste îl aducea la Răstoliţa? — Ia uitaţi-vă spre Gălăoăia Mare, şi spre Gălăoaia Mică, şi pe Pîrîul Secului... Cîtă frumuseţe! explodează între mîndrie şi extaz vocea inginerului Jipa. Mă uit. Cavalcadele brazilor şi molizilor purtau spre înalturi o parte din veşnicia cu care îmbrăcăm ţara sub semnul unei sacre datorii. Interlocutorul meu îşi continuă gîndurile: — Fac ce fac şi mă întorc pe unde am lăsat ceva din viaţa mea, din tinereţea mea. Am copilărit şi-am crescut nedespărţit de pădure ... Mărturisirea concentrează o întreagă biografie, un destin ce-şi măsoară timpul cu inelele anilor din vîrsta pădurilor sădite pe văile Călimanilor, Gurghiului şi Harghitei. STEFAN NEAGU (Continuare in pag. a 3-a) La Insaminţarea griului CALITATEA LUCRĂRILOR - CONDUITĂ OBLIGATORIE PENTRU FIECARE SPECIALIST SI MECANIZATOR In consiliul agroindustrial din Sărmaşu, care cuprinde cooperativele agricole din Balda, Sărmaşu, Miheş, Răzoare, Sînpetru, Dîmbu şi Şăulia, s-a obţinut şi în acest an cea mai mare producţie de grîu din judeţ, în medie 4.056 kg la hectar. C.A.P. Şăulia a realizat 5.303 kg, Sărmaşu 4.250 kg, Balda 4.240 kg, Sînpetru 4.025 kg etc. Avem deci, foarte la îndemînă, o bună experienţă şi în acelaşi timp o elocventă dovadă că în orice condiţii climatice pămînturile noastre au capacitatea să producă mai mult grîu Interesaţi de această experienţă, de dorinţa de a o vedea pusă în practică de către toţi, acum, cînd s-a trecut la pregătirea terenului şi la însămînţări, am iniţiat un dialog cu câţiva din oamenii care duc cu cinste greul muncii agricole. Nu am discutat, cum ne-am propus, în jurul unei mese rotunde, am preferat locul de muncă al fiecăruia, adică câmpul, ambianţa formaţiilor de mecanizatori prezenţi la arat, discuit, fertilizat şi semănat. în loc de orice alt răspuns la tema propusă, inginerul Ioan Dumitrescu, directorul S.M.A., ne ia cu el în cîmp să vedem cum trebuie să se prezinte maşinile şi agregatele puse să lucreze pentru temelia unei recolte bune. O muncă spornică şi lucrări cu ing. M ELI AN BAlDEANU (Continuare în pag . 3-a) La Staţiunea de cercetare şi producţie pentru creşterea bovinelor din Tîrgu-Mureş se intensifică lucrările de pregătire a terenului şi însămînţarea griului. Foto: KONCZ JÁNOS A venit toamna. S-a întors soarele din nou spre un apus al lui anume sau, cum ar spune bătrînii, uitîndu-se parcă prin ceaţă, în cîmpie, la deal sau la munte, brînduşele ne dau bună dimineaţa. Ce spectacol uriaş! Ce spectacol unic este toamna! Fii bine venită printre noi toţi toamnă sfîntă şi frumoasă, dumneata, doamna panerelor pline cu pline, boantă şi nouă, cu must şi piersici doldora! Bună dimineaţa toamnă românească! Pe cărările soarelui tomnatic, în bătaia bezmetică a frunzelor, şi la Tîrgu-Mureş, în fiecare zi, la monumentul lui Eminescu, la monumentul Craiului munţilor, Avram Iancu, cineva — necunoscut — aşază la picioarele voievozilor noştri florile toamnei, flori de crizanteme şi boboci de trandafiri. Bună dimineaţa toamnă românească! Fii bine venită pe ogoare, în case şi în sufletele noastre, cu toate semnele tale de pace şi bucurii, cu toate semnele tale de belşug din livezi şi de pe ogoare! ATANASIE POPA