Steaua Roşie, octombrie 1985 (Anul 36, nr. 231-257)

1985-10-01 / nr. 231

în spiritul indicaţiilor şi orientărilor tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Realizările acestui an — la baza succeselor viitoare Convorbire cu ing. KISS ADALBERT, directorul prinderii Metalotehnica din Tîrgu-Mureş — — Suntem­, iată, în faţa ul­timului trimestru din acest an şi din actualul cincinal — etapă deosebit de densă pen­tru activitatea curentă şi de perspectivă. Mai întii, v-am­ ruga, tovarăşe director, să prezentaţi cîteva din realiză­rile primelor 9 luni din acest an. — în general, anii cincina­lului ce-l încheiem, dar mai ales 1980 au demonstrat jus­teţea orientării date de con­ducerea partidului şi statului nostru, personal de tovarăşul Nicolae C­eauşescu, cu privire la creşterea mai accentuată a nivelului tehnic şi calitativ al produselor — ca premisă ho­­tărîtoare a competitivităţii —. Ca şi la sporirea continuă a productivităţii muncii. Numai în acest an realizăm — in cea mai mare parte pe seama creşterii productivităţii — o producţiei marfă cu 24 la sută mai mare decit în 1984. în ce priveşte perioada celor trei trimestre scurse, înregistrăm un spor de 1,6 milioane Iei la producţia marfă, atingind un grad de reînnoire a produselor de 75 la sută faţă de 1980. Cit­­şi cum au facilitat produ­sele noi şi modernizate indi­cele calităţii şi al competiti­vităţii o demonstrează, cre­dem, aprecierile şi distincţiile cîştigate de maşinile noastre la diversele tîrguri şi expozi­ţii internaţionale. — Care sunt principalele di­recţii de acţiune pentru a a­­sigura un debut corespunzător în anul 1986? — Perioada rămasă este, a­­şa cum spuneaţi, încărcată de sarcini importante. Dorim, mai întâi, să încheiem cu rea­lizări semnificative acest an şi cincinal. Dar în acelaşi timp punem bazele producţiei viitoare. în privinţa acoperirii cu contracte, avem deja toa­te comenzile asigurate pentru producţia la intern; pentru o mai bună aprovizionare tehni­­co-materială, necesarele res­pective au fost depuse la timp, avînd speranţe că ele vor fi onorate la nivelul co­telor solicitate. Avînd în vedere că între­gul spor de producţie al a­­nului viitor — de peste 10 la sută — trebuie realizat inte­gral pe seama creşterii pro­ductivităţii muncii, acordăm o deosebită atenţie elaborării şi aplicării măsurilor tehnico­­organizatorice. Dintre acestea amintesc adincirea, în conti­nuare, a specializării pe gru­pe de produse (introducerea unor noi tehnologii de grup), creşterea seriilor de fabrica­ţie — mai ales la atelierul maşinilor de cusut, dotarea secţiilor cu utilaje noi, atît din investiţii cit şi din auto­­utilaje, ridicarea nivelului tehnic şi profesional al între­gului personal muncitor. — Am înţeles că în anul 1986 ponderea exportului va reprezenta circa 20 la sută din volumul producţie. Reali­zarea acesteia este o sarcină de mare răspundere. — Fără îndoială că aces­tui domeniu îi vom acorda o atenţie prioritară. Pînă în prezent avem încheiate con­tracte pentru 25 la sută din volumul exportului, dar ac­ţiunea de prospectare şi con­tractare va continua în perioa­da următoare din acest an şi în prima parte a anului vii­tor. Totodată, urmează să par­ticipăm la cîteva tîrguri peste hotare, cit şi la Tîrgul Inter­naţional Bucureşti, unde vom prezenta ultimele noastre rea­lizări din grupele principale de export: maşini de cusut, maşini de tricotat rectilinii şi piese de schimb. Colectivul nostru, în frunte cu comuniştii, este hotărît să asigure un debut cît mai bun în primul an al noului cinci­nal, aducîndu-şi astfel contri­buţia la înfăptuirea măreţe­lor obiective stabilite de Con­gresul al XIII-lea al partidu­lui. M. BARDAŞANU Intre­ ­fillulllK­illHill • La Luduş continuă lucrări­le de execuţie a canalului colec­tor menajer, cu termen de pune­re în funcţiune pînă la sfîrşitul acestui an, precum şi cele­­la ca­nalul pluvial al oraşului. Odată terminată această lucrare, apele pluviale nu vor mai intra în al­bia veche a rîului Mureş, albie unde urmează a fi construită o zonă de agrement. • In sprijinul candidaţilor — solişti vocali şi instrumentişti de muzică populară şi uşoară — care doresc să se prezinte în a­­nul 1986 la examenele pentru o­­ţinerea atestatelor de liber pro­fesionişti. Şcoala populară de ar­tă din Tîrgu-Mureş, Piaţa Tran­dafirilor nr. 5, organizează în perioada octombrie 1985 — mar­tie 1986 cursuri intensive pentru învăţarea solfegiului şi teoriei muzicale, probe obligatorii la e­­xamenul de atestare. De aseme­nea, cu colaborarea unor actori şi regizori de la Teatrul Naţio­nal. Şcoala populară de artă iniţiază în acest an de învăţă­­mînt cursuri, cu durata de doi ani, pentru specialităţile regie teatru şi actorie. • în curînd, în satul Ch­ibed, va fi dată în folosinţă o brută­rie cu o capacitate zilnică de coacere a 2.400 kilograme de pli­ne. Se anunţă o pline de bună calitate pentru locuitorii comu­nei Ghindari. • Colectivul magazinului cu autoservire „Mercur“ din Tîrgu- Mureş a realizat prevederile de plan la desfacere în proporţie de 105 la sută. In opt luni ale anului 1985 a vîndut cumpără­torilor mărfuri în valoare de cir­ca .10 milioane lei (Albert Ries, corespondent). Pagina a 2-a: S­POR­T // Anul XXXVI­I­I Nr. 231 (8.541) .) Marți, 11­­ octombrie 1983 II V, 4 pagini jj 50 de bani JJ La pupitrul de comandă al cuptoarelor de carbid (nr. 4, 5, 6) de la Combinatul chimic din Tirnăveni lucrează tineri cu o înaltă pregătire profesională. Foto: I. CRISTE­A Om, oameni, omenie... w2)e­­xect cadrii de aramă.. “ Călătorule, iubitor de poteci Străjuite de arcurile de triumf ale pădurii! îmi place să-mi în­chipui cum Iţi porţi paşii, cople­şit de linişte, parcă ferindu-te să nu­ striveşti bănuţii de aur solar risipiţi din cerul toamnei printre crengi umbroase... De undeva, de sus, priveşti la valea Mureşu­lui şi-ţi aduni puteri spre mai sus, chemat de fascinaţia altor cote de frumuseţe. Nu ştiu ce vei fi simţind as­­cultînd „mîndra glăsuire“ a pă­durii ce asaltează cerul, dar dacă ai putea pătrunde în inima fie­căruia dintre brazii pe care-ţi alunecă privirea, ai simţi negre­şit iradieri de suflet omenesc. Şi te-ai vedea înconjurat de ade­văraţi săditori de veşnicie. Eu am învăţat să simt şi să văd astfel pădurea după ce l-am cu­noscut pe un veteran în ale sil­viculturii, inginerul Ioan Jipa. Era tot într-o toamnă, cînd l-am întîlnit pe valea Mureşu­lui, la Răstoliţa. Străbătuse dru­mul de la Tulgheş (se reîntorse­se acolo după 20 de ani şi a ie­şit mai tîrziu la pensie ca şef de ocol la Borsec unde se află şi în prezent); venise precum un părinte pe la copii şi nepoţi. De fapt ce dor, ce dragoste îl adu­cea la Răstoliţa? — Ia uitaţi-vă spre Gălăoăia Mare, şi spre Gălăoaia Mică, şi pe Pîrîul Secului... Cîtă frumu­seţe! explodează între mîndrie şi extaz vocea inginerului Jipa. Mă uit. Cavalcadele brazilor şi mo­lizilor purtau spre înalturi o parte din veşnicia cu care îm­brăcăm ţara sub semnul unei sacre datorii. Interlocutorul meu îşi continuă gîndurile: — Fac ce fac şi mă întorc pe unde am lăsat ceva din viaţa mea, din tinereţea mea. Am co­pilărit şi-am crescut nedespărţit de pădure ... Mărturisirea con­centrează o întreagă biografie, un destin ce-şi măsoară timpul cu inelele anilor din vîrsta pă­durilor sădite pe văile Călimani­­lor, Gurghiului şi Harghitei. STEFAN NEAGU (Continuare in pag. a 3-a) La Insaminţarea griului CALITATEA LUCRĂRILOR - CONDUITĂ OBLIGATORIE PENTRU FIECARE SPECIALIST SI MECANIZATOR In consiliul agroindustrial din Sărmaşu, care cuprinde coopera­tivele agricole din Balda, Săr­maşu, Miheş, Răzoare, Sînpetru, Dîmbu şi Şăulia, s-a obţinut şi în acest an cea mai mare pro­ducţie de grîu din judeţ, în me­die 4.056 kg la hectar. C.A.P. Şăulia a realizat 5.303 kg, Săr­maşu 4.250 kg, Balda 4.240 kg, Sînpetru 4.025 kg etc. Avem deci, foarte la îndemînă, o bună experienţă şi în acelaşi timp o elocventă dovadă că în orice con­diţii climatice pămînturile noas­tre au capacitatea să producă mai mult grîu Interesaţi de a­­ceastă experienţă, de dorinţa de a o vedea pu­să în practică de către toţi, acum, cînd s-a trecut la pregătirea terenului şi la în­­sămînţări, am iniţiat un dialog cu câţiva din oamenii care duc cu cinste greul muncii agricole. Nu am discutat, cum ne-am pro­pus, în jurul unei mese rotunde, am preferat locul de muncă al fiecăruia, adică câmpul, ambian­ţa formaţiilor de mecanizatori prezenţi la arat, discuit, fertili­zat şi semănat. în loc de orice alt răspuns la tema propusă, inginerul Ioan Du­­mitrescu, directorul S.M.A., ne ia cu el în cîmp să vedem cum trebuie să se prezinte maşinile şi agregatele puse să lucreze pentru temelia unei recolte bune. O muncă spornică şi lucrări cu­ ing. M ELI AN BAlDEANU (Continuare în pag . 3-a) La Staţiunea de cercetare şi producţie pentru creşterea bovinelor din Tîrgu-Mureş se intensifică lucrările de pregătire a terenului şi însămînţarea griului. Foto: KONCZ JÁNOS A venit toamna. S-a întors soarele din nou spre un apus al lui anume sau, cum ar spune bătrînii, uitîndu-se par­că prin ceaţă, în cîmpie, la deal sau la munte, brînduşe­­le ne dau bună dimineaţa. Ce spectacol uriaş! Ce spectacol unic este toamna! Fii bine venită printre noi toţi toam­nă sfîntă şi frumoasă, dum­neata, doamna panerelor pli­ne cu pline, boantă şi nouă, cu must şi piersici doldora! Bună dimineaţa toamnă ro­mânească! Pe cărările soare­lui tomnatic, în bătaia bez­metică a frunzelor, şi la Tîr­­gu-Mure­ş, în fiecare zi, la monumentul lui Eminescu, la monumentul Craiului munţi­lor, Avram Iancu, cineva — necunoscut — aşază la pi­cioarele voievozilor noştri florile toamnei, flori de cri­zanteme şi boboci de tranda­firi. Bună dimineaţa toamnă românească! Fii bine venită pe ogoare, în case şi în sufle­tele noastre, cu toate semnele tale de pace şi bucurii, cu toate semnele tale de belşug din livezi şi de pe ogoare! ATANASIE POPA

Next