Steaua Roşie, noiembrie 1985 (Anul 36, nr. 258-283)

1985-11-01 / nr. 258

înfăptuim hotărîrile Comitetului Politic Executiv al C. C. al P. C. R. Adunări generale ale oamenilor muncii Pentru pregătirea exemplară a producţiei anului 1986, efortul colectiv se cere evidenţiat Dezbaterea şi aprobarea in­dicatorilor de plan la nivelul a­­du­nărilor generale ale oamenilor muncii constituie cel mai impor­tant pas pe care colectivele din unităţile economice îl întreprind, pînă la această dată, în efortul d­e pregătire a producţiei anului viitor. Avantaj ce decurge din prerogativele autoconducerii mun­­citoreşti, dreptul de a-ţi spune cuvîntul asupra cifrelor de plan într-un asemenea cadru democra­tic constituie un prilej deosebit pe care, din păcate nu toate co­lectivele îl valorifică corespun­zător. Așa se face că, trecînd cu o oarecare superficialitate peste această etapă, lăsînd în progra­mul de fundamentare multe sem­ne de întrebare, unele colective ajung la început de an, atunci cînd se trece la înfăptuirea pla­nului, cu o mulţime de necore­­lări, stări de lucru care dau mul­tă bătaie de cap, punîndu-le chiar in situaţia de a nu-şi realiza in­dicatorii. mai puternic Pentru evitarea acestor situaţii considerăm că organele colective de conducere, adunările generale ale oamenilor muncii trebuie să acţioneze, acum, în această peri­oadă, cu cea mai înaltă răspun­dere pentru a intra în noul an de producţie, în noul cincinal, cu planul fundamentat la toţi indi­catorii, astfel încît efortul colec­tiv din perioada de plan să poa­tă fi canalizat exclusiv pentru îndeplinirea acestor sarcini eco­nomice. Şi pentru că vorbim de fundamentarea planului precizăm că o bună fundamentare nu în­seamnă obţinerea de niveluri mi­nune indicatorilor, ci o mobili­zare superioară a resurselor pen­tru asigurarea îndeplinirii planu­lui la cotele cerute. ■ Sîtem convinşi că o parte din nerealizările acestui an de la Combinatul chimic din Tîrnăveni îşi au sorgintea în asemenea de­ficienţe de fundamentare a pla­nului. Iată o realitate din care trebuie trase concluziile necesare pentru ca ea să nu se mai repete. Plecînd de la acest lucru, de la sarcinile pe 1986, adunarea gene­rală a reprezentanţilor oamenilor muncii din combinat a făcut o analiză critică a situaţiei de fapt, propunîndu-şi să-şi îmbunătăţeas­că activitatea de fundamentare a indicatorilor de plan. Cu toate că s-au obţinut o serie de progrese în această direcţie, considerăm că rezultatele înregistrate nu se ri­dică la nivelul cerinţelor. Colec­tivul combinatului are datoria să acţioneze mai energic, mai pros­pectiv pentru punerea în valoare a noi rezerve interne de poten­ţial, pentru ca activitatea lui să cunoască la anul o îmbunătăţire radicală. In acţiunea de pregăti­re a producţiei anului viitor efor­tul propriu trebuie să se facă simţit mai puternic în toate do­meniile de activitate, începînd de la promovarea susţinută a pro­gresului tehnic, sporirea calităţii produselor, valorificarea resurse­lor energetice secundare, reduce­rea costurilor de fabricaţie şi spo­rirea eficienţei, la creşterea pro­ductivităţii muncii şi întărirea ordinii şi disciplinei în muncă. Creşterea aportului colectiv la înfăptuirea acestor cerinţe deo­sebit de stringente la anul şi în cincinalul 1986—1990 este posi­bilă dacă avem în vedere marele potenţial ingineresc de care dis­pune combinatul, astăzi insufi­cient fructificat, dar în măsură să dea răspuns celor mai com­plexe probleme legate de nevoia de perfecţionare a activităţii a­­nului viitor. Prima şi cea mai importantă contribuţie a lui al I. CISMAŞ (Continuare în pag. a 4-a) Cu planul cincinal îndeplinit Destoinicii lucrători ai Cooperativei meşteşugăreşti „Con­­st­ructorul“ din Tirgu-Mureş, desfăşurînd în toţi anii actualului cincinal o activitate susţinută, promovind cu fermitate cerin­ţele mecanismului econom­ico-financiar, ale autogestiunii econo­mice şi creşterii productivităţii muncii, raportează acum că şi-au onorat înainte de termen prevederile pe întregul cincinal la producţia marfă. Asigurând o tot mai bună organizare­­şi desfăşurare a muncii pe toate şantierele şi la toate lucrările an­gajate, meşteşugarii de aici şi-au realizat integral toate con­tractele încheiate, executind lucrări de calitate superioară, în condiţii de eficienţă economică sporită. Din preliminările făcute de conducerea cooperativei se a­­preciază că planul pe 1985 se va îndeplini la finele lunii noiem­brie, ceea ce va face posibilă realizarea unei producţii supli­mentare, peste prevederile cincinalului, în valoare de cel puţin 17 milioane de lei. Trăim vremurile pasiunii pen­tru cercetare, pentru creaţia teh­­nico-­ştiiiţifică, pasiuni de care sunt cuprinşi azi tot mai mulţi ti­neri. Şi sînt fireşti aceste pasiuni atîta timp cit progres tehnic în­seamnă civilizaţie, iar civilizaţia reprezintă cauza pentru care tre­­­buie sa ne „batem“ cu toţii. Deci, 29 octombrie, zi în care s-au reunit la Tîrgu-Mureş tineri din Harghita, Neamţ, Bacău, Iaşi, Covasna, Timiş, Bihor, Cluj, Sălaj, în total 150 de participanţi prezenţi la sesiunea interjudeţea­nă de comunicări ştiinţifice pen­tru tineret. Două trăsături le sunt comune acestor specialişti: tine­reţea şi pasiunea, li uneşte, de asemenea, interesul cu care pri­vesc şi primesc tot ce este nou în ştiinţa şi tehnica mondială, dorinţa de a fi utili la locurile unde îşi desfăşoară activitatea co­tidiană, venind cu idei, soluţii de mare eficienţă economică. Desfă­şurată pe trei secţiuni („Electro­nică, electrotehnică, AMC, infor­matică­­şi tehnică de calcul“, „Chimie­, „Construcţii de m­a­­şini”) sesiunea de comunicări şti­inţifice s-a constituit într-un ca­dru­ de dezbatere de mare clasă, de probitate profesională. Comu­nicările­­făcute, temele puse în discuţie au stîrnit un viu interes în rîndul participanţilor, care s-au dovedit buni şi pricepuţi cu­noscători ai problemelor prezen­tate. Spiritul care a marcat des­făşurarea lucrărilor acestei se­siuni a fost cel de competiţie. O competiţie a profesionalităţii, a culturii, a muncii, a pasiunii creatoare. Toate aceste calităţi a­­le tinerilor cercetători, creatori îşi au izvorul în necesităţile pe ca­re Ie ridică, într-un moment sau altul, economia noastră naţiona­lă, dorinţa de a produce mai mult, mai bine, mai eficient. Ge­neraţiei tinere i se încredinţează sarcini tot mai importante. E fi­resc. Aş zice că i se dă posibili­tatea să se revanşeze, să „întoar­că“ încrederea şi condiţiile de pregătire, realmente foarte bune. Reuniţi, timp­ de două zile , perioada desfăşurării acestei im­portante sesiuni , în ospitalierul Tîrgu-Mureş, tinerii veniţi din al­te judeţe au găsit aici o atmosfe­ră „încălzită“ de alte evenimen­te desfăşurate în cadrul „Decadei ştiinţei şi tehnicii pentru tineret“. Dintre acestea, două ni s-au pă­rut de importanţă majoră. Este vorba de expoziţia de creaţie teh­­nico-ştiinţifică (despre care am scris la timpul cuvenit) şi con­cursul de creaţie — faza jude­ţeană. Acest concurs, (în cadrul căruia s-au prezentat 59 de lu­crări) aşa cum a fost apreciat şi de doctor inginer Ion Boitan, prieten nedezminţit şi colaborator statornic al tinerilor creatori, a fost o întrecere care a pus la grea încercare misiunea juriului. Concursul a constituit ocazia de a se prezenta lucrări originale, realizări de excepţie, idei valo­roase, cadru organizat, unde ti­nerii au făcut dovada muncii şi pasiunii lor în cea mai deplină cunoştinţă de cauză. Primul loc i a revenit inginerului Ioan Klein (în­trepr­i­n­d­erea „Electromureş“), pentru „Casă de marcat electro­nică“, locul II a fost ocupat de Alexandru Achim, inginer la Combinatul chimic „Azomureş“ din Tîrgu-Mureş, pentru „Recu­perarea hidrogenului din gazele VIORICA MANTA BAKO (Continuare în pag. a 3-a) PASIUNI Sesiunea interjudeţeană de comunicări ştiinţifice. Aspect de la secţiunea „chimie“ // Anul XXXVI­I Nr. 258 (8.568) "A li Vineri, li li 1 noiembrie 1985 II V, 4 pagini II-50 de bani // simpozion „Metrologia in slujba pro­ducţiei şi a calităţii produselor“ La întreprinderea de sticlărie şi faianţă din Sighişoara, în zilele de 1 şi 2 noiembrie se desfăşoară un simpozion pe tema „Metrologia în slujba producţiei şi a calităţii produselor“. Or­ganizată în spiritul exigenţelor conducerii partidului şi statului nostim privind necesitatea îmbunătăţirii radicale a calităţii pro­duselor, a performanţelor lor tehnice, a competitivităţii acesto­ra pe plan mondial, simpozionul îşi propune să dezbată stadiile atinse in dezvoltarea metrologiei în judeţul Mureş şi la I.S.F. .Sighişoara, sarcinile care revin acestui sector din documentele Congresului al XIX-lea al partidului, aplicarea teoriei toleran ■­ţelor în controlul statistic al calităţii, utilizarea simulatoarelor in verificarea metrologică a elementelor de automatizare; de asemenea, vor fi prezentate o serie de aparate şi instalaţii noi de măsură şi control. La acest simpozion-schimb de experienţă participă cu refe­rate şi intervenţii cadre de specialişti de la Institutul Naţional de Metrologie, Inspectoratul de Stat pentru Metrologie, Centrul de statistică matematică Bucureşti, întreprinderea de autoca­mioane Braşov, IAEM Timişoara, Inspectoratul judeţean Mureş pentru controlul calităţii produselor, precum şi de la întreprin­derea de sticlărie şi faianţă Sighişoara. baid-anchet. Vine iarna, în activitatea culturală e... „toamnă“! Peste vară şi mai apoi în toam­nă, au avut ţăranii ce face şi la ce se gîndi, aşa că uşile cămine­lor culturale s-au deschis mai rar, la cite un spectacol de sîm­­băta, la film sau la cîte o disco­tecă la care se înghesuiau tinerii comunei, aflaţi la şcoli, la oraş, „dezobişnuiţi“ — mulţi dintre ei — de-a pune mina la treburile gospodăriei, dar obligaţi de pă­rinţi să-şi reamintească faptul că plinea de pe masă se cîştigă cu trudă. In sfîrşit, toamna trece, se apropie iarna (grozavă infor­maţie!), o nouă ediţie a Festiva­lului naţional „Cîntarea Români­ei“ va fi declanşată în faza ei de joasă şi căminele culturale îşi vor relua — sau ar trebui s-o facă — mai susţinut, activitatea de pregătire a unor noi programe cultural-educative. Zilele iernii,­­ mai degajate de treburi, serile mai propice unor întîlniri pe di­verse teme, presupun un program şi pregătiri adecvate, aspecte pe care le-am urmărit şi noi în trei comune ale judeţului. La Ungheni stăm de vorbă cu tovarăşul Tófalvi Zoltán, secre­tar adjunct cu probleme de pro­pagandă şi la prima întrebare referitoare la primirea progra­mului cadru de pregătire a cămi­nelor culturale pentru perioada de iarnă, întocmit şi difuzat în fiecare an de către Comitetul ju­deţean de cultură şi educaţie so­cialistă, răspunsul a fost negativ, situaţie confirmată şi în comu­nele Ogra şi Cucerdea. Noroc că tovarăşul Tófalvi, om cu expe­rienţă, om de cultură ,şi pentru cultură, deşi de numai cîteva luni secretar adjunct, n-a aşteptat imbolduri speciale şi, colaborind excelent cu colegii, cu cadrele didactice şi ceilalţi intelectuali ai comunei a început o serioasă ac- DORU MUREŞ­AN (Continuare in pag­a­n­a) Transport mecanizat la Întreprin­derea de prelucrare­ a sfeclei de zahăr din Luduș. Foto: SZÁSZ CAROL"

Next