Steaua Roşie, ianuarie 1986 (Anul 37, nr. 1-25)

1986-01-15 / nr. 11

ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MUREŞ AL PCR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN RASPUNZÂND CHEMĂRILOR TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU -MOBILIZARE EXEMPLARĂ PENTRU REALIZAREA ŞI DEPĂŞIREA PREVEDERILOR PE 1986 Reducerea consumurilor şi valorificarea­­ superioară a resurselor materiale La întreprinderea de vase e­­mailate din Sighişoara se acţio­nează energic pentru creşterea eficienţei economice, printre căi­le principale la loc de frunte si­­ruindu-se dezvoltarea spiritului de economie, de valorificare a iniţiativelor privind reducerea consumurilor materiale. Punînd în faţa colectivului sarcinile deosebit de mobilizatoare din a­­cest domeniu pentru 1986, consi­liul oamenilor muncii a avut in vedere faptul că întreprinderea este mare consumatoare de me­tal. Măsurile propuse — şi adop­tate de către organul colectiv de conducere — vizează o serie de perfecţionări tehnologice, dintre care se detaşează: redimensiona­­rea unor semifabricate (adică a­­ducerea la limite dimensionale optime a unor rondele), extinde­rea gamei de scule pentru debi­tarea rondelelor în sistem fagu­re — pe aceste căi preconizân­­du-se economisirea a 35 tone de metal. Un capitol de mare efi­cienţă îl constituie acţiunea de recuperare şi valorificare a ma­terialelor refolosibile. Prin pro­gramele întocmite în baza pro­punerilor făcute de oamenii muncii se urmăreşte creşterea producţiei de accesorii şi repere care se realizează din colţurile rezultate la croire, recuperarea fritelor pentru grund, stabilirea, împreună cu o serie de benefi­ciari, a unor tehnologii de valo­rificare a „deșeurilor“ metalice. Toate acestea vor asigura înscrie­rea în conturile întreprinderii a unor economii de circa 500 tone de metal şi 18 tone de email grund. Livrări de mobilier la export Asigurînd o bună pregătire a producţiei pe acest an, colectivul Cooperativei meşteşugăreşti „Mo­bila“ din Tîrgu-Mureş desfăşoa­ră o activitate susţinută la ex­port. Această preocupare este justificată de faptul că în 1986 circa 70 la sută din totalul pro­ducţiei se va livra beneficiarilor de peste hotare. Ca urmare, în perioada trecută din luna ianua­rie au fost expediate importante cantităţi de mobilier unor firme comerciale din S.U.A. şi R.F. Germania. Avînd în vedere că pentru întreaga producţie la ex­port a trimestrului I unitatea a­­re asigurate contractele, colecti­vul şi-a creat condiţii pentru rea­lizarea şi chiar depăşirea planu­lui. Totodată, pe lingă partenerii tradiţionali, în acest an sorti­mentele de mobilier fabricate la cooperativa „Mobila“ vor fi pre­zente pe pieţele din Belgia şi O­­landa. SÍNERGIA^^ 1 Folosirea intensivă a capacităţilor de producţie Gospodărirea judicioasă pre­cum şi economisirea energiei electrice şi a combustibilului este o problemă de conştiinţă a întregului colectiv de la Ţesătoria de bumbac din Tîr­gu-Mureş. In fruntea acestei deosebit de importante acţiuni patriotice se situează comu­niştii, consiliul oamenilor muncii, care veghează la transpunerea în faptă a mă­surilor stabilite la nivel de unitate şi locuri de muncă, sprijinind necontenit compar­timentul mecano-energetic în găsirea soluţiilor optime de utilizare a energiei. Maşinilor de ţesut li s-au adus îmbună­tăţiri şi modificări de ordin tehnic, între care la aparatu­ra electrică, prin care se asi­gură decuplarea motorului de la sursa de alimentare cu e­­nergie, în cazul cînd din dife-IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 3-a) — Acţiunea fertilizarea ’86 — — ------------------------------------------------------- --- , -Iniţiative ce sporesc eficienţa la transportul îngrăşămintelor Dornici ca încă din primele zile ale noului an şi început de cincinal să se înscrie cu realizări cit mai bune la pregătirea te­meinică a recoltei viitoare, lu­crătorii ogoarelor din judeţul nostru muncesc cu sîrg, mai ales la transportul îngrăşămintelor naturale pe cîmp. Acum, în acest început de an, Comandamentul agricol judeţean este preocupat de transpunerea in practică a programului Comi­tetului judeţean de partid, în ca­re scop a şi iniţiat o amplă mo­bilizare a forţelor mecanice şi a atelajelor cu care pînă la de­clanşarea campaniei agricole de primăvară să fie transportate pe cîmp aproape un milion tone de îngrăşăminte naturale. Aceas­tă sarcină de­­ n­e răspundere a determinat lansarea a diverse iniţiative care să-i cointereseze mai ales pe cooperatori să ia parte activă la muncă, chiar da­că sîntem în luna ianuarie. Au fost duse deja pe cîmp pe­ste 43.000 tone de îngrăşăminte na­turale. PREMII PENTRU FRUNTAŞI în zona Cîmpiei a judeţului nostru ştim că cele mai multe atelaje le are C.A.P. Şăulia de Cîm­pie. Iată însă că învăţînd din experienţa acestei unităţi cooperatiste fruntaşe şi coopera­tiva agricolă din Dîmbu a reuşit să dispună în prezent de 41 ate­laje pe care în toate anotimpul REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 3-a) Extinderea reţelei comerciale Continuînd politica partidului de satisfacere deplină a cerin­ţelor consumatorilor cu produse industriale şi alimentare, de a­­propiere tot mai mult a unită­ţilor de desfacere de locurile de muncă, de cartierele dens popu­late, reţeaua comercială a jude­ţului nostru se va extinde în 1986 cu noi magazine în suprafaţă to­tală de 6.380 mp. Vor fi deschise magazine moderne de textile, în­călţăminte, mobilă la parterul blocurilor de locuinţe, cu noi U­­nităţi cu autoservire a prepara­telor culinare, de panificaţie, precum şi ale desfacerii articole­lor micii industrii. A­nul XXXVII ff Nr. 11 ,8.610^ Miercuri, la 15 ianuarie 1986 V. 4 pagini 1^ 50 de bani Foto: IOSIF TRIF La atelierul de casetofoane al întreprinderii Electromureş din Tîrgu-Mureş producţia acestui an a debutat sub semnul mobilizării întregii capacităţi umane şi tehnice pentru realiza­rea exemplară a sarcinilor de plan. Unul din produsele de mare complexitate şi tehnicitate — realizare prestigioasă a co­lectivului — este şi radiocasetofonul „Stela“, înalta calitate a execuţiei şi siguranţa în funcţionare — apreciate în mod deo­sebit de beneficiari — este confirmată de cererea tot mai ma­re de asemenea aparate. Dezbateri ideologice Filosof­ia şi destinul ei contemporan (iv) Eliberarea filosofiei de ame­ninţare a vulgarizării pragmatice sub incidenţa manipulării tehno­cratice, asigurarea condiţiilor e­­mancipării raţiunii de capcanele „proiectului tehnocratic“ şi al „soluţiilor ameliorative“, ale e­­xistenţei, pretinse a fi identifi­cate în „cultura utilului“, consti­tuie una din dramele conştiinţei critice contemporane. Filosof­ia nemarxistă, în toate variantele sale umaniste, este profund mar­cată de această confruntare cu un „agresor“ atît de puternic. Pentru că pragmatismul ca filo­­sofie, al cărui scop declarat vi­zează, nici mai mult nici mai pu­ţin decît „descătuşarea experien­ţei de strînsorile teoriei“, echiva­lează cu o depreciere utilitarista a teoriei ca reflecţie asupra con­diţiei umane. Revendicîndu-se drept „nouă“ teorie a adevărului şi a valorilor morale, pragmatis­mul este asumat ca suport filo­sofic de orientările Utilitarist­­tehnocratice contemporane. Ca instrument implicit de legitimare a structurilor sociale alienante şi a practicilor politice ce promo­vează „randamentul pentru ran­dament" şi „eficienţa pentru efi­cienţă“, concepţia pragmatică pierde din vedere esenţialul omul, fiinţarea sa într-o existen­ţă demnă de măreţia sa demiur­­gică. Subordonarea condiţiei on­tice a umanului principiului mercantil şi efemer, fragil şi vul­nerabil, precar și nesigur al ran­damentului în sine „răstoarnă“ FLORIN CIOTEA (Continuare în pag. a 2-a) REMARCABILE REALIZĂRI IN CINCINALUL 1981-1985 Fresca înnoirilor acestor ani eroici cuprinde o măreaţă operă constructivă destinată omului, bunăstării şi civilizaţiei. Ca pretutindeni pe întinsul patriei. In municipiile, oraşele şi satele mureşene s-au construit importante obiective industriale, agricole, social-culturale, armo­nioase ansambluri de locuinţe, unele dintre acestea adevărate oraşe. Aşa este şi marele cartier Tudor Vladimirescu din Tîrgu-Mureş, înzestrat cu tot ce este necesar confortului oamenilor muncii, celor peste 35.000 de locatari aşezaţi aici (foto stingă). Asemenea lui, oraşul metalurgiştilor, făurarilor de viori, al forestierilor şi constructorilor de maşini pentru prelucrarea lemnului — Reghinul a cunoscut o puternică dezvoltare în cincina­lul 1981 —1985. Cartiere noi şi-au făcut apariţia pe harta oraşului, între care şi cel din Iernu­­ţeni, care s-a închegat în ultimii 5 ani, precum şi ansamblul „Dacia“ (imaginea din dreapta) care şi-a definit personalitatea în ace­astă perioadă de efort creator şi constructiv consacrat binelui oamenilor muncii. (Foto C. SZ­DSZ).

Next