Steaua Roşie, martie 1986 (Anul 37, nr. 50-75)

1986-03-01 / nr. 50

ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MUREŞ AL PCR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a revenit ln Capitală Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, care, în fruntea delegaţiei Parti­dului Comunist Român, a parti­cipat, la Moscova, la lucrările ce­lui de al XXVII-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a revenit, vineri, seara, din Capitală. La sosire, pe aeroportul Oto­­peni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat de membri şi mem­bri supleanţi ai Comitetului Poli­tic Executiv al C.C. al P.C.R., de secretari ai Comitetului Central al partidului, de membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, de conducători ai unor instituţii centrale, orga­nizaţii de masă şi obşteşti, de al­te persoane oficiale. Erau prezenţi V. G. Pozdnia­­kov, însărcinatul cu afaceri ad­­interim al Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai amba­sadei. Un grup de pionieri au oferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu bu­chete de flori. ★ La plecarea din Moscova, pe aeroportul Vnukovo, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost condus de tovarăşul D. A. Ktinaev, membru al Biroului Politic al­­GrC. al P.C.U.S., de alte persoane oficiale sovietice. Conducătorul partidului şi sta­tului nostru a fost condus de to­varășul Constantin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim­­ministru al Guvernului Republi­cii Socialiste România, de cei­lalţi membri ai delegaţiei Parti­dului Comunist Român, care par­ticipă în continuare la lucrările Congresului al XXVII-lea al P.C.U.S. A fost prezent E. Tiajelnikov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. RENTABILITATE ŞI PRODUCTIVITATE, cerinţe adine implementate in munca proiectanţilor, a constructorilor şi a beneficiarilor! Aşa cum s-a subliniat şi la re­centa şedinţă a Comitetului Poli­tic Executiv al CC al PCR, acti­vitatea de construcţii-montaj continuă să fie unul din dome­niile cu o eficienţă economică mai scăzută. Deficienţele din proiectare, din pregătirea inves­tiţiilor, cit şi din perioada de execuţie fac ca la multe obiec­tive noi rezultatele să nu fie pe măsura eforturilor. Plecînd de la marile rezerve existente în a­­cest sector deosebit de impor­tant al economiei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut ca în cincinalul 1986—1990 activitatea de investiţii, în ansamblul ei, să se desfăşoare în condiţii de efi­cienţă şi economicitate mult spo­­rite. Aceasta înseamnă — subli­nia secretarul general al parti­dului — realizarea întregului program de investiţii, a tuturor obiectivelor înscrise în plan cu costuri mult mai mici care să a­­sigure economisirea la nivelul întregii ţâri a cel puţin 200 de miliarde de lei, fonduri care vor fi folosite atit pentru construirea de noi obiective, cit şi pentru ridicarea nivelului de trai al po­porului. Să construim trainic şi mult mai ieftin, iată deviza sub care trebuie concepută şi desfăşurată în acest cincinal întreaga activi­­tat­­e investiţii. Pentru că gene­rozitatea cu care se pun la dispo­ziţia tuturor ramurilor economiei naţionale, a celorlalte sectoare a unor însemnate fonduri pentru dezvoltare şi modernizare nu are nimic comun cu atitudinea de „mînă spartă“ a unor proiectanţi, constructori sau beneficiari care se dovedesc foarte largi la „bu­zunar“ cînd este vorba să „fi­nanţeze“ ris­pa, sub orice formă ar fi ea. în­ acest caz se uită de fapt că fiecare leu încorporat într-un proiect neadecvat, de proastă calitate, în materialele depreciate sau risipite, în utila­jele tehnologice de slabă factură, în munca de mîntuială constituie adevărate pagube aduse econo­miei naţionale care, în ultimă instanţă, afectează propriul nos­tru standard de viaţă. Aşadar, se poate construi mai rentabil şi mai productiv? în­trebarea am adresat-o ingine­rului Ioan Barna, inspector şef al Inspecţiei de Stat la Construcţii Mureş, organism ca­re are sarcina promovării cali­tăţii şi eficienţei în acest dome­niu de activitate. — Se poate construi, sau mai bine zis, este necesar să se con­struiască mai ieftin şi mai pro­ductiv, aşa cum a subliniat cu diferite prilejuri tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al partidului. Ne aflăm în­­tr-o etapă în care vasta experi­enţă pe care noi toţi am dobîn­­dit-o de-a lungul anilor se cere mai bine fructificată în acest domeniu al eficienţei de care, trebuie să o cunoaştem, ne-am ocupat mai puţin. S-a construit şi se construieşte foarte mult, atit în ţară cit şi în judeţ. Ope­rativitatea şi uşurinţa cu care au fost puse la dispoziţie de către stat miliardele de lei fonduri, i-au „scutit“ pe unii să-şi pună o serie de întrebări cu privire la finalitatea lor. IO­AN CISMAŞ (Continuare în pag. a 2-a) * • La Ţesătoria de Mătase din Tîrgu-Mureş se acordă o atenţie deosebită valorificării superioare a materialelor refo­­losibile, în cazul de faţă a cupoanelor de ţesături rezultate după faza de finisaj, cînd în unele porţiuni apar defecte de prelucrare. Din aceste cupoane, care pînă la înfiinţarea ate­lierului de confecţii în bună parte se vindeau la kilogram sau la metraj, se produc articole de îmbrăcăminte, pentru uz gospodăresc şi personal, cum sunt: pantaloni de schi, confec­ţii pentru copii, plase, genţi, pălării etc. în anul 1986 s-au contractat cu comerţul de stat produse de mică serie, în va­loare de 1,8 milioane lei, din care în primele două luni­­s-au realizat şi livrat beneficiarilor în valoare de 300.000 lei. In fotografie, atelierul de confecţii, în care lucrează 19 femei cu înaltă calificare. în campania agricolă de primăvara: NUMAI SEMINŢE DE CEA MAI BUNĂ CALITATE, ASIGURATE LA TIMP ! Programul privind pregătirea şi desfăşurarea campaniei agri­cole de primăvară include, printre obiectivele sale priori­tare, asigurarea din timp şi de calitate superioară a tuturor se­minţelor necesare, factor princi­pal pentru realizarea producţiilor planificate în acest prim an al cincinalului actual. Cum se ac­ţionează în judeţul nostru pen­tru îndeplinirea la timp a aces­tui obiectiv major? Din discuţia avută la începutul acestei săptămîni cu ing. Teodor Ardelean, director în Direcţia a­­gricolă judeţeană, cit şi cu alţi specialişti de la această institu­ţie, aflăm că, prin măsurile teh­nice şi organizatorice luate, s-a reuşit să se asigure din stoc ,şi prin repartiţii întregul necesar de seminţe, din care cea mai mare parte se află în judeţ. Astfel, în această primăvară se asigură se­minţe pentru însămînţarea, pe total sectoare, inclusiv gospodă­riile populaţiei, a 138.000 ha cu culturi de primăvară. Intre aces­tea o pondere însemnată o au culturile de ovăz — 3.770 ha, ma­zăre boabe — 6.000 ha, sfeclă de zahăr — peste 12.000 ha, le­gume —­7.138 h­a, cartofi — 8.400 ha, plante textile — 7.350 ha, po­rumb — 73.000 ha, cît şi altele. Seminţele necesare au fost re­partizate în totalitate pe unităţi, astfel că s-a trecut la ridicarea lor, conform planificării. Săm­în­­ţa de ovăz în mare parte a fost ridicată, dar mai sunt unităţi în­tre care cele din Sovata, Sără­­ţeni, Bichiş, Vînători, Măgherani, Miercurea Nirajului, Cozma, Chendu şi altele care intîrzie preluarea lor. De asigurarea seminţei de sfe­clă de zahăr şi repartizarea ei se preocupă cele două fabrici de prelucrare a sfeclei, din Tîrgu- Mureş şi Luduş, unde a intrat din alte judeţe o parte din can­tităţile prevăzute. Repartizarea şi livrarea ei la unităţi se face însă numai după tratarea semini­­ţei în aceste fabrici. De aseme­nea, sămînţa de porumb se află în judeţ in proporţie de circa 80 la sută, este repartizată şi se ur­măreşte în continuare ridicarea ei operativă de către toate uni­tăţile cultivatoare. La repartiza­rea hibrizilor de porumb s-au a­­vut în vedere condiţiile pedocli­matice ale fiecărei zone, astfel că pentru zonele montane s-au asigurat în totalitate hibrizi tim­purii, iar pentru cele de cim­pie 30 la sută hibrizi timpurii şi 70 la sută hibrizi mijlocii. In acest scop, la nivel de judeţ s-au asi­gurat circa 67 la sută hibrizi timpurii şi 33 la sută hibrizi mijlocii. De asemenea, o atenţie sporită se acordă asigurării şi repartiză­rii seminţelor de in, soia, mază­re şi cînepă. Ia cultura inului sămînţa este asigurată de cele două topitorii de in din Albeşti şi Ghindari. Dar în timp ce To­pitoria de In din Albeşti a li­vrat cultivatorilor întreaga can­titate de sâmînţă planificată, cea din Ghindari a rămas în urmă cu această operaţie, livrînd doar 500 la sută din cantitatea prevă­zută. Aşa după cum aflăm, Topi­toria de In Ghindari are pregă­tite doar jumătate din cele 520 m de săminţă, 180 t fiind încă ne­pregătite şi neplombate pentru analizele de laborator, ceea ce impune urgentarea înfăptuirii tu­turor măsurilor necesare pentru ca întreaga cantitate să ajungă la timp în unităţi. Pentru culturile furajere de tri­­foliene, ierburi, mazăre şi sfeclă furajeră, porumb siloz şi altele, cantităţile necesare de sămânţă au­ fost asigurate în totalitate, la nivelul planului, în condiţii su­perioare anilor trecuţi, ceea ce creează premise optime de îm­bunătăţire a structurii bazei fu­rajere. Repartizarea lor s-a fă­cut pe unităţi, în funcţie de sar­cinile de plan şi cantităţile pro­duse de fiecare, iar ridicarea lor are loc odată cu distribuirea ce­lorlalte seminţe. In ideea folosirii seminţelor rămase, de anul trecut în unităţi, acestea au fost inventariate şi a­­nalizate. De asemenea, toate lo­turile de sâmînţă care intră în judeţ, înainte de repartizare şi livrare la unităţile cultivatoare sunt analizate din nou la labora­tor pentru a avea certitudinea că ele corespund­ calitativ. Impor­tant este ca după ce au ajuns în unităţi să li se asigure pînă la însămînţare condiţii optime de depozitare şi păstrare, spaţii fe­rite de influenţa nefavorabilă a intemperiilor, de rozătoare şi alţi dăunători pentru a nu-­şi pierde calităţile ce le-au fost atestate. La Trustul horticulturii, ingine­rul şef Balint Adalbert, ne in­formează că întreaga cantitate de V. ORZA (Continuare în pag. a 2-a) Pagina a 3-a: IN MEMORIAM PETRU MAIOR (1761-1821) • Un nou magazin de des­facere şi vînzare a legumelor şi fructelor a fost deschis în strada Cutezanţei nr. 15, car­tier Tudor Vladimirescu din Tîrgu Mureş. Situată în veci­nătatea complexului de ali­mentaţie publică „Diamant“, unitatea dispune de spaţii largi de vînzare şi depozitare a produselor agroalim­entare. • Întreprinderea Balneocli­materică din Sovata are în programul ei de acţiuni pre­văzute amenajarea unui teren de sport lingă Lacul Tinere­tului, modernizarea popasului turistic Stîna de Vale, precum şi organizarea de jocuri me­canice, sportive şi distractive într-o vilă ce va­ fi destinată acestui scop. La Minm­um • Ansamblul Artistic „Mu­reşul" din Tîrgu-Mureş pre­zintă spectacolul folcloric „Du-te, dor, cu Mureşul“, mîi­­ne, ora 16, la Chimitelnic, şi la Ielănzel, ora 19,30. • Schi-liftul de pe dealul Tinege de la Sîngeorgiu de Mureş stă la dispoziţia ama­torilor sporturilor de iarnă în fiecare zi, între orele 9 şi 17. • Cine-i păgubaşul? Gheor­­gihe­­ Menyhart, ceterist la IUPS Reghin, a găsit o im­portantă sumă de bani, în fa­ţa stadionului „Avîntul“. Ba­nii se găsesc la Sediul Mili­ţiei Orăşeneşti Reghin. • Aflăm d­e la Agenţia Co­mercială TAROM din Tîrgu- Mureş că, şi în luna martie, spre Bucureşti, va fi organi­zată o singură cursă, aeriană. Plecarea din faţa agenţiei, la ora 13, iar decolarea de pe aeroport, la ora 14,40.

Next