Steaua Roşie, martie 1986 (Anul 37, nr. 50-75)

1986-03-18 / nr. 64

ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MUREŞ AL PCR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN RĂSPUNDEM PRIN FAPTE INDICAŢIILOR TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU PENTRU RECOLTE SPORITE IN 1986 Organizare exemplară şi calitate superioară la însămînţări! Ne aflăm într-o etapă impor­tantă a anului, cînd se cere să trecem cu toate forţele la lucră­rile de pregătire a terenului şi de însămînţare a culturilor din urgenţa întîi. Desigur, actuala campanie agricolă de primăvară trebuie să se desfăşoare în spiri­tul exigenţelor formulate de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tarul general al partidului, la Plenara lărgită a Consiliului Na­ţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gos­podăririi Apelor, astfel încît, în anul acesta să se realizeze re­colte sporite la toate culturile. Pentru ca totul să fie făcut o­­perativ şi de calitate superioară, Comandamentul agricol judeţean a iniţiat ample măsuri organiza­torice, coordonate de Direcţia a­­­gricolă. Despre măsurile ce se întreprind, despre modul cum se acţionează în unităţi, ne-a relatat tovarăşul ing. Ioan Catarig, di­rectorul general al Direcţiei ge­nerale agricole Mureş. „Condiţii­le de lucru, arăta in­te­rlocu­torul, stabilitatea timpului, ca şi tem­peratura în atmosferă şi sol sînt prielnice şi ne permit să trecem efectiv la executarea lucrărilor de pregătire a terenului şi la în­­sămînţarea culturilor din epoca întîi. Suprafeţele de însămînţat in judeţul nostru se ridică la peste 41.500 ha, în care se in­clud: mazărea de cîmp, inul pen­tru fibră, culturile furajere, apoi rădăcinoasele din legumicultură — morcov, pătrunjel şi altele. Pînă acum, ca urmare a operati­vităţii de care au dat dovadă or­ganizaţiile de partid, specialiştii şi mecanizatorii din întreprinde­rile agricole de stat şi cooperativ- REMUS CÂMPEAN (Continuare In pag. a 3-a) l­a ferma legumicolă din Ungheni se însămînţează rădăcinoasele Din materiale retidabile, produse în valoare de aproape 5 milioane de lei La întreprinderea de pielărie şi mănuşi din Tîrgu-Mureş, exis­tă o îndelungată experienţă în recuperarea şi utilizarea materia­lelor refolosibile, din care se rea­lizează produse frumoase, prac­­tice, solicitate de cumpărătorii din întreaga ţară şi de peste ho­tare. Acţiunea de recuperare şi valorificare a bucăţilor mai mici sau mai mari de piele, rezultate de la croirea produselor de bază — haine şi mănuşi — sunt sorta­te pe calităţi şi culori, în concor­danţă cu criteriile impuse de ar­ticolele ce urmează să se fabrica din ele. De fapt, acţiunea valo­rificării superioare a materialelor reciclabile începe din atelierul de creaţie, unde sunt concepute modelele de confecţii şi de maro­­chinărie: sacouri, fuste, panta­loni, veste, geci, genţi şi alte articole la modă. Consiliul oamenilor muncii, in frunte cu biroul executiv urmă­reşte permanent activitatea de valorificare a materialelor refo­losibile, sursă directă şi eficientă de sporire a producţiei fizice şi marfă din aceeaşi cantitate de materie primă, în perioada celor două luni trecute din acest an s-au realizat 1.900 bucăţi de con­fecţii din MRR, 8.000 genţi, 25.000 palmare, 52.600 perechi de mănuşi de protecţie şi alte arti­cole, care, aşa cum arătam, au contribuit la creşterea eficienţei obţinute din aceeaşi cantitate de materie primă, valorificîndu-se superior 39 de tone de materiale refolosibile, contribuind la reali­zarea şi depăşirea planului la in­dicatorul producţiei marfă. Din procesul tehnologic de tă­­băcire a pieilor rezultă o serie de subproduse care se adună şi se vînd, pentru valorificare, altor unităţi din ţară. Astfel, în peri­oada celor două luni s-a adunat şi vîndut 38,7 tone lină tăbăcă­­rească, 10 tone ştrecuitură (gră­sime) pentru fabricile de săpun, 75 tone de alte subproduse. Sem­nificativ de evidenţiat este faptul că la nivelul lunilor ianuarie şi februarie din valorificarea mate­rialelor refolosibile s-au obţinut aproape 5 milioane de lei care au întregit producţia marfă, asigu­­rînd depăşirea planului la acest indicator important pentru acti­vitatea economică a întreprinde­rii, transpunîndu-se astfel în fap­tă una din indicaţiile de mare însemnătate ale conducerii su­perioare de partid cu privire la punerea în valoare a tuturor re­surselor refolosibile, care pen­tru o serie de unităţi economice trebuie să asigure peste 50 la su­tă din necesarul de materii pri­me. IOAN HUSAR f/ Anul XXXVH­­X r Nr. 64 (8.683) V Mărfi, 18 martie 1986 I­­­4 pagini şi­­ 50 de bani // „Zilele cărţii pentru tineret“ „Omagiu partidului" Cu prilejul tradiţionalei manifestări naţionale „Zilele căr­ţii pentru tineret“ (18—24 martie), Centrul de librării şi Bi­blioteca judeţeană în colaborare cu Comitetul judeţean al U.T.C., Inspectoratul şcolar judeţean, revista Vatra, organi­zează un ciclu de acţiuni cultural-educative in cadrul „Salo­nului judeţean al cărţii pentru tineret“ (ediţia a II-a). Mani­festările vor avea loc la Casa de cultură, a ştiinţei şi tehnicii pentru tineret şi vor fi dedicate aniversării a 65 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist Român, desfăşurate fiind sub genericul: „OMAGIU PARTIDULUI“. Seria manifestărilor va debuta cu deschiderea festivă a „Zilelor cărţii pentru tineret“ astăzi, 18 martie, la ora 13:00, în sala Casei de cultură, a ştiinţei şi tehnicii pentru tineret. Vor lua cuvintul Ioan Astăluş, prim-secretar al Comitetului judeţean al U.T.­C. şi Cornel Moraru, critic literar, redactor şef al revistei Vatra. După inaugurarea „Salonului judeţean al cărţii pentru tineret“ se va desfăşura simpozionul: „Cartea social-politică — mijloc de educaţie umanist-revoluţionară a tinerei generaţii“. Vor urma un moment poetic şi unul mu­zical susţinut de poeţi tîrgumureşeni şi tineri interpreţi lau­reaţi ai Festivalului Naţional „Cîntarea României“. Miercuri după amiază, la ora 17:00 va fi organizată o sea­ră literară cu tema: „Eroismul comuniştilor reflectat în creaţia literară“. Vor participa Cornel Moraru, Mihai Sin, Dumitru Mureşan şi Ion Calion. Seara literară va continua cu un recital poetic: „Din cele mai frumoase poezii dedicate partidului şi conducătorului său iubit“. DORU MUREŞAN ------ Reportajul nostru ---­FORESTIERII SORŢIEI FORESTIERII Aici, pe pantele Borziei pri­măvara se lasă aşteptată. Ză­pada era, la 14 martie a.c. de peste un metru, iar experi­mentaţii oameni ai pădurilor Gurghiului ştiu să-şi desfă­şoare forţele pînă spre creste, scoţînd fagul din ungherele munţilor. Programul lor este ca o lec­ţie învăţată cu precizie, la care fiecare om ştie din pri­mele ore ale dimineţii că merge la doborît, secţionat şi scos fagul, ori la sortare sau încărcare. O adevărată fami­lie unită ce formează genera­ţii de forestieri care au optat in ultimul timp pentru profesii de fasonator mecanic, de me­canic pentru TAP. Dar mulţi cunosc perfect trei sau patru meserii, iar la comanda con­ducătorului direct al procesu­lui tehnologic, ori a şefului de formaţie, forestierul preia fie conducerea tufului, fie fe­răstrăul mecanic, fie pe cea de încărcător, ori sortator. La Borzia s-au reunit în aceeaşi mare brigadă mai mulţi fraţi, mai mulţi părinţi şi copii, „glăjeri din tată-n fiu“, cum le place să le spu­nem. Aici, la cota 1.400 m-am GH. BARBULESCU (Continuare în pag. a 3-a) LOCALITĂȚILE NOASTRE — TOT MAI FRUMOASE, MAI BINE GOSPODĂRITE!Chiar dacă, iată, primăva­ ra parcă întîrzie să-şi fa­că prezenţa în totalitate, în multe din localităţile judeţu­lui nostru cetăţenii au trecut cu hotărîre la acţiuni de gos­podărire şi înfrumuseţare me­nite să confere chipului aşeză­rilor mureşene note de dis­tincţie şi frumuseţe. Despre una din aceste acţiuni, desfă­şurate sîmbătă şi duminică în municipiul Tîrgu-Mureş, ne-a relatat tovarăşul Florian Pă- MIHAI BOCAI foto: IOSIF TRIE (Continuare in pag. a 3-a)

Next