Steaua Roşie, mai 1986 (Anul 37, nr. 102-127)
1986-05-01 / nr. 102
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE I Mai SUB ARCUL DE LUMINI AL 1 Mai — Ziua Muncii (Urmare din pag. 1) ale făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, intrată în al optulea cincinal de muncă hotărită pentru înfăptuirea grandioaselor programe adoptate de Congresul al XIII-lea al partidului şi care poartă pecetea calităţii, eficienţei, a înaltei productivităţi. Sunt însemnele acestui cincinal început cu întreaga voinţă de mai bine a tuturor oamenilor muncii. Sărbătorim 1 Mai 1986 sub semnul omagierii luptei înaintaşilor, a aniversării partidului nostru comunist şi deopotrivă a 50 de ani de la procesul luptătorilor comunişti şi antifascişti de la Braşov, proces în care un rol determinant l-a avut marele fiu al naţiunii române, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, eminentul conducător al partidului şi patriei, care a apărat cu sfinţenie cauza clasei muncitoare, drepturile ei legitime. Emblema sub care ne orînduim munca şi viaţa în acest generos an al celui mai dinamic deceniu, al unui hotărîtor urcuş spre materializarea obiectivelor strategiei dezvoltării intensive a economiei, de trecere a României la un nou stadiu de dezvoltare, este Munca şi Pacea. In columna de împliniri a oamenilor muncii de pe cuprinsul acestei ţări cu nume de baladă, îşi înscriu numele şi mureşenii, care aduc la marea sărbătoare a muncii un buchet încărcat de succese. Ei raportează îndeplinirea planului pe patru luni la producţia marfă, evaluînd obţinerea peste prevederi a 210 milioane de lei. în acest fel comuniştii, oamenii muncii mureşeni îndeplinesc şi depăşesc angajamentul asumat de organizaţia judeţeană de partid pentru această perioadă. Sub faldurile purpurii şi tricolore aducem la sărbătoarea Întîiului de Mai prinosul nostru de recunoştinţă gloriosului partid, comuniştilor aflaţi mereu în eşalonul de frunte al creaţiei, oamenilor muncii pentru care progresul multilateral al ţării înseamnă demnitate, nobleţe şi efort creator, înseamnă faptă de cronică, aşezată cu temei la marea operă transformatoare, la înflorirea României, la prosperitatea poporului său harnic şi înţelept. Cu certitudinile şi adevărurile măreţelor ctitorii ale celei mai fecunde epoci din istoria ţării, „Epoca Nicolae Ceauşescu“, înfăptuim magistralele programe adoptate de Congresul al XIII-lea al partidului, urcăm ca seva în mugurii tineri în dimineţi, spre noi orizonturi de muncă şi creaţie. Intrăm în acest Mai sărbătoresc cu solemnul legămînt, ca, cinstind jertfa înaintaşilor, strîns uniţi în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să împlinim marile deziderate ale calităţii. Muncind şi învăţînd, creînd şi edificînd, vom deschide noi orizonturi de lumină, de cultură şi civilizaţie, vom face ca făclia păcii să lumineze destinele noastre, ca Apelul Marii Adunări Naţionale a României socialiste să răsune şi să fie înţeles de umanitate, ca voinţa sa de pace şi colaborare, de înţelegere şi conlucrare paşnică să triumfe, ca lumea să nu mai trăiască sub ameninţarea armelor, ca încă în acest an să se realizeze un nou curs în relaţiile dintre state, bazate pe egalitate, demnitate și încredere. Mecanizatorii — la înălţimea datoriei In atmosfera de puternic avînt creator patriotic în care întregul popor întîmpină acum Ziua Muncii şi gloriosul jubileu al partidului, oamenii muncii din agricultura judeţului nostru, angajaţi plenar, prin gînd şi faptă, să obţină recolte cit mai mari, omagiază aceste evenimente măreţe printr-o activitate exemplară. Aflaţi în această primăvară timpurie şi deosebit de favorabilă în comunele şi satele judeţului, în mijlocul unor colective de mecanizatori şi cooperatori fruntaşi, am consemnat o seamă de realizări şi fapte ce cinstesc pe cei ce le-au înfăptuit. Prin rezultatele muncii de pînă acum mecanizatorii mureşeni, aflaţi în primele rinduri ale luptei pentru recolte sporite, îşi aduc o contribuţie hotărîtoare la înfăptuirea obiectivelor ce revin agriculturii judeţului nostru în acest an din documentele Congresului al XIII-lea al partidului. O primă realizare în acest sens, după cum ne relata directorul Trustului SMA Mureş, ing. Ştefan Toler, o reprezintă încheierea la timp şi în condiţii de calitate dintre cele mai bune a insămînţării tuturor culturilor de primăvară prevăzute pînă la această dată, pe mai bine de 100.000 de hectare. Avînd executate din toamnă arături pe toate aceste terenuri s-a putut începe devreme semănatul la mazăre, in, borceag şi alte culturi şi cu lucrări minime ale solului. De asemenea, şi la culturile de sfeclă, cartofi, porumb şi altele, prin folosirea agregatelor, complexe s-a reuşit să se reducă la minimum tasarea solului şi consumul de combustibil. La această dată s-a încheiat, de asemenea, şi erbicidarea păioaselor pe cele peste 85.000 de hectare planificate, creînd şi acestor culturi condiţii optime de producţie, în paralel V. ORZA (Continuare în pag. a 4-a) Ziua tineretului Marile sărbători ale lui „Florar“, marile sărbători ale poporului: 1 Mai, Ziua Internaţională a Muncii şi 8 Mai, zi măreaţă, înscrisă cu stere de aur în istoria ţării, zi în care anul acesta sărbătorim 65 de ani de la crearea Partidului Comunist Român. La aceste scumpe sărbători se m. ' adaugă una, Ziua tineretului, pe care o vom sărbători mîine, 2 Mai. Cine sînt tinerii? întrebarea aceasta am pus-o de fiecare dată cînd am încercat să-i cunoaștem mai bine. In numai un singur an, la întîlnirea cu fiecare din cele 365 de răsărituri ale soarelui, imaginea locurilor, a aşezărilor capătă o nouă culoare. Şi în toate metamorfozele acestui pămînt se regăseşte şi efortul tinerilor. La un posibil panou al celor mai destoinici ar trebui să-i trecem pe tinerii de la „Electromureş“, „Metalotehnica“, „Imatex“, I.P.L. „23 August“ din Tirgu-Mureş, I.P.M. Sport din Reghin, Combinatul chimic din Tîrnăveni, Fabrica de zahăr şi Fabrica de anvelope din Luduş, întreprinderea „Nicovala“ din Sighişoara, tinerii mecanizatori, tinerii ogoarelor mureşene, tinerii angajaţi în creaţia ştiinţifică şi tehnică. Cine sînt de fapt tinerii? Răspunsul il vei afla urmărindu-le mîinile, ochii, truda. St;'.î de vorbă cu ei şi ascultă-le visele. Ce-şi doresc? O patrie şi mai frumoasă, o lume a păcii în care să trăiască, să muncească, să înveţe şi să-şi deschidă aripile. Efort, voinţă, ambiţie. De aceea, ca să vorbeşti de tot ce am înfăptuit in aceşti ani, nu poţi, nu ai dreptul să-i uiţi pe tine Pentru că ei au fost prezenţi permanent, acolo unde s-a pus o cărămidă, s-a tras o brazdă, s-a schiţat un proiect. Faptele lor, dovezi de abnegaţie şi eroism, se perpetuează în timp ca o continuare a nobilei tradiţii începută cu 38 de ani în urmă la Agnita-Botorca şi prelungită prin Bumbeşti-Livezeni, Salva-Vişeu, Porţile de Fier I şi II, Canal Dunăre-Marea Neagră, Combinatul minier Motru etc. La datorie zi şi noapte şi ori de câte ori este nevoie sunt şi tinerii medici, ingineri, arhitecţi, profesori, cercetători, oameni de cultură. Ţăranul tînăr este în satul românesc de azi o realitate pregnantă şi strălucitoare. Iată de fapt cine sunt tinerii. Ucenici la hărnicie, modestie, prietenie, adevăr. IOAN ASTALUŞ, prim-secretar al Comitetului judeţean Mureş al U.T.C. Foto: SZÁSZ CAROL Comuniştii — pasionaţi promotori ai noului, ai progresului tehnic Colectivul întreprinderii „Electromureş“ a desfăşurat, în cincinalul precedent, o activitate fructuoasă şi în domeniul înnoirii şi modernizării producţiei, al promovării progresului tehnic. Este demn de a fi relevat, în acest sens, că ponderea valorică a produselor noi introduse în fabricaţie în 1985 a reprezentat 17 la sută din valoarea producţiei marfă realizate, pe întregul cincinal 1981—1985 gradul de înnoire a producţiei fiind de 71,8 la sută. Prin punerea în fabricaţie a produselor noi şi modernizate s-a obţinut, anul trecut, un spor de producţie de 96,9 milioane de lei, un spor de beneficii de 12,6 milioane de lei, o economie de metal de 106 tone (oţel, aluminiu, cupru), o reducere a importului cu 9,4 milioane de lei şi o creştere a exportului cu 16,4 milioane de lei. Dintre realizările tehnice mai deosebite doresc să amintesc casele de marcat electronice cu microprocesor, casetofonul Deck și amplificatorul stereo, cablajele și cordoanele telefonice pentru export, cablulantă pentru metrou, fierul de călcat „Olimp“, radiatorul electric INFRA, produse ofertate şi contractate pentru export ca şi maşina de tresat sinne foarte subţiri, maşina de sudat elemenţi REU şi proiectarea asistată de calculator a ştanţelor şi a elementelor încălzitoare în tub. Organizaţia noastră de partid a acţionat şi în acest domeniu, al promovării noului, al progresului tehnic, ca un factor dinamizator al eforturilor creatoare ale oamenilor muncii, stimulînd creaţia tehnico-ştiinţifică de masă, mişcarea de invenţii şi inovaţii, comuniştii situindu-se, prin exemplul lor de pasionaţi promotori ai noului, in centrul acţiunilor de organizare ştiinţifică şi de modernizare a producţiei. Doresc să relev, in acest context, contribuţia creatoare a inginerilor Ioan Oltean, Andrei Kiss, Mircea Todea, Valentin Juhasz, Györbiro Alexandru, Ioan Ormenişan, Iosif Schulle, Doina Todea, a chimistului Iosif Csorvasy, a maistrului Aurel Chirilean, a muncitorilor Tóth Zoltán, Sipos Albert, Gheorghe Boier, Nicolae Zippenfenig şi a altor comunişti la promovarea progresului tehnic, la introducerea unor noi tehnologii, de înaltă productivitate şi eficienţă, la asimilarea unor produse noi, de nivel tehnic şi calitativ superior, cu prioritate pentru export, la informatizarea sistemului nostru informaţional, cu efecte pozitive în creşterea productivităţii şi calităţii muncii administrative şi de proiectare. În prezent, în centrul preocupărilor comitetului nostru de partid şi a consiliului oamenilor muncii este aplicarea, eşalonată, a măsurilor cuprinse în programul de organizare şi modernizare a producţiei, pe care 1 am elaborat cu sprijinul unui larg colectiv de specialişti. Şi în această problemă acţionăm pe un front larg, cu sprijinul cadrelor tehnice şi al muncitorilor din toate secţiile şi atelierele. In acest an se vor introduce în fabricaţie 47 de produse noi şi modernizate; de asemenea, se vor aplica 21 de tehnologii noi. Sunt în curs de înfăptuire şi alte măsuri, vizînd mai cu seamă perfecţionarea organizării producţiei, toate urmărind, în esenţă, Creşterea productivităţii şi eficienţei muncii noastre. Pînă în prezent au şi fost realizate 66 de măsuri de organizare şi modernizare, dintre care 16 privind înnoirea produselor, 11 privind modernizarea tehnologiilor, 4 privind extinderea tipizării, 11 vizînd perfecţionarea organizării producţiei şi pregătirea cadrelor, ca să mă refer doar la cîteva exemple. Realizările noastre încorporează, desigur,şi cele 21 de invenţii aplicate in producţie, ca şi numeroase inovaţii cu certă eficienţă economică, iar noile obiective ale modernizării producţiei au şi declanşat o emulaţie creatoare pentru găsirea unor soluţii originale, potrivit exigenţelor epocii în care trăim, problemelor tehnice cu care ne confruntăm. Este semnificativ, cred, că primele şase propuneri de invenţii au şi fost predate. întregul nostru colectiv este angajat, sub conducerea organizaţiei de partid, in această mare bătălie pentru promovarea noului, acţionînd pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XIII-lea şi a indicaţiilor şi orientărilor date de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind realizarea unei noi calităţi a muncii şi vieţii în toate domeniile activităţii economice şi sociale. ing. ION TOADER secretarul comitetului de partid de la întreprinderea „Electromureş“ din Tirgu Mureş Panorama celui mai nou cartier tirgumureşean — Tudor IV