Steaua Roşie, august 1986 (Anul 37, nr. 180-206)

1986-08-01 / nr. 180

Rolul iniţiativelor muncitoreşti în reducerea cheltuielilor materiale Pentru transpunerea în viaţă a istoricelor hotărîri adoptate de Congresul al XIII-lea al P.C.R., a indicaţiilo­­i orientărilor reie­şite din cuvîntările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul ge­neral al partidului, rostite la Congresul U.G.S.R. şi la Plenara Comună a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii şi Consi­liului Suprem al Dezvoltării E­­conomice şi Sociale, organele şi organizaţiile sindicale din muni­cipiul Tîrgu-Mureş desfăşoară o largă şi susţinută activitate po­­litico-organizatorică, stimulînd iniţiativa creatoare a oamenilor muncii în vederea creşterii pro­ductivităţii şi eficienţei economi­ce în toate sectoarele şi ramu­rile de producţie. Consiliul mu­nicipal al sindicatelor, sub con­ducerea şi îndrumarea Comite­tului municipal de partid, a sprijinit şi îndrumat multilateral organele şi organizaţiile sindica­le, acţionînid pentru perfecţiona­rea stilului şi metodelor lor de muncă, pentru orientarea lor spre obiectivele esenţiale, în ve­derea mobilizării muncitorilor şi specialiştilor la îndeplinirea pla­nului şi a angajamentelor asu­mate în întrecerea socialistă. In acest context, o atenţie deosebi­tă am acordat aplicării, extin­derii şi generalizării iniţiativelor muncitoreşti vizînd economisirea resurselor materiale şi energeti­ce, stimularea creaţiei tehnico­­ştiinţifice de masă, afirmarea spiritului gospodăresc la fiecare loc de muncă. În cadrul unităţi­lor economice din Tîrgu-Mureş sunt aplicate cu bune rezultate mai cu seamă iniţiativele „Con­tul de economii al grupei sindi­cale“, „Fiecare cadru tehnic să rezolve o problemă tehnică sau economică în afara sarcinilor de serviciu“ şi „Cercurile calităţii“. Iniţiativa „Contul de economii al grupei sindicale“ se aplică în 2.086 grupe sindicale din între­prinderile tîrgumureşene, cu­­prinzînd peste 90.000 de oameni ai muncii, urmărind folosirea raţională, eficientă a materiilor prime şi materialelor, combusti­bilului şi energiei electrice, re­ducerea consumurilor specifice şi valorificarea materialelor re­­folosibile, în vederea reducerii generale a cheltuielilor de pro­ducţie, încă la începutul anului, în cadrul iniţiativei, s-au întoc­mit „Programe angajament“ ca­re prevedeau obţinerea unei e­­conomii de cel puţin 1.300 de lei pe fiecare om al muncii, ca­re au fost aprobate de adunări­­­­le şi conferinţele sindicale. In primul semestru al acestui an, prin aplicarea iniţiat­ivei, în ca­drul întreprinderilor din muni­cipiul Tîrgu-Mureş s-au realizat economii însumînd 54,3 milioane de lei, prin reducerea consumu­rilor specifice de materii prime, materiale, combustibil şi energie electrică, recuperarea şi valorifi­carea materialelor refolosibile, recondiţionarea unor piese de schimb şi subansamble etc. O atenţie deosebită am acor­dat extinderii iniţiativei „Fieca­re cadru tehnic să rezolve o problemă tehnică sau economică în afara sarcinilor de serviciu“, sindicatele, comisiile inginerilor şi tehnicienilor acţionînd pentru atragerea specialiştilor şi mun­citorilor la rezolvarea unor pro­bleme tehnice prioritare, de larg interes, mai ales a obiectivelor cuprinse în programele de mo­dernizare a producţiei, in vede­rea creşterii mai accentuate a productivităţii muncii şi a redu­cerii cheltuielilor materiale, în programele de invenţii şi inova­ţii şi de creaţie tehnico-ştiinţifi­­că pe anul 1986 au fost cuprinse 562 obiective, din care în prime­le şase luni au fost soluţionate 388, dintre care 108 reprezintă invenţii şi inovaţii cu o eficien­ţă economică de 44,6 milioane lei, în cadrul unităţilor economi­ce au fost înfiinţate, începînd din ianuarie, peste 650 de „Cer­curi ale calităţii“, mai ales în locurile de muncă unde se exe­cută produse pentru export, ca­re urmăresc o gamă largă de probleme, începînd cu starea tehnică a utilajelor, asigurarea cu aparate de măsură şi control şi SDV-uri, intervenind operativ pentru îmbunătăţirea calităţii produselor. In aplicarea acestor iniţiative merită să fie eviden­ţiate întreprinderile „Electromu­­reş“, „Metalotehnica“, IMATEX, întreprinderea de pielărie şi mă­nuşi, Combinatul de îngrăşămin­te chimice, întreprinderea „Prod­­complex“, I.R.A. şi alte unităţi. Conştient de sarcinile comple­xe, de mare răspundere ce revin sindicatelor în actuala etapă de dezvoltare economico-socială a patriei noastre, consiliul munici­pal al sindicatelor va acorda un sprijin mai activ organizaţiilor sindicale mai ales în perfecţio­narea activităţii politico-organi­­zatorice şi în urmărirea concre­tă, la fiecare loc de muncă a e­­conomiilor realizate, în populari­zarea rezultatelor obţinute şi a experienţei dobîndite într-un do­meniu sau altul, în cr­eşterea eficienţei economice a acţiunilor întreprinse, pentru sporirea ro­lului grupelor sindicale în culti­varea spiritului novator şi gos­podăresc la fiecare loc de pro­ducţie. IOAN MATEI membru în Biroul executiv al Consiliului municipal al sindicatelor Tîrgu-Mureș Receptivitate la nou (Urmare din pag. I) semestrial cu aproape 25 milioa­ne de lei la producţia marfă, cu 37 de tone articole tehnice din cauciuc, 105 tone­ piese turnate din fontă, piese de schimb în valoare de 3,9 milioane de lei, cu 14,6 milioane de lei la pro­ducţia marfă vîndută şi încasa­tă, cu 1,22 la sută a indicelui de utilizare a timpului de lucru; au fost asimilate în fabricaţie 76 de produse şi sortimente noi; prin reducerea consumurilor specifice s-au economisit 10 tone de cauciuc, 36 de tone de nestra­­pol, 130 de tone nisip cuarţoş, 52 tone de sodă, 15 tone de metal, 986 de kWh energie electrică, 9,2 tone combustibil convenţio­nal etc.; s-au recuperat şi pre­lucrat 227 de tone de deşeuri din polietilenă şi pvc, 699 tone de cioburi din sticlă, 51,7 tone de metal , obţinîndu-se o pro­ducţie în valoare de 6,5 milioa­ne de lei; planul la export a fost depăşit cu 1,5 milioane de lei, fiind onorate la timp toate contractele încheiate; la fondul pieţei s-au livrat suplimentar produse în valoare de 8,9 mi­lioane de lei. Locul T, pe care se situează întreprinderea după primul se­mestru — s-a accentuat în adu­nare — obligă la o nouă reeva­luare a resurselor, în primul rind, dar şi la un sprijin efec­tiv şi mai consistent din partea centralei industriale şi a minis­terului. Sarcinile mari şi com­plexe ale semestrului al II-lea impun o abordare, in continua­re, ofensivă a problemelor legate de asigurarea necesarului de materii prime şi materiale, pen­tru acoperirea integrală cu con­tracte a capacităţilor de produc­ţie. Concomitent, s-a subliniat în adunare, trebuie acţionat pen­tru realizarea prevederilor din programele de modernizare a producţiei, de valorificare supe­rioară a tuturor resurselor ma­teriale, reducerea consumurilor materiale şi energetice, reînnoi­rea şi modernizarea tehnologiilor de fabricaţie. Primul secretar al Comitetului judeţean de partid a cerut cadrelor de specialişti, întregului colectiv să acţioneze energic pentru creşterea produc­tivităţii muncii, pentru dublarea acestui indicator pînă la finele cincinalului d­in care scop trebuie stimulată mai mult re­­ceptivitatea pentru nou, asigu­­rimdu-se o mai mare capacitate de adaptare rapidă la cerinţele pieţei interne şi externe. Sarci­nile complexe ale acestui cin­cinal cer să se promoveze cu tenacitate şi curaj strategiile implementării masive a progre­sului tehnic în toate sectoarele productive ale întreprinderii, în­cepînd cu informatica şi elec­tronica, cu proiectarea asistată de calculator şi pînă la cerceta­rea ştiinţifică şi ingineria teh­nologică de înaltă ţinută şi com­petitivitate, bazată pe o gîndire logică, prospectivă. Stă în puterea şi capacitatea colectivului — s-a conchis în a­­dunarea generală — de a face faţă cu succes sarcinilor sporite ale semestrului II, pentru ono- »­rarea exemplară a prevederilor de plan şi a tuturor obligaţiilor pe întregul an, astfel ca prin rezultatele sale să se menţină în rîndul unităţilor fruntaşe pe ţa­ră în întrecerea socialistă. Secerişul griului (Urmare din pag 1) ATENŢIE asigurării SEMINŢEI pentru RECOLTA VIITOARE Fiind în faza de mare răspun­dere de asigurare a seminţei pentru recolta viitoare, despre preocupările şi realizările la zi în acest domeniu discutăm cu inginerul Adler Carol, şeful In­spectoratului pentru calitatea se­minţelor şi materialului săditor Mureş. Din necesarul de sămîn­­ţă de orz, pentru recolta viitoa­re, 35 la sută are deja buletine roşii. Majoritatea unităţilor dis­pun de seminţe bune Analizele de laborator arată o slabă ger­minaţie doar la cooperativele a­­gricole din Mădăraş şi Agrişteu, în alte părţi, printre care şi la cooperativele agricole din Logig, Hodoşa, Boiu, Cerghid, Tirimia, Chirişeu şi altele, unde selecta­rea nu s-a făcut cu răspundere, din cauza procentului ridicat de buruieni, s-a cerut recondiţiona­rea boabelor. Atenţie sporită se erie solarizării în continuare a seminţelor de orz care au fost depozitate cu un procent mai ma­re de umiditate. Aşa se prezin­tă lucrurile la Idiciu, Viişoara, Frunzeni, Ogra, Măgherani, Lue­­riu, Vînători, Săbed şi în altele, unde acţiunea de lopătare a boabelor se impune a fi conti­nuată. Acum, cînd se lucrează încă la secerişul griului, la zi se află şi asigurarea seminţelor pentru recolta viitoare. S-au făcut de­ja analize pentru mai bine de 1.500 tone de grîu şi acţiunea continuă încă două decade din luna august. Vremea ploioasă a creat şi creează multe greutăţi în asigurarea seminţei la o umi­ditate de 16 la sută. Dar fiind vorba de a avea încă de pe a­­cum o sămînţă de calitate, spe­cialiştii sunt datori să manifeste maximă atenţie pentru pregăti­rea acesteia din care să se trimi­tă probe la laboratoare. Deci, selectoarele, ca şi mişcarea se­minţelor de pe platforme să nu cunoască odihna Şi în Câmpia mureşeană secerişul griului a intrat în faza finală O clipă cu... fantome fără bilet de călătorie De mai multă vreme Augustin Teglaş se află pe patul de sufe­rinţă, internat într-un spital tîrgumureşean. într-un fel şi în cazul lui se adevereşte că o ne­norocire nu vine niciodată sin­gură. Dacă cele mai sus afirma­te au sau nu vreo legătură cu ceea ce urmează, rămine să vă convingeţi dumneavoastră sin­guri. Totul, credem, depinde de interpretarea unor fenomene ale angrenajului social, aflate in­tr-un proces de interdetermina­­re. S-o luăm, însă, metodic. La 28 iulie a.c., fata lui Au­gustin Teglaş găseşte în cutia poştală de la parterul blocului situat în strada Parîngului nr. 2, un plic expediat de IJTL Mureş, Autobaza nr. 1 — călă­tori, adresat mamei sale, Ana Teglaş. Pînă aici — nimic deosebit. Un plic oarecare. De­pinde, însă, ce conţine el, înă­untru, o înştiinţare de plată şi un proces-verbal de constatare. Ce „zice“ înştiinţarea de plată nr. 2.023, emisă la 10 iulie 1986? „Vă facem cunoscut că în baza procesului-verbal de contraven­ţie nr. 7.504, din 7. VII. 1986, ca­re vi se trimite odată cu prezen­ta, aveţi de plată suma de 500 de lei, drept amendă şi despăgu­bire, in conformitate cu Hotărî­­rea nr. 4/1970 a Consiliului ATITUDINI popular judeţean Mureş. Con­form legii, despăgubirea se va achita în termen de 15 zile de la comunicare, în caz contrar se va proceda la executarea si­lită“. Aşadar, „în caz contrar se va proceda la executarea silită“. Dar să mai zăbovim niţel şi a­­supra procesului-verbal de con­statare nr. 7.504. Ce scrie acolo negru pe alb? „La controlul e­­fectuat pe linia „2“, autobuzul nr. 117, am constatat că Ana Teglaş a comis următoarea fap­tă: la data de 7 iulie 1986 a că­lătorit fără bilet de autobuz“. Pînă aici totul pare a fi cit se poate de clar. Şi inatacabil. Să aşteptăm şi urmarea. După ce citeşte totul d­intr-o suflare, fata dă fuga cu plicul la spital. Augustin Teglaş citeş­te, reciteşte, se schimbă la faţă, cere o învoire şi se deplasează la redacţie. Primul lucru pe ca­­re-l face se rezumă la a ne pu­ne pe birou, în ordine, cîteva hîrtii. Prima este o copie după un certificat de deces. Stupoare. Ana Teglaş, soţia lui, a trecut de aproape o lună în lumea ce­lor drepţi. Ana Teglaş s-a stins din viaţă, reţineţi, la 5 iulie 1986. Drept dovadă este această copie după certificatul de deces, eliberat la 7 iulie a.c., cu numă­rul 55.904, din care reiese mai mult decit clar: „Locul şi data decesului: municipiul Tîrgu-Mureş, anul 1986, luna iulie, ziua cinci, trecut în registrul stării civile la nr. 1.014, din anul 1986, luna iulie, ziua 7“. A doua dovadă — anunţul de la rubrica „Mica publicitate“ a ziarului „Steaua roşie“ din 8 iulie 1986. Pe hîrtia mototolită citim o par­te din textul tipărit cu litere mărunte: „Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mame Teglaş Ana ... înmormîntarea va avea loc mîine, 9 iulie ...“ Deci, o cli­pă de atenţie. La 7 iulie, după cum reiese din procesul-verbal amintit, Ana Teglaş e găsită în autobuz, fără bilet. Din certifi­catul de deces rezultă că A.T. era deja moartă de două zile. Totul seamănă cu o farsă maca­bră. Incit Augustin Teglaş, ţi­­nînd năucit într-o mină plicul trimis de I.J.T.L. Mureş şi-n cealaltă copia certificatului de deces şi anunţul din ziar, se în­treabă uluit pînă la consternare: „Am înm­ormîntat, cumva, o al­tă persoană în locul soţiei mele? Sau fantomele călătoresc pe autobuze fără bilet? Sinceri să fim, am rămas şi noi fără grai. Am văzut şi am întilnit multe în viaţa noastră, dar aşa ceva încă nu! Primul gînd se duce, poate tocmai din­­tr-o suspiciune în măsură să în­drepte o aparentă eroare, la o cu totul altă dată şi la o altă situaţie petrecută cu cîteva zile sau săptămîni înainte. N-ar fi exclus, ne zicem. In faţa argu­mentelor aduse de Augustin Te­glaş, nimic nu mai râm­âne în picioare. „Toată luna iunie so­ţia a fost internată în clinică. La 1 iulie a fost adusă acasă cu Salvarea. Simţindu-se iar rău, la 4 iulie, într-o zi de vineri, a fost dusă, tot cu maşina Salvă­rii, înapoi la spital. Oxigen, re­animare. Spre seară şi-a reve­nit. In dimineaţa următoare, cînd m-am întors de la lucru, am găsit înştiinţarea. A murit în­ cursul nopţii. Spuneţi şi dum­­­neavoastră, cum putea ea circu­la cu autobuzul, şi fără bilet, la două zile după ce s-a stins din viaţă?“ Ce răspuns mai poţi da la o astfel de întrebare. Infiorîndu­­te, simţi un nod în gît, sufocin­­du-te. O precizare şi o ciudăţe­nie de-a dreptul: în acel proces­­verbal figurează, corect, anul şi luna în care s-a născut Ana Te­glaş, precum şi numărul buleti­nului de identitate. In calitatea sa de controlor, constatarea a fost făcută, cel puţin aşa apa­re acolo, de Maria Roşea. Dede­subt , două semnături, cam cu acelaşi pix, şi parcă, de aceeaşi mină. Cine dezleagă en­ema? LAZAR ladarîu * stea im roșie, pagina 3 Pentru prosperitatea ţării 9 (Urmare din pag. II In cadrul măsurilor sale poli­tice şi administrative, Mircea s-a preocupat şi de organizarea dre­gători­ilor. Esenţa acestei măsuri a constat în încredinţarea dregă­­toriilor de curte ca acelea de vornic, logofăt, spătar, stolnic etc. unor membri ai sfatului domnesc. Pe măsură ce deţină­torii unor astfel de slujbe do­minau sfatul se afirma tot mai m­lt ideea privind necesitatea întăririi puterii centrale, idee care va fi acceptată în cele din urmă şi de marea boierime. Domnitorul justifica această po­litică prin măsurile pe care le-a luat pentru apărarea ţării. Ast­fel, el a întărit sistemul de ce­tăţi de la Dunăre, a întemeiat o dregătorie specială cu caracter militar, Bănia Severinului, şi a organizat „oastea cea mare“, ca­re cuprindea şi o parte din ţă­ranii dependenţi. Banul avea misiunea de a apăra partea apu­seană a ţării, mai expusă atacu­rilor turceşti, precum şi condu­cerea la luptă a forţelor locale, sub autoritatea domniei. Cele două instituţii, Bănia Severinu­lui şi oastea cea mare, organiza­te între anii 1398—1409, şi-au îndeplinit cu prisosinţă rosturi­le pentru care fuseseră create. Măsurile de organizare pe plan politic, administrativ şi mi­litar au permis Ţării Româneşti să facă faţă cu succes invaziei otomane, reuşind să-şi apere li­bertatea şi independenţa. Astfel, sub conducerea marelui domni­tor Mircea cel Mare, poporul român a înscris cu slove de aur pagini de glorie nepieritoare în istoria sa milenară.

Next