Steaua Roşie, august 1986 (Anul 37, nr. 180-206)
1986-08-01 / nr. 180
Rolul iniţiativelor muncitoreşti în reducerea cheltuielilor materiale Pentru transpunerea în viaţă a istoricelor hotărîri adoptate de Congresul al XIII-lea al P.C.R., a indicaţiiloi orientărilor reieşite din cuvîntările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, rostite la Congresul U.G.S.R. şi la Plenara Comună a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, organele şi organizaţiile sindicale din municipiul Tîrgu-Mureş desfăşoară o largă şi susţinută activitate politico-organizatorică, stimulînd iniţiativa creatoare a oamenilor muncii în vederea creşterii productivităţii şi eficienţei economice în toate sectoarele şi ramurile de producţie. Consiliul municipal al sindicatelor, sub conducerea şi îndrumarea Comitetului municipal de partid, a sprijinit şi îndrumat multilateral organele şi organizaţiile sindicale, acţionînid pentru perfecţionarea stilului şi metodelor lor de muncă, pentru orientarea lor spre obiectivele esenţiale, în vederea mobilizării muncitorilor şi specialiştilor la îndeplinirea planului şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. In acest context, o atenţie deosebită am acordat aplicării, extinderii şi generalizării iniţiativelor muncitoreşti vizînd economisirea resurselor materiale şi energetice, stimularea creaţiei tehnicoştiinţifice de masă, afirmarea spiritului gospodăresc la fiecare loc de muncă. În cadrul unităţilor economice din Tîrgu-Mureş sunt aplicate cu bune rezultate mai cu seamă iniţiativele „Contul de economii al grupei sindicale“, „Fiecare cadru tehnic să rezolve o problemă tehnică sau economică în afara sarcinilor de serviciu“ şi „Cercurile calităţii“. Iniţiativa „Contul de economii al grupei sindicale“ se aplică în 2.086 grupe sindicale din întreprinderile tîrgumureşene, cuprinzînd peste 90.000 de oameni ai muncii, urmărind folosirea raţională, eficientă a materiilor prime şi materialelor, combustibilului şi energiei electrice, reducerea consumurilor specifice şi valorificarea materialelor refolosibile, în vederea reducerii generale a cheltuielilor de producţie, încă la începutul anului, în cadrul iniţiativei, s-au întocmit „Programe angajament“ care prevedeau obţinerea unei economii de cel puţin 1.300 de lei pe fiecare om al muncii, care au fost aprobate de adunările şi conferinţele sindicale. In primul semestru al acestui an, prin aplicarea iniţiativei, în cadrul întreprinderilor din municipiul Tîrgu-Mureş s-au realizat economii însumînd 54,3 milioane de lei, prin reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibil şi energie electrică, recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile, recondiţionarea unor piese de schimb şi subansamble etc. O atenţie deosebită am acordat extinderii iniţiativei „Fiecare cadru tehnic să rezolve o problemă tehnică sau economică în afara sarcinilor de serviciu“, sindicatele, comisiile inginerilor şi tehnicienilor acţionînd pentru atragerea specialiştilor şi muncitorilor la rezolvarea unor probleme tehnice prioritare, de larg interes, mai ales a obiectivelor cuprinse în programele de modernizare a producţiei, in vederea creşterii mai accentuate a productivităţii muncii şi a reducerii cheltuielilor materiale, în programele de invenţii şi inovaţii şi de creaţie tehnico-ştiinţifică pe anul 1986 au fost cuprinse 562 obiective, din care în primele şase luni au fost soluţionate 388, dintre care 108 reprezintă invenţii şi inovaţii cu o eficienţă economică de 44,6 milioane lei, în cadrul unităţilor economice au fost înfiinţate, începînd din ianuarie, peste 650 de „Cercuri ale calităţii“, mai ales în locurile de muncă unde se execută produse pentru export, care urmăresc o gamă largă de probleme, începînd cu starea tehnică a utilajelor, asigurarea cu aparate de măsură şi control şi SDV-uri, intervenind operativ pentru îmbunătăţirea calităţii produselor. In aplicarea acestor iniţiative merită să fie evidenţiate întreprinderile „Electromureş“, „Metalotehnica“, IMATEX, întreprinderea de pielărie şi mănuşi, Combinatul de îngrăşăminte chimice, întreprinderea „Prodcomplex“, I.R.A. şi alte unităţi. Conştient de sarcinile complexe, de mare răspundere ce revin sindicatelor în actuala etapă de dezvoltare economico-socială a patriei noastre, consiliul municipal al sindicatelor va acorda un sprijin mai activ organizaţiilor sindicale mai ales în perfecţionarea activităţii politico-organizatorice şi în urmărirea concretă, la fiecare loc de muncă a economiilor realizate, în popularizarea rezultatelor obţinute şi a experienţei dobîndite într-un domeniu sau altul, în creşterea eficienţei economice a acţiunilor întreprinse, pentru sporirea rolului grupelor sindicale în cultivarea spiritului novator şi gospodăresc la fiecare loc de producţie. IOAN MATEI membru în Biroul executiv al Consiliului municipal al sindicatelor Tîrgu-Mureș Receptivitate la nou (Urmare din pag. I) semestrial cu aproape 25 milioane de lei la producţia marfă, cu 37 de tone articole tehnice din cauciuc, 105 tone piese turnate din fontă, piese de schimb în valoare de 3,9 milioane de lei, cu 14,6 milioane de lei la producţia marfă vîndută şi încasată, cu 1,22 la sută a indicelui de utilizare a timpului de lucru; au fost asimilate în fabricaţie 76 de produse şi sortimente noi; prin reducerea consumurilor specifice s-au economisit 10 tone de cauciuc, 36 de tone de nestrapol, 130 de tone nisip cuarţoş, 52 tone de sodă, 15 tone de metal, 986 de kWh energie electrică, 9,2 tone combustibil convenţional etc.; s-au recuperat şi prelucrat 227 de tone de deşeuri din polietilenă şi pvc, 699 tone de cioburi din sticlă, 51,7 tone de metal , obţinîndu-se o producţie în valoare de 6,5 milioane de lei; planul la export a fost depăşit cu 1,5 milioane de lei, fiind onorate la timp toate contractele încheiate; la fondul pieţei s-au livrat suplimentar produse în valoare de 8,9 milioane de lei. Locul T, pe care se situează întreprinderea după primul semestru — s-a accentuat în adunare — obligă la o nouă reevaluare a resurselor, în primul rind, dar şi la un sprijin efectiv şi mai consistent din partea centralei industriale şi a ministerului. Sarcinile mari şi complexe ale semestrului al II-lea impun o abordare, in continuare, ofensivă a problemelor legate de asigurarea necesarului de materii prime şi materiale, pentru acoperirea integrală cu contracte a capacităţilor de producţie. Concomitent, s-a subliniat în adunare, trebuie acţionat pentru realizarea prevederilor din programele de modernizare a producţiei, de valorificare superioară a tuturor resurselor materiale, reducerea consumurilor materiale şi energetice, reînnoirea şi modernizarea tehnologiilor de fabricaţie. Primul secretar al Comitetului judeţean de partid a cerut cadrelor de specialişti, întregului colectiv să acţioneze energic pentru creşterea productivităţii muncii, pentru dublarea acestui indicator pînă la finele cincinalului din care scop trebuie stimulată mai mult receptivitatea pentru nou, asigurimdu-se o mai mare capacitate de adaptare rapidă la cerinţele pieţei interne şi externe. Sarcinile complexe ale acestui cincinal cer să se promoveze cu tenacitate şi curaj strategiile implementării masive a progresului tehnic în toate sectoarele productive ale întreprinderii, începînd cu informatica şi electronica, cu proiectarea asistată de calculator şi pînă la cercetarea ştiinţifică şi ingineria tehnologică de înaltă ţinută şi competitivitate, bazată pe o gîndire logică, prospectivă. Stă în puterea şi capacitatea colectivului — s-a conchis în adunarea generală — de a face faţă cu succes sarcinilor sporite ale semestrului II, pentru ono- »rarea exemplară a prevederilor de plan şi a tuturor obligaţiilor pe întregul an, astfel ca prin rezultatele sale să se menţină în rîndul unităţilor fruntaşe pe ţară în întrecerea socialistă. Secerişul griului (Urmare din pag 1) ATENŢIE asigurării SEMINŢEI pentru RECOLTA VIITOARE Fiind în faza de mare răspundere de asigurare a seminţei pentru recolta viitoare, despre preocupările şi realizările la zi în acest domeniu discutăm cu inginerul Adler Carol, şeful Inspectoratului pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor Mureş. Din necesarul de sămînţă de orz, pentru recolta viitoare, 35 la sută are deja buletine roşii. Majoritatea unităţilor dispun de seminţe bune Analizele de laborator arată o slabă germinaţie doar la cooperativele agricole din Mădăraş şi Agrişteu, în alte părţi, printre care şi la cooperativele agricole din Logig, Hodoşa, Boiu, Cerghid, Tirimia, Chirişeu şi altele, unde selectarea nu s-a făcut cu răspundere, din cauza procentului ridicat de buruieni, s-a cerut recondiţionarea boabelor. Atenţie sporită se erie solarizării în continuare a seminţelor de orz care au fost depozitate cu un procent mai mare de umiditate. Aşa se prezintă lucrurile la Idiciu, Viişoara, Frunzeni, Ogra, Măgherani, Lueriu, Vînători, Săbed şi în altele, unde acţiunea de lopătare a boabelor se impune a fi continuată. Acum, cînd se lucrează încă la secerişul griului, la zi se află şi asigurarea seminţelor pentru recolta viitoare. S-au făcut deja analize pentru mai bine de 1.500 tone de grîu şi acţiunea continuă încă două decade din luna august. Vremea ploioasă a creat şi creează multe greutăţi în asigurarea seminţei la o umiditate de 16 la sută. Dar fiind vorba de a avea încă de pe acum o sămînţă de calitate, specialiştii sunt datori să manifeste maximă atenţie pentru pregătirea acesteia din care să se trimită probe la laboratoare. Deci, selectoarele, ca şi mişcarea seminţelor de pe platforme să nu cunoască odihna Şi în Câmpia mureşeană secerişul griului a intrat în faza finală O clipă cu... fantome fără bilet de călătorie De mai multă vreme Augustin Teglaş se află pe patul de suferinţă, internat într-un spital tîrgumureşean. într-un fel şi în cazul lui se adevereşte că o nenorocire nu vine niciodată singură. Dacă cele mai sus afirmate au sau nu vreo legătură cu ceea ce urmează, rămine să vă convingeţi dumneavoastră singuri. Totul, credem, depinde de interpretarea unor fenomene ale angrenajului social, aflate intr-un proces de interdeterminare. S-o luăm, însă, metodic. La 28 iulie a.c., fata lui Augustin Teglaş găseşte în cutia poştală de la parterul blocului situat în strada Parîngului nr. 2, un plic expediat de IJTL Mureş, Autobaza nr. 1 — călători, adresat mamei sale, Ana Teglaş. Pînă aici — nimic deosebit. Un plic oarecare. Depinde, însă, ce conţine el, înăuntru, o înştiinţare de plată şi un proces-verbal de constatare. Ce „zice“ înştiinţarea de plată nr. 2.023, emisă la 10 iulie 1986? „Vă facem cunoscut că în baza procesului-verbal de contravenţie nr. 7.504, din 7. VII. 1986, care vi se trimite odată cu prezenta, aveţi de plată suma de 500 de lei, drept amendă şi despăgubire, in conformitate cu Hotărîrea nr. 4/1970 a Consiliului ATITUDINI popular judeţean Mureş. Conform legii, despăgubirea se va achita în termen de 15 zile de la comunicare, în caz contrar se va proceda la executarea silită“. Aşadar, „în caz contrar se va proceda la executarea silită“. Dar să mai zăbovim niţel şi asupra procesului-verbal de constatare nr. 7.504. Ce scrie acolo negru pe alb? „La controlul efectuat pe linia „2“, autobuzul nr. 117, am constatat că Ana Teglaş a comis următoarea faptă: la data de 7 iulie 1986 a călătorit fără bilet de autobuz“. Pînă aici totul pare a fi cit se poate de clar. Şi inatacabil. Să aşteptăm şi urmarea. După ce citeşte totul dintr-o suflare, fata dă fuga cu plicul la spital. Augustin Teglaş citeşte, reciteşte, se schimbă la faţă, cere o învoire şi se deplasează la redacţie. Primul lucru pe care-l face se rezumă la a ne pune pe birou, în ordine, cîteva hîrtii. Prima este o copie după un certificat de deces. Stupoare. Ana Teglaş, soţia lui, a trecut de aproape o lună în lumea celor drepţi. Ana Teglaş s-a stins din viaţă, reţineţi, la 5 iulie 1986. Drept dovadă este această copie după certificatul de deces, eliberat la 7 iulie a.c., cu numărul 55.904, din care reiese mai mult decit clar: „Locul şi data decesului: municipiul Tîrgu-Mureş, anul 1986, luna iulie, ziua cinci, trecut în registrul stării civile la nr. 1.014, din anul 1986, luna iulie, ziua 7“. A doua dovadă — anunţul de la rubrica „Mica publicitate“ a ziarului „Steaua roşie“ din 8 iulie 1986. Pe hîrtia mototolită citim o parte din textul tipărit cu litere mărunte: „Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mame Teglaş Ana ... înmormîntarea va avea loc mîine, 9 iulie ...“ Deci, o clipă de atenţie. La 7 iulie, după cum reiese din procesul-verbal amintit, Ana Teglaş e găsită în autobuz, fără bilet. Din certificatul de deces rezultă că A.T. era deja moartă de două zile. Totul seamănă cu o farsă macabră. Incit Augustin Teglaş, ţinînd năucit într-o mină plicul trimis de I.J.T.L. Mureş şi-n cealaltă copia certificatului de deces şi anunţul din ziar, se întreabă uluit pînă la consternare: „Am înmormîntat, cumva, o altă persoană în locul soţiei mele? Sau fantomele călătoresc pe autobuze fără bilet? Sinceri să fim, am rămas şi noi fără grai. Am văzut şi am întilnit multe în viaţa noastră, dar aşa ceva încă nu! Primul gînd se duce, poate tocmai dintr-o suspiciune în măsură să îndrepte o aparentă eroare, la o cu totul altă dată şi la o altă situaţie petrecută cu cîteva zile sau săptămîni înainte. N-ar fi exclus, ne zicem. In faţa argumentelor aduse de Augustin Teglaş, nimic nu mai râmâne în picioare. „Toată luna iunie soţia a fost internată în clinică. La 1 iulie a fost adusă acasă cu Salvarea. Simţindu-se iar rău, la 4 iulie, într-o zi de vineri, a fost dusă, tot cu maşina Salvării, înapoi la spital. Oxigen, reanimare. Spre seară şi-a revenit. In dimineaţa următoare, cînd m-am întors de la lucru, am găsit înştiinţarea. A murit în cursul nopţii. Spuneţi şi dumneavoastră, cum putea ea circula cu autobuzul, şi fără bilet, la două zile după ce s-a stins din viaţă?“ Ce răspuns mai poţi da la o astfel de întrebare. Infiorîndute, simţi un nod în gît, sufocindu-te. O precizare şi o ciudăţenie de-a dreptul: în acel procesverbal figurează, corect, anul şi luna în care s-a născut Ana Teglaş, precum şi numărul buletinului de identitate. In calitatea sa de controlor, constatarea a fost făcută, cel puţin aşa apare acolo, de Maria Roşea. Dedesubt , două semnături, cam cu acelaşi pix, şi parcă, de aceeaşi mină. Cine dezleagă enema? LAZAR ladarîu * stea im roșie, pagina 3 Pentru prosperitatea ţării 9 (Urmare din pag. II In cadrul măsurilor sale politice şi administrative, Mircea s-a preocupat şi de organizarea dregătoriilor. Esenţa acestei măsuri a constat în încredinţarea dregătoriilor de curte ca acelea de vornic, logofăt, spătar, stolnic etc. unor membri ai sfatului domnesc. Pe măsură ce deţinătorii unor astfel de slujbe dominau sfatul se afirma tot mai mlt ideea privind necesitatea întăririi puterii centrale, idee care va fi acceptată în cele din urmă şi de marea boierime. Domnitorul justifica această politică prin măsurile pe care le-a luat pentru apărarea ţării. Astfel, el a întărit sistemul de cetăţi de la Dunăre, a întemeiat o dregătorie specială cu caracter militar, Bănia Severinului, şi a organizat „oastea cea mare“, care cuprindea şi o parte din ţăranii dependenţi. Banul avea misiunea de a apăra partea apuseană a ţării, mai expusă atacurilor turceşti, precum şi conducerea la luptă a forţelor locale, sub autoritatea domniei. Cele două instituţii, Bănia Severinului şi oastea cea mare, organizate între anii 1398—1409, şi-au îndeplinit cu prisosinţă rosturile pentru care fuseseră create. Măsurile de organizare pe plan politic, administrativ şi militar au permis Ţării Româneşti să facă faţă cu succes invaziei otomane, reuşind să-şi apere libertatea şi independenţa. Astfel, sub conducerea marelui domnitor Mircea cel Mare, poporul român a înscris cu slove de aur pagini de glorie nepieritoare în istoria sa milenară.