Steaua Roşie, septembrie 1986 (Anul 37, nr. 207-231)
1986-09-02 / nr. 207
PA el hrs.V WH TQAtt fiAJll .VtllTh'A ! mia roşie ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL PCR SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN în intimpinarea celui de-al lll-lea Congres al oamenilor muncii Modernizarea proceselor tehnologice sporeşte cantitatea de masă lemnoasă pentru prelucrare Acţionînd în spiritul sarcinilor stabilite de Congresul al XHI-Iea al partidului, a indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la valorificarea superioară a „aurului verde“, forestierii mureşeni au trecut cu toată răspunderea la modernizarea proceselor de producţie, pentru asigurarea creşterii mai accentuate a productivităţii muncii în activitatea de exploatare, transport şi industrializare a lemnului. Accent deosebit s-a pus şi se pune pe pregătirea profesională a personalului muncitor, perfecţionarea activităţii de conducere, organizarea raţională a producţiei şi a muncii, generalizarea unor procedee avansate, de mare productivitate şi eficienţă ridicată, utilizarea la capacitate a mijloacelor din dotare. Prin aplicarea a 50 de măsuri prevăzute în etapa I a modernizării s-a realizat un spor de producţie marfă de 3,7 milioane de lei, din care la export 545 mii lei, productivitatea muncii a crescut cu 2.893 lei/persoană, costurile totale au fost reduse cu 6,4 milioane de lei, cele materiale cu 4,05 milioane de lei, iar beneficiul a înregistrat un spor de 1,21 milioane de lei. Printre măsurile cu eficienţă deosebită aş sublinia concentrarea forţei de muncă şi a mijloacelor de producţie în parchetele de exploatare, revizuirea şi îmbunătăţirea normelor de muncă în vederea introducerii proceselor tehnologice optimizate în CSPL-Uri, aplicarea în exploatările forestiere a liniilor tehnologice tipizate şi a tarifelor globale maximale, reducerea distanţei medii de scos apropiat la tractoare etc. Cu rezultate meritorii în aceste direcţii s-au înscris sectoarele forestiere de exploatare Iunea Bradului, Lăpuşna şi Iuhod, formaţiile de lucru conduse de Ilie Puşcaş, Florea Todoran, Ştefan Catrinoiu, Zaharie Frandeş, György Péter, Bokor loan, Simon Ştefan, loan Mariş, loan Iacob, Benkö loan şi altele. Prin toate măsurile aplicate şi iniţiativele întreprinse a fost creat cadrul organizatoric necesar ca parchetele de exploatare să asigure în plus un volum de 10.000 mc masă lemnoasă pentru capacităţile de industrializare din întreprindere şi a altor beneficiari, planul la producţia fizică fiind depăşit la aproape toate sortimentele, cu cantităţi mai însemnate la buşteni fag şi pentru derulaj, la buşteni de stejar şi pentru furnir, la lemn pentru celuloză, lemn pentru PAL şi PFL, mangal de bocşă, precum şi la principalele sortimente din industrializare — cherestele, parchete, semifabricate de mobilă şi lăzi. In continuare vom extinde colectarea lemnului cu instalaţii cu cablu, urmînd ca pînă la sfîrşitul acestui cincinal 30 la sută din masa lemnoasă să fie exploatată cu funiculare. Pe drumurile forestiere vor circula tot mai multe autotrenuri de mare capacitate, de 25 și 30 tone, cu consum redus de combustibil. fug. DUMITRU ARGINT director la IFet Reghin (Continuare in pag. a 3-a) Producţie fizică suplimentară Dornic să întîmpine cel de-al II-lea Congres al oamenilor muncii cu realizări de prestigiu, colectivul întreprinderii de confecţii „Tîrnava“ din Sighişoara înscrie noi succese în întrecerea socialistă. Astfel, la capătul celor opt luni abia încheiate din acest an, bilanţul economic este mai mult decit edificator, în el înscriindu-se plusuri de 27,5 milioane lei la producţia marfă şi de 275.000 de cămăşi la producţia fizică. Cu asemenea rezultate, întreprinderea sighişoreană se numără printre unităţile industriale cu cele mai bune realizări din judeţul nostru. Ele nu sunt întîmplătoare, sunt rodul muncii bine organizate şi disciplinate, al folosirii din plin a timpului de lucru şi a capacităţilor din dotare, a grijii deosebite faţă de buna gospodărire a materiilor prime şi materialelor şi, nu în ultimul rînd, a dotării cu dispozitive şi mecanisme de înaltă productivitate. în perioada imediat următoare, consiliul oamenilor muncii, întregul colectiv sunt preocupate de asimilarea în fabricaţie a unui nou sortiment de confecţii — bluze pentru femei, solicitate de piaţa externă. Punerea în fabricaţie a noului produs solicită din plin capacitatea creatoare şi priceperea profesională a oamenilor muncii, a specialiştilor din compartimentul tehnologic pentru a pune la punct tehnologia de lucru cu totul deosebită faţă de cele aplicate pînă acum la realizarea cămășilor. Pagina a 2-a: SPORT Asociaţia sportivă „Agricola“ vă invită joi, 4 septembrie, ora 17, la un concurs de călărie care va avea loc la ferma Liceului agroindustrial din Tîrgu-Mureş, în apropierea cartierului Aleea Carpaţi. Consfătuirea cadrelor didactice Ieri, întîi septembrie, din iniţiativa şi sub egida Inspectoratului şcolar judeţean, în localităţile Tîrgu-Mureş, Sighişoara, Tîrnăveni, Reghin, Luduş, Sovata, Xernut, Deda, Miercurea Nirajului a avut loc consfătuirea cadrelor didactice. Au participat activişti de partid şi de stat, inspectori şcolari, reprezentanţi ai instituţiilor culturale, profesori, învăţători, ingineri, educatoare, maiştri-instructori. In cadrul consfătuirii, Inspectoratul şcolar judeţean a prezentat referatele: „Activitatea desfăşurată şi rezultatele obţinute în anul şcolar 1985—1986, măsurile ce se impun pentru continua ridicare a nivelului de pregătire ştiinţifică şi profesională a elevilor, pentru educarea materialistă şi umanist-revoluţionară a acestora. în lumina orientărilor şi sarcinilor stabilite în documentele Congresului al XlII-lea al partidului şi Congresului Ştiinţei şi Invăţămîntului“; „Contribuţia activităţii de dirigenţie la educarea materialistă a elevilor, la formarea unei atitudini şi comportări înaintate ale acestora“. La Tîrgu-Mureş lucrările s-au desfăşurat la sala mare a Palatului culturii, la Liceul industrial nr. 4, la Casa de cultură a sindicatelor, la Liceul Bolyai Farkas. La deschiderea lucrărilor consfătuirii de la Palatul culturii a participat tovarăşul Ioan Ungur, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedinteleComitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Referatul Inspectoratului şcolar judeţean a fost prezentat (Continuare In pag. a 3-a) // Anul XXXVII A jj Nr. 207 (8.826) A [/ Marți, jj ll 2 septembrie 1986 IV. 4 pagini jj de • Acţionînd prin fapte pentru dezvoltarea micii industrii, aflăm că la Cooperativa agricolă de producţie din comuna Sîngeorgiu de Mureş a fost deschis un atelier de cojocarie în care se prelucreazâ pieileşi apoi se confecţionează căciuli şi scurte. De asemenea, la amintita cooperativă agricolă, în cooperare cu întreprinderea Electromureş va intra în producţie o secţie de cablaj auto, iar în colaborare cu TAGCM Mureş va fi construită o ciupercarie cu o suprafaţă utilă de producţie de 1.500 metri pătraţi. • Sub egida Comitetului judeţean Mureş de Cruce Roşie au fost editate broşura „Cum ne tratăm“ şi pliantul „Cunoaşteţi Crucea Roşie?“. Ideea care a stat la baza editării broşurii este aceasta: dezvoltarea culturii sanitare, colaborarea individului şi familiei acestuia cu medicul, sunt factori importanţi care contribuie la menţinerea stării de sănătate a populaţiei. • Dirt nou la dispoziţia iubitorilor de lectură. După o întrerupere parţială a activităţii, datorată inventarierii fondului de carte, Biblioteca orăşenească din Reghin a fost redeschisă pentru publicul cititor. Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor numeroase cărţi din diferite domenii ale cunoaşterii, lucrări de mare interes,, colecţii, de ziare şi reviste, , liste bibliografice de recommandare etc. Rubrică realizată de DORIN BORDA Septembrie, lună record la strîngerea produselor toamnei, la însăminţări Interviu cu ing. IOAN CATARIG, director general al Direcţiei generale agricole judeţene La recenta Consfătuire de lucru cu activul de partid şi de stat din agricultură, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, sublinia că strînsul recoltei reprezintă o campanie in care toţi factorii cu munci de răspundere, locuitorii satelor să participe activ la complexul de lucrări. Vă solicităm să sintetizaţi prin cifre şi fapte acţiunile prioritare ce se vor desfăşura în agricultura judeţului, la termen, operativ şi de cea mai bună calitate. — In concordanţă cu măsurile cuprinse în programul adoptat de consfătuirea judeţeană cu activul de partid şi de stat din agricultură, care are la bază indicaţiile subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la consfătuirea din Capitală, organele şi organizaţiile de partid şi de stat, specialiştii, toţi locuitorii satelor participă cu toată forţa şi capacitatea la strîngerea roadelor toamnei. Şi este firesc, deoarece, septembrie constituie luna record cînd, o recoltă se stringe şi se pun bazele celei viitoare. In actualitate se află scosul cartofilor, care ocupă peste 7.000 de hectare, lucrare pe care vrem să o încheiem pînă la 10 septembrie. In această perioadă scurtă urmărim zilnic desfăşurarea livrărilor la fondul de stat,asigurarea seminţei şi intrările destinate programului de autoaprovizionare. Tot în prima parte a acestei luni vom trece la recoltarea soiei pe care vrem s-o încheiem pînă la 15 septembrie; vom scoate şi vom livra sfecla de zahăr, plantă tehnică, premergătoare foarte apreciată pentru cultura griului. — Marea acţiune a toamnei o reprezintă totuşi culesul porumbului. Cum sunt organizate forţele direcţiei, ale unităţilor agricole pentru ca lucrarea să fie făcută operativ şi fără pierderi? — Intruclt avem în cultură peste 74.200 de hectare, din care Consemnat REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag a 3-a)