Steaua Roşie, septembrie 1986 (Anul 37, nr. 207-231)

1986-09-02 / nr. 207

PA el hrs.V WH TQAtt fiAJll .VtllTh'A ! mia roşie ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL PCR SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN în intimpinarea celui de-al lll-lea Congres al oamenilor muncii Modernizarea proceselor tehnologice sporeşte cantitatea de masă lemnoasă pentru prelucrare Acţionînd în spiritul sarcinilor stabilite de Congresul al XHI-Iea al partidului, a indicaţiilor tova­răşului Nicolae Ceauşescu cu pri­vire la valorificarea superioară a „aurului verde“, forestierii mure­şeni au trecut cu toată răspunde­rea la modernizarea proceselor de producţie, pentru asigurarea creşterii mai accentuate a pro­ductivităţii muncii în activitatea de exploatare, transport şi indus­trializare a lemnului. Accent deo­sebit s-a pus şi se pune pe pre­gătirea profesională a persona­lului muncitor, perfecţionarea activităţii de conducere, organi­zarea raţională a producţiei şi a muncii, generalizarea unor pro­cedee avansate, de­ mare produc­tivitate şi eficienţă ridicată, uti­lizarea la capacitate a mijloace­lor din dotare. Prin aplicarea a 50 de măsuri prevăzute în etapa I a modernizării s-a realizat un spor de producţie marfă de 3,7 milioane de lei, din care la ex­port 545 mii lei, productivitatea muncii a crescut cu 2.893 lei/per­soană, costurile totale au fost reduse cu 6,4 milioane de lei, cele materiale cu 4,05 milioane de lei, iar beneficiul a înregistrat un spor de 1,21 milioane de lei. Printre măsurile cu eficienţă deosebită aş sublinia concentra­rea forţei de muncă şi a mijloa­celor de producţie în parchetele de exploatare, revizuirea şi îm­bunătăţirea normelor de muncă în vederea introducerii procese­lor tehnologice optimizate în CSPL-Uri, aplicarea în exploată­rile forestiere a liniilor tehnolo­gice tipizate şi a tarifelor globale maximale, reducerea distanţei medii de scos­ apropiat la trac­toare etc. Cu rezultate meritorii în aceste direcţii s-au înscris sec­toarele forestiere de exploatare I­unea Bradului, Lăpuşna şi Iu­­hod, formaţiile de lucru conduse de Ilie Puşcaş, Florea Todoran, Ştefan Catrinoiu, Zaharie Fran­­deş, György Péter, Bokor loan, Simon Ştefan, loan Mariş, loan Iacob, Benkö­ loan şi altele. Prin toate măsurile aplicate şi iniţiativele întreprinse a fost creat cadrul organizatoric nece­sar ca parchetele de exploatare să asigure în plus un volum de 10.000 mc masă lemnoasă pentru capacităţile de industrializare din întreprindere şi a altor benefi­ciari, planul la producţia fizică fiind depăşit la aproape toate sortimentele, cu cantităţi mai în­semnate la buşteni fag şi pentru derulaj, la buşteni de stejar şi pentru furnir, la lemn pentru ce­luloză, lemn pentru PAL şi PFL, mangal de bocşă, precum şi la principalele sortimente din in­dustrializare — cherestele, par­chete, semifabricate de mobilă şi lăzi. In continuare vom extinde co­lectarea lemnului cu instalaţii cu cablu, urmînd ca pînă la sfîrşi­­tul acestui cincinal 30 la sută din masa lemnoasă să fie exploa­tată cu funiculare. Pe drumurile forestiere vor circula tot mai multe autotrenuri de mare capa­ci­tate, de 25 și 30 tone, cu con­sum redus de combustibil. fug. DUMITRU ARGINT director la IFet Reghin (Continuare in pag. a 3-a) Producţie fizică suplimentară Dornic să întîmpine cel de-al II-lea Congres al oamenilor muncii cu realizări de prestigiu, colectivul întreprinderii de confecţii „Tîrnava“ din Sighişoara înscrie noi succese în în­trecerea socialistă. Astfel, la capătul celor opt luni abia încheiate din acest an, bilanţul economic este mai mult decit edificator, în el în­­scriindu-se plusuri de 27,5 milioane lei la producţia marfă şi de 275.000 de cămăşi la producţia fizică. Cu asemenea rezul­tate, întreprinderea sighişoreană se numără printre unităţile industriale cu cele mai bune realizări din judeţul nostru. Ele nu sunt întîmplătoare, sunt rodul muncii bine organizate şi disciplinate, al folosirii din plin a timpului de lucru şi a ca­pacităţilor din dotare, a grijii deosebite faţă de buna gospo­dărire a materiilor prime şi materialelor şi, nu în ultimul rînd, a dotării cu dispozitive şi mecanisme de înaltă produc­tivitate. în perioada imediat următoare, consiliul oamenilor muncii, întregul colectiv sunt preocupate de asimilarea în fabricaţie a unui nou sortiment de confecţii — bluze pentru femei, so­licitate de piaţa externă. Punerea în fabricaţie a noului pro­dus solicită din plin capacitatea creatoare şi priceperea pro­fesională a oamenilor muncii, a specialiştilor din comparti­mentul tehnologic pentru a pune la punct tehnologia de lu­cru cu totul deosebită faţă de cele aplicate pînă acum la rea­lizarea cămășilor. Pagina a 2-a: SPORT Asociaţia sportivă „Agricola“ vă invită joi, 4 septembrie, ora 17, la un concurs de călărie care va avea loc la ferma Liceului agroindustrial din Tîrgu-Mureş, în apropierea cartie­rului Aleea Carpaţi. Consfătuirea cadrelor didactice Ieri, întîi septembrie, din ini­ţiativa şi sub egida Inspectora­tului şcolar judeţean, în locali­tăţile Tîrgu-Mureş, Sighişoara, Tîrnăveni, Reghin, Luduş, Sova­­ta, Xernut, Deda, Miercurea­ Ni­­rajului a avut loc consfătuirea cadrelor didactice. Au participat activişti de partid şi de stat, in­spectori şcolari, reprezentanţi ai instituţiilor culturale, profesori, învăţători, ingineri, educatoare, maiştri-instructori. In cadrul consfătuirii, Inspectoratul şcolar judeţean a prezentat referatele: „Activitatea desfăşurată şi re­zultatele obţinute în anul şcolar 1985—1986, măsurile ce se im­pun pentru continua ridicare a nivelului de pregătire ştiinţifică şi profesională a elevilor, pentru educarea materialistă şi uma­­nist-revoluţionară a acestora. în lumina orientărilor şi sarcinilor stabilite în documentele Con­gresului al XlII-lea al partidu­lui şi Congresului Ştiinţei şi In­­văţămîntului“; „Contribuţia ac­tivităţii de dirigenţie la educa­rea materialistă a elevilor, la formarea unei atitudini şi com­portări înaintate ale acestora“. La Tîrgu-Mureş lucrările s-au desfăşurat la sala mare a Pala­tului culturii, la Liceul indus­trial nr. 4, la Casa de cultură a sindicatelor, la Liceul Bolyai Farkas. La deschiderea lucrări­lor consfătuirii de la Palatul culturii a participat tovarăşul Ioan Ungur, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele­­Comitetului execu­tiv al Consiliului popular jude­ţean. Referatul Inspectoratului şcolar judeţean a fost prezentat (Continuare In pag. a 3-a) // Anul XXXVII A jj Nr. 207 (8.826) A [/ Marți, jj ll 2 septembrie 1986 I­V. 4 pagini jj de • Acţionînd prin­ fapte pentru dezvoltarea micii in­dustrii, aflăm că la Coopera­tiva agricolă de producţie din comuna Sîngeorgiu de Mureş a fost deschis un atelier de cojocarie în care se prelu­­creazâ pieile­­şi apoi se con­fecţionează căciuli şi scurte. De asemenea, la amintita cooperativă agricolă, în cooperare cu întreprinderea Electromureş va intra în produ­cţie o secţie de cablaj auto, iar în colaborare cu TAGCM Mureş va fi construi­tă o ciupercarie cu o supra­faţă utilă de producţie de 1.500 metri pătraţi. • Sub egida Comitetului judeţean Mureş de Cruce Roşie au fost editate broşura „Cum ne tratăm“ şi pliantul „Cunoaşteţi Crucea Roşie?“. Ideea care a stat la baza edi­tării broşurii este aceasta: dezvoltarea culturii sanitare, colaborarea individului şi fa­miliei acestuia cu medicul, sunt factori importanţi care contribuie la menţinerea stă­rii de sănătate a populaţiei. • Dirt nou la­ dispoziţia iu­bitorilor de lectură. După o întrerupere parţială a activi­tăţii, datorată inventarierii fondului de carte, Biblioteca orăşenească din Reghin a fost redeschisă pentru publi­cul cititor. Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor nume­roase cărţi din­ diferite do­menii ale cunoaşterii, lucrări de mare interes,, colecţii, de ziare şi reviste, , liste biblio­grafice de recommandare etc. Rubrică realizată de DORIN BORDA Septembrie, lună record la strîngerea produselor toamnei, la însăminţări Interviu cu ing. IOAN CATARIG, director general al Direcţiei generale agricole judeţene La recenta Consfătuire de lu­cru cu activul de partid şi de stat din agricultură, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al partidului, sublinia că strînsul recoltei reprezintă o campanie in care toţi factorii cu munci de răspundere, locui­torii satelor să participe activ la complexul de lucrări. Vă solici­tăm să sintetizaţi prin cifre şi fapte acţiunile prioritare ce se vor desfăşura în agricultura ju­deţului, la termen, operativ şi de cea mai bună calitate. — In concordanţă cu­ măsuri­le cuprinse în programul adop­tat de consfătuirea judeţeană cu activul de partid şi de stat din agricultură, care are la bază in­dicaţiile subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la consfătui­rea din Capitală, organele şi or­ganizaţiile de partid şi de stat, specialiştii, toţi locuitorii sate­lor participă cu toată forţa şi capacitatea la strîngerea roade­lor toamnei. Şi este firesc, de­oarece, septembrie constituie lu­na record cînd, o recoltă se stringe şi se pun bazele celei viitoare. In actualitate se află scosul cartofilor, care ocupă pes­te 7.000 de hectare, lucrare pe care vrem să o încheiem pînă la 10 septembrie. In această pe­rioadă scurtă urmărim zilnic desfăşurarea livrărilor la fondul de stat,­­asigurarea seminţei şi intrările destinate programului de autoaprovizionare. Tot în pri­ma parte a acestei luni vom tre­ce la recoltarea soiei pe care vrem s-o încheiem pînă la 15 septembrie; vom scoate şi vom livra sfecla de zahăr, plantă tehnică, premergătoare foarte a­­preciată pentru cultura griului. — Marea acţiune a toamnei o reprezintă totuşi culesul porum­bului. Cum sunt organizate for­ţele direcţiei, ale unităţilor agri­cole pentru ca lucrarea să fie făcută operativ şi fără pierderi? — Intruclt avem în cultură peste 74.200 de hectare, din care Consemnat REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag a 3-a)

Next