Steaua Roşie, octombrie 1986 (Anul 37, nr. 232-258)
1986-10-01 / nr. 232
ruburtMrw tom [Aaaa .rrrrr-rAl | Í^^RGA^Al^OMrTmjUJUUD^Ar^URE^Ál^C^SIAl^ONSIÜULAJ^OPU^^JUD^AN RĂSPUNDEM PRIM FAPTE IMSUFLEŢITOARELOR ÎNDEMNURI ALE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Şi-au onorat exemplar sarcinile planului pe 9 luni Producţia fizică ocupă un loc de frunte în realizarea indicatorilor de plan şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, in satisfacerea cerinţelor beneficiarilor interni şi externi. Deci, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la cel de-al III lea Congres al oamenilor muncii, înfăptuirea tuturor sortimentelor fizice asigură utilizarea superioară şi intensivă a capacităţilor de producţie, valorificarea integrală a rezervelor interne, îmbunătăţirea activităţii la fiecare loc de muncă, incit sarcinile de producţie din semestrul II şi pe întregul an 1986 să fie exemplar realizate, în condiţii de maximă eficienţă. în acest context am abordat discuţia cu inginerul Eugen Marinescu, directorul întreprinderii de stofe din Sighişoara, unitate care, în perioada trecută din acest an, a obţinut rezultate economice bune. Producţia noastră de stofe este destinată integral întreprinderilor de confecţii textile care lucrează pentru export. Conştient de acest fapt, întregul colectiv a avut şi are îndreptată atenţia spre derularea corespunzătoare a proceselor de fabricaţie în fiecare fază de realizare a produselor finite, accentul punindu-se pe valorificarea superioară a producţiei, pe descoperirea şi punerea în valoare a rezervelor interne disponibile. Rezultatele obţinute pe 8 luni sunt mai mult decit edificatoare în acest sens La producţia de ţesături destinată exportului am realizat un plus de 55.000 mp, la fire cardate un spor de 2 tone, iar la lînă spălată de 17 tone. De reţinut activitatea pusă în slujba valorificării superioare a unor cantităţi tot mai mari de materiale refolosibile, care la nivelul celor 8 luni se ridică la peste 30 de tone, în timp ce productivitatea muncii a fost depăşită cu 3,4 la sută faţă de prevederile planului. Cum am reuşit să obţinem astfel de rezultate? Printr-o preocupare nonstop de pregătire a fabricaţiei, asigurarea pe cît posibil a unei activităţi ritmice, eficiente care să determine valorificarea superioară a factorilor uman, tehnic şi material. Am insistat pe amplificarea factorilor intensivi, concomitent cu cel de creştere a producţiei şi a productivităţii muncii prin aplicarea susţinută a măsurilor de modernizare şi perfecţionare a organizării producţiei a fluxurilor de fabricaţie, prin implementarea unor noi tehnologii în sectoarele de spălare a linurilor, de realizare a firelor şi de ţesere a stofelor, care au determinat un important spor de productivitate, în timp ce numărul mediu scriptic a scăzut la 92,50 la sută. — Cu ce bilanţ încheiaţi perioada celor trei trimestre din 1986? — In bilanţul celor 8 luni am înregistrat un plus de 12 milioane de lei la producţia marfă şi sporurile arătate la producţia fizică. In luna septembrie am înregistrat o depăşire de 1 milion de lei la producţia marfă, deci, la nivelul celor trei trimestre 13 milioane de lei, cu plusurile cuvenite la principalele sortimente fizice. Ca urmare, planul pe 9 luni ale acestui an l-am realizat cu 6 zile mai devreme, ceea ce spune mult despre felul cum am lucrat pînă acum. Eforturi mai deosebite trebuie să depunem în recuperarea rămînerilor în urmă la producţia netă şi la cea vindută şi încasată. Deci, se înţelege că vom urmări cu multă exigenţă încadrarea în cheltuielile planificate la 1.000 de lei producţie marfă , în consumurile de materiale, combustibil şi energie electrică, prin eliminarea risipei de orice fel, la toate locurile de muncă, utilizarea superioară a materiilor prime şi capacităţilor din pi duette, corelarea stopurilor de materii prime şi materiale cu necesarul fiecărei luni şi urmărirea cu insistenţă a încasării sumelor cuvenite de la beneficiarii restanţieri la acest capitol. De asemenea, concomitent, acţionăm cu responsabilitate pentru pregătirea producţiei anului 1987, în care sens am creat 120 de poziţii coloristice de ţesături ce urmează să le contractăm cu beneficiarii externi şi interni. IOAN HUSAR [/ Anul XXXVII \ ff Nr. 232 (8.851) A II Miercuri,"» it 1 octombrie 1986 II 4 pagini li 50 de bani // Moderna linie de farfurii de la întreprinderea de sticlărie şi faianţă Sighişoara Timpul friguros a venit. Cum sunt pregătite centralele termice ? Practic, timpul friguros a şi început! Iată de ce, continuînd acţiunea ziarului nostru, ne-am deplasat recent în municipiul Sighişoara şi în oraşul Tirnăveni, pentru a vedea, la faţa locului, şi a consemna preocupările la zi ale edililor, ale factorilor responsabili pentru ca toate centralele termice să funcţioneze la parametrii, aşa incit oamenii să dispună de confortul termic necesar. La EGCL Sighişoara discutăm cu tovarăşul inginer Mircea Oprea, şeful sectorului de energie termică. „ In municipiul nostru avem 11 centrale termice, plus un punct termic. La toate, prin echipele noastre specializate, am efectuat reparaţiile curente, aşa incit, în momentul de faţă se desfăşoară probele. Pînă în prezent echipa care a lucrat la aerisitul instalaţiilor şi la efectuarea probelor la cald nu a întîmpinat nici o problemă deosebită. Mare parte a vechii reţele a fost şi ea înlocuită, acum efectuîndu-se ultimele lucrări la izolarea conductelor. In centralele termice se mai fac mici lucrări de zugrăvit, verificări şi etanşări la vane, se refac termoizolaţiile. Acordăm o atenţie deosebită şi noii centrale termice aflate în zona centrală — şi care va intra în funcţiune luna viitoare —, cît şi punctului termic din cartierul „6 Martie II". Anul trecut nu am avut nici o reclamaţie referitoare la modul de asigurare a căldurii, iar preocupările din lunile premergătoare toamnei sperăm, şi dorim sincer, să conveargă către acelaşi lucru, lipsa oricărei reclamaţii, asigurarea confortului termic. Tot în această perioadă terminăm şi lucrările la reţeaua termică din cartierul „Plopilor", ceea ce va crea posibilitatea să alimentăm MIHAI BOCAI (Continuare in pag. a 3-a) TOATA GRIJA LA CULESUL, TRANSPORTUL ŞI DEPOZITAREA PORUMBULUI! • Porumbul a fost cules de pe 33.686 de hectare, în proporţie de 64 la sută, din care 8.120 de hectare cu mijloace mecanizate. • Toate forţele satelor să iată că am intrat în a doua lună a toamnei. Şi în luna octombrie, volumul lucrărilor agricole, la strîngerea roadelor, transportul produselor de pe cîmp continuă să fie deosebit de mare. Tocmai de aceea, Comandamentul agricol judeţean a iniţiat ample acţiuni de concentrare a tuturor forţelor satelor în ajutorul cărora se află şi un mare număr de elevi şi studenţi, muncitori din diverse întreprinderi care să contribuie la strîngerea recoltei de porumb, legume, fructe, struguri etc. în această situaţie, potrivit datelor centralizate la Direcţia generală agricolă, pînă acum, recoltarea porumbului a fost efectuată de pe o suprafaţă de 33.686 de hectare, în proporţie de 64 la sută, fie antrenate la culesul porumbului, legumelor, fructelor. • Pretutindeni se cere o exemplară organizare a transportului produselor de pe cîmp, a livrării operative a producţiei la fondul de stat. Dacă la culesul porumbului s-au obţinut succese de seamă, mai greu avansează însă transportul şi depozitarea producţiei. în cîmp se află în grămezi peste 65.000 tone de ştiuleţi. Se impun, deci, măsuri mai hotărîte de accelerare a transportului, prin folosirea mai eficientă a tuturor mijloacelor, inclusiv a atelajelor. Amplă activitate în fermele IAS Printr-o bună organizare a muncii, în fermele IAS ISeuca, unde porumbul este cultivat pe o suprafaţă de 445 de hectare, culesul se apropie de sfîrşit. Tot în fază finală se află culesul porumbului de pe cele peste 380 de hectare şi la IAS Acăţari. Dar să vedem cum se acţionează la cules la IAS Sîncraiu de Mureş, unde porumbul este cultivat pe o suprafaţă de peste 1.100 de hectare. Prin buna organizare a muncii aici culesul porumbului a fost efectuat pe mai bine de 500 de hectare. De la Ioan Cotuţiu, inginerul şef, ne interesăm cu ce forţe se lucrează la cules. — Forţele manuale, muncitori şi elevi, se cifrează la peste 640 de persoane. La acestea se adaugă şi 4 combine, care recoltează porumbul mecanizat. — Ce s-a întreprins pentru a urgenta şi transportul ştiuleţilor din cîmp? — In unele zile avem şi cite 18 maşini de la ITA şi din alte părţi, cu care reuşim să transportăm cite 200 tone pe zi. Pentru ca şi preluarea să fie corectă. Text şi foto: REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 3-a) LOCUITORI AI SATELOR ! Ca buni gospodari, participaţi cu toate forţele pentru strîngerea în cel mai scurt timp a recoltei și depozitarea ei cu maximă răspundere !