Steaua Roşie, octombrie 1986 (Anul 37, nr. 232-258)

1986-10-01 / nr. 232

ruburtM­rw tom [Aaaa .rrrrr-rAl | Í^^RGA^Al^OMrTmjUJUUD^Ar^URE^Ál^C^SIAl^ONSIÜULAJ^OPU^^JUD^AN RĂSPUNDEM PRIM FAPTE IMSUFLEŢITOA­­RELOR ÎNDEMNURI ALE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Şi-au onorat exemplar sarcinile planului pe 9 luni Producţia fizică ocupă un loc de frunte în realizarea indicato­rilor de plan şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, in satisfacerea cerinţelor benefi­ciarilor interni şi externi. Deci, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la cel de-al III lea Congres al oamenilor muncii, înfăptuirea tuturor sorti­mentelor fizice asigură utilizarea superioară şi intensivă a capaci­tăţilor de producţie, valorificarea integrală a rezervelor interne, îmbunătăţirea activităţii la fie­care loc de muncă, incit sarcinile de producţie din semestrul II şi pe întregul an 1986 să fie exem­plar realizate, în condiţii de ma­­­ximă eficienţă. în acest context am abordat discuţia cu inginerul Eugen Marinescu, directorul în­treprinderii de stofe din Sighişoa­ra, unitate care, în perioada tre­cută din acest an, a obţinut re­zultate economice bune.­­ Producţia noastră de stofe este destinată integral întreprin­derilor de confecţii textile care lucrează pentru export. Conştient de acest fapt, întregul colectiv a avut şi are îndreptată atenţia spre derularea corespunzătoare a proceselor de fabricaţie în fiecare fază de realizare a produselor fi­nite, accentul punindu-se pe va­lorificarea superioară a produc­ţiei, pe descoperirea şi punerea în valoare a rezervelor interne disponibile. Rezultatele obţinute pe 8 luni sunt mai mult decit e­­dificatoare în acest sens­ La producţia de ţesături desti­nată exportului am realizat un plus de 55.000 mp, la fire car­­date un spor de 2 tone, iar la lînă spălată de 17 tone. De reţi­nut activitatea pusă în slujba va­lorificării superioare a unor can­tităţi tot mai mari de materiale refolosibile, care la nivelul ce­lor 8 luni se ridică la peste 30 de tone, în timp ce productivita­tea muncii a fost depăşită cu 3,4 la sută faţă de prevederile pla­nului. Cum am reuşit să obţinem ast­fel de rezultate? Printr-o preocu­pare nonstop de pregătire a fa­bricaţiei, asigurarea pe cît posi­bil a unei activităţi ritmice, efi­ciente care să determine valori­ficarea superioară a factorilor u­­man, tehnic şi material. Am in­sistat pe amplificarea factorilor intensivi, concomitent cu cel de creştere a producţiei şi a pro­ductivităţii muncii prin aplicarea susţinută a măsurilor de moder­nizare şi perfecţionare a orga­nizării producţiei a fluxurilor de fabricaţie, prin implementarea u­­nor noi tehnologii în sectoarele de spălare a linurilor, de reali­zare a firelor şi de ţesere a sto­felor, care au determinat un im­portant spor de productivitate, în timp ce numărul mediu scriptic a scăzut la 92,50 la sută. — Cu ce bilanţ încheiaţi pe­rioada celor trei trimestre din 1986? — In bilanţul celor 8 luni am înregistrat un plus de 12 milioa­ne de lei la producţia marfă şi sporurile arătate la producţia fi­zică. In luna septembrie am în­registrat o depăşire de 1 milion de lei la producţia marfă, deci, la nivelul celor trei trimestre 13 milioane de lei, cu plusurile cu­venite la principalele sortimente fizice. Ca urmare, planul pe 9 luni ale acestui an l-am realizat cu 6 zile mai devreme, ceea ce spune mult despre felul cum am lucrat pînă acum. Eforturi mai deosebite trebuie să depunem în recuperarea rămînerilor în urmă la producţia netă şi la cea vin­­dută şi încasată. Deci, se înţelege că vom urmări cu multă exigenţă încadrarea în cheltuielile plani­ficate la 1.000 de lei producţie marfă , în consumurile de ma­teriale, combustibil şi energie e­­lectrică, prin eliminarea risipei de orice fel, la toate locurile de muncă, utilizarea superioară a materiilor prime şi capacităţil­or din pi­ duette, corelarea­ stopurilor de materii prime şi materiale cu necesarul fiecărei luni şi urmări­rea cu insistenţă a încasării su­melor cuvenite de la beneficiarii restanţieri la acest capitol. De asemenea, concomitent, acţionăm cu responsabilitate pentru pre­gătirea producţiei anului 1987, în care sens am creat 120 de po­ziţii coloristice de ţesături ce ur­mează să le contractăm cu bene­ficiarii externi şi interni. IOAN HUSAR [/ Anul XXXVII \ ff Nr. 232 (8.851) A II Miercuri,"­­» it 1 octombrie 1986 II 4 pagini li 50 de bani // Moderna linie de farfurii de la întreprinderea de sticlărie şi fa­ianţă Sighişoara Timpul friguros a venit. Cum sunt pregătite centralele termice ? Practic, timpul friguros a şi început! Iată de ce, continuînd acţiunea ziarului nostru, ne-am deplasat recent în municipiul Si­ghişoara şi în oraşul Tirnăveni, pentru a vedea, la faţa locului, şi a consemna preocupările la zi ale edililor, ale factorilor respon­sabili pentru ca toate centralele termice să funcţioneze la para­metrii, aşa incit oamenii să dis­pună de confortul termic nece­sar. La EGCL Sighişoara discutăm cu tovarăşul inginer Mircea O­­prea, şeful sectorului de energie termică. „ In municipiul nostru avem 11 centrale termice, plus un punct termic. La toate, prin echi­pele noastre specializate, am e­­fectuat reparaţiile curente, aşa incit, în momentul de faţă se desfăşoară probele. Pînă în pre­zent echipa care a lucrat la aeri­­situl instalaţiilor şi la efectuarea probelor la cald nu a întîmpinat nici o problemă deosebită. Mare parte a vechii reţele a fost şi ea înlocuită, acum efectuîndu-se ul­timele lucrări la izolarea con­ductelor. In centralele termice se mai fac mici lucrări de zugrăvit, verificări şi etanşări la vane, se refac termoizolaţiile. Acordăm o atenţie deosebită şi noii centrale termice aflate în zona centrală — şi care va intra în funcţiune lu­na viitoare —, cît şi punctului termic din cartierul „6 Martie II". Anul trecut nu am avut nici o reclamaţie referitoare la modul de asigurare a căldurii, iar preo­cupările din lunile premergătoare toamnei sperăm, şi dorim sincer, să conveargă către acelaşi lucru, lipsa oricărei reclamaţii, asigura­rea confortului termic. Tot în a­­ceastă perioadă terminăm şi lu­crările la reţeaua termică din cartierul „Plopilor", ceea ce va crea posibilitatea să alimentăm MIHAI BOC­AI (Continuare in pag. a 3-a) TOATA GRIJA LA CULESUL, TRANSPORTUL ŞI DEPOZITAREA PORUMBULUI! • Porumbul a fost cules de pe 33.686 de hectare, în pro­porţie de 64 la sută, din care 8.120 de hectare cu mijloace mecanizate. • Toate forţele satelor să iată că am intrat în a doua lună a toamnei. Şi în luna oc­tombrie, volumul lucrărilor agri­cole, la strîngerea roadelor, transportul produselor de pe cîmp continuă să fie deosebit de mare. Tocmai de aceea, Co­mandamentul agricol judeţean a iniţiat ample acţiuni de concen­trare a tuturor forţelor satelor în ajutorul cărora se află şi un ma­re număr de elevi şi studenţi, muncitori din diverse întreprin­deri care să contribuie la strîn­gerea recoltei de porumb, legu­me, fructe, struguri etc. în a­­ceastă­ situaţie, potrivit datelor centralizate la Direcţia generală agricolă, pînă acum, recoltarea porumbului a fost efectuată de pe o suprafaţă de 33.686 de hec­tare, în proporţie de 64 la sută, fie antrenate la culesul po­rumbului, legumelor, fructelor. • Pretutindeni se cere o exemplară organizare a trans­portului produselor de pe cîmp, a livrării operative a producţiei la fondul de stat. Dacă la culesul porumbului s-au obţinut succese de seamă, mai greu avansează însă transportul şi depozitarea producţiei. în cîmp se află în grămezi peste 65.000 tone de ştiuleţi. Se impun, deci, măsuri mai hotărîte de accelerare a transportului, prin folosirea mai eficientă a tuturor mijloa­celor, inclusiv a atelajelor. Amplă activitate în fermele IAS Printr-o bună organizare a muncii, în fermele IAS ISeuca, unde porumbul este cultivat pe o suprafaţă de 445 de hectare, cu­lesul se apropie de sfîrşit. Tot în fază finală se află culesul po­rumbului de pe cele peste 380 de hectare şi la IAS Acăţari. Dar să vedem cum se acţionea­ză la cules la IAS Sîncraiu de Mureş, unde porumbul este culti­vat pe o suprafaţă de peste 1.100 de hectare. Prin buna organizare a muncii aici culesul porumbu­lui a fost efectuat pe mai bine de 500 de hectare. De la Ioan Cotuţiu, inginerul şef, ne intere­săm cu ce forţe se lucrează la cules. — Forţele manuale, muncitori şi elevi, se cifrează la peste 640 de persoane. La acestea se adau­gă şi 4 combine, care recoltează porumbul mecanizat. — Ce s-a întreprins pentru a urgenta şi transportul ştiuleţilor din cîmp? — In unele zile avem şi cite 18 maşini de la ITA şi din alte părţi, cu care reuşim să trans­portăm cite 200 tone pe zi. Pen­tru ca şi preluarea să fie corectă. Text şi foto: REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 3-a) LOCUITORI AI SATELOR ! Ca buni gospodari, participaţi cu toate forţele pentru strîngerea în cel mai scurt timp a recoltei și depozitarea ei cu maximă răspundere !

Next