Steaua Roşie, octombrie 1986 (Anul 37, nr. 232-258)

1986-10-01 / nr. 232

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Deschiderea anului de invăţămint la Şcoala populară de artă Ca în fiecare an, la 15 septem­brie Şcoala populară de artă din Tîrgu-Mureş şi-a deschis larg porţile în faţa acelora care, în timpul liber se apleacă, desci­­frînd cu dragoste şi migală tai­nele muzicii, dansului, plasticii, sub îndrumarea competentă a unor cadre de specialitate. Elevi, muncitori, intelectuali din Tîrgu- Mureş ori din alte localităţi ale judeţului se îndreaptă încreză­tori în fiecare toamnă către cursurile iniţiate aici sau în ca­drul secţiilor externe. „Noul an de învăţămînt a de­butat sub bune auspicii , afir­mă directorul şcolii, profesor Alexandrina Dânşorean. Am în­fiinţat deja două secţii externe: un curs de canto popular la Re­ghin, ale cărui ore se vor ţine în incinta Clubului tineretului, şi două clase de ceramică în incin­ta Fabricii de faianţă din Sighi­şoara“. Este binecunoscut presti­giul şcolii de artă tîrgumureşene. O atestă nu numai prezenţa nu­meroasă a candidaţilor la exame­nele de verificare a aptitudinilor, ci şi reînscrierea absolvenţilor la cursurile de perfecţionare ce se desfăşoară în acelaşi cadru. „De câţiva ani, cu acordul Consiliu­lui culturii, am înfiinţat şi un curs de iniţiere muzicală şi co­regrafică, pe perioada unui an, pentru preşcolari şi şcolari mici. După absolvire, cei care au vîr­­sta reglementară sunt cooptaţi în şcolarizarea propriu-zisă. Elevii sau absolvenţii noştri sunt prezenţi în toate formaţiile din judeţ. Iată, de pildă, forma­ţia de dansuri populare de la „Nicovala“ din Sighişoara, pre­gătită de instructorul Solomon, este alcătuită în întregime din absolvenţii şcolii noastre. Au şi o formaţie mai mică, în care dan­sează şase dintre elevii anului II. Dansatorii de la „Azomureş“, in­strumentiştii formaţiilor de la Electromureş, IPL „23 August“, soliştii vocali ai Clubului tinere­tului din Reghin, aceştia din ur­mă, elevi în anul I la clasa de canto popular, ne reprezintă de asemenea. Dirijorul orchestrei lor este absolvent al clasei de vioară a prof. Bujor Dânşorean“. Interlocutoarea noastră are mo­tive să fie mîndră. Elevii şcolii, prezenţi pe marea scenă a Fes­tivalului naţional „Cîntarea României“ au îmbogăţit de fie­care dată panoplia „trofeelor“. Două eleve de la clasa prof. Kovács Joland au adus două recente premii II republicane, folkistul Pavel Coşa are pre­miul III, plasticianul Péterfi Iosif a obţinut două premii I, cu două lucrări diferite, trupa de dans modern condusă de Ja­kob Ilona a luat premiul II. Trioul instrumental al lui Sarossi Endre este o prezenţă cunoscută, apreciată şi laureată, formaţia „Cantilena“ a Direcţiei sanitare, condusă de Dorina Năndrean, are premiul II; tot un premiu II a obţinut proaspăta studentă a Conservatorului din Cluj-Napoca, absolventă iniţial a Şcolii popu­lare de artă din Tîrgu-Mureş, Adina Alexandrescu. Despre cla­­­sa de canto clasic a profesoarei Papp Maria, care a dat voci mi­nunate şcolii româneşti de cint, vom vorbi mai mult cu alt pri­lej. Să reamintim numai numele recentei absolvente a Conserva­torului din Bucureşti (clasa Arta Florescu) Carolina Astanei, fostă elevă a profesoarei din Tîrgu- Mureş, tot în cadrul şcolii popu­lare de artă. Cadre de nădejde au dat absolvenţi de nădejde. Lu­cia Gărniţă-Călinescu, Bujor Dân­şorean, Bibo Ludovic sunt numai citeva nume de dascăli compe­tenţi şi pasionaţi. Şcoala populară de artă este o prezenţă ce nu poate fi minima­lizată. O atestă premiile, spectacolele, reuşitele, o atestă turneele şi ex­poziţiile de succes, o atestă pre­zenţa pe primele scene ale ţării a unor absolvenţi ca actorii Monica Ristea, Rodica Negrea şi, mai ales, o atestă sufletul pus în tot ceea ce se face, sufletul care se vede şi se simte al muzicienei de talent şi cultură care este di­rectorul acestei şcoli, profesoara Alexandrina Dânşorean. MARIANA FLORE­A CARNET CULTURAL • Azi, 1 octombrie, la ora 16, în sala nr. 63 a Casei de cultură a sindicatelor din Tîrgu-Mureş, are loc şedinţa de deschidere a cursurilor pentru adulţi ale acestei instituţii. • Din şirul marilor manifestări muzicale ale acestui an face parte şi aniversarea a 100 de ani de la naşterea lui Liszt. Vineri seara, Filarmonica tîrgumureşeană înscrie în program un concert deosebit, in cadrul căruia melomanii vor putea asculta poemul sim­fonic „Orfeu“. Concertul în Mi bemol major pentru pian şi orches­tră, în interpretarea pianistei Pavlina Dokovska din RP Bulgaria, iar în încheiere Simfonia „Dante“, o capodoperă a simfonicului lisztian. Concertul este dirijat de Szălman Lóránt. • La biblioteca întreprinderii IMATEX din Tîrgu-Mureş va avea loc joi, 2 octombrie, ora 13, recenzia romanului „Schimbarea la faţă“ al scriitorului tîrgumureşean Mihai Sin. • Opera Română din Cluj-Napoca este prezentă la Tîrgu-Mu­reş joi, 2 octombrie, începînd cu ora 17, pe scena Palatului culturii, cu opereta „Voievodul ţiganilor“ de Johann Strauss, urmînd ca la ora 20, in sala Naţionalului tîrgumureşean, să fie prezentat spec­tacolul cu opera „Bărbierul din Sevilla“ de Rossini. DORU ANDREI -----Cinema „TINERETULUI“—­yidaDesceaţii tevaluţiei Bulgaria, vara anului 1946. Ti­nara putere populară se con­fruntă cu mari greutăţi. Forţele duşmane, contrarevoluţionare se opun înnoirilor democratice, re­­curgind chiar şi la crime. In­tr-un mic oraş de provincie este asasinat tinărul comunist Zahari, chiar în momentul în care por­nea spre Sofia cu documente se­­­­rete ce cuprindeau lista ofiţeri­lor suspectaţi că pun la cale ac­ţiuni duşmănoase. Dencev, secre­tarul comitetului orăşenesc de partid ii convoacă pe prietenii lui Zahari şi înfiinţează cu ei ,secţia de criminalistică a miliţiei populare, prima lor misiune fiind elucidarea morţii tovarăşului lor. Despre activitatea acestor patru tineri comunişti, investiţi cu o misiune nobilă, dar grea şi neo­bişnuită pentru ei, demascarea şi anihilarea contrarevoluţionarilor, este vorba in acest film al regi­zorului Serghei Ghiaurov. Lupta lor cu duşmanul este încrîncena­­tă, plină de primejdii, dar tinerii eroi învaţă „din mers“, uneori greşind, alteori fiind prinşi pe picior greşit, dar de cele mai multe ori reuşind să-şi îndepli­nească bine misiunea, călăuziţi mereu de idealul lor comunist. Regizorul şi scenaristul ne a­­rată — şi bine fac! — şi cite ceva din viaţa personală a unuia dintre ei, adolescentul Viktor, a­­flat nu numai la virsta elanu­rilor revoluţionare, ci şi la cea a iubirii.­­ — Din păcate însă, filmul nu reuşeşte să pasioneze­ publicul tînăr, căruia ii este adresat în primul rînd şi căruia îşi propune să-i ofere pilduitoare modele u­­mane, pentru că nu e realizat in stilul şi ritmul solicitate de cei tineri. Acţiunea nu e decit rare­ori palpitantă, se derulează lent, fără acele momente spectaculoa­se pe care tinerii le aşteaptă şi pe care tema le putea oferi, în­fruntările politice, bun prilej de analiză socială şi de aprofundare a caracterelor, ca să nu mai vor­bim de tensiunea pe care pot s-o creeze, lipsesc şi ele aproape cu desăvîrşire, deşi ar fi fost nu nu­mai posibile, dar şi necesare. Intr-un cuvint, un film care,­­pornit de la premise bune, de la posibilităţi multiple şi promiţă­­toare, a rămas cantonat intr-o „cuminţenie“ mediocră care-l fa­ce să fie doar in scurte secvenţe cu adevărat interesant si demn de reţinut. ZENO FODOR Plenara Comitetului judeţean Mureş al U.T.C. In prezenţa tovarăşului Ioan Ungur, prim-secretar al Comita­tului judeţean de partid, ieri, la Casa de cultură, a ştiinţei şi teh­nicii pentru tineret din Tîrgu- Mureş s-au desfăşurat lucrările plenarei Comitetului judeţean Mureş al Uniunii Tineretului Co­munist. La plenară au participat membrii birourilor comitetelor judeţean, municipale şi orăşeneşti ale UTC, secretari ai comitetelor comunale, secretari şi secretari adjuncţi ai comitetelor UTC din mari unităţi economice, reprezen­tanţi ai Inspectoratului şcolar ju­deţean, Consiliului judeţean al sindicatelor, Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, procurori, alţi invitaţi. Participanţii la plenară au au­diat Raportul privind preocupa­rea Comitetului judeţean al UTC, a organelor şi organizaţiilor sale pentru educarea politico-ideologi­­că, cultural-educativă în spiritul documentelor celui de-al XIII-lea Congres al Partidului Comunist Român, a indicaţiilor reieşite din cuvîntările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului. Pe marginea raportu­lui prezentat de tovarăşul Ioan Astăluş, prim-secretar al Comi­tetului judeţean al UTC, s-au purtat discuţii. S-a relevat că pentru înfăptuirea obiectivelor e­­videnţiate în raport, organele şi organizaţiile UTC au desfăşurat o susţinută muncă politico-educa­­tivă «zis 'a formării unui ti­neri ' ■' nivelul exigenţelor ac­tuale, ■»n tineret capabil să ducă mai departe măreaţa operă de edificare a noii orînduiri în pa­tria noastră. De asemenea, s-a remarcat faptul că, şi în conti­nuare, trebuie acţionat pentru perfecţionarea stilului şi meto­delor de muncă ale tuturor or­ganelor şi organizaţiilor UTC în vederea eliminării neajunsurilor semnalate în sfera educaţională, pentru înfăptuirea neabătută a sarcinilor ce revin organizaţiilor de tineret din documentele de partid şi de stat, din obiectivele stabilite de cel de-al XIII-lea Congres al PCR. Participanţii la plenară au a­­doptat un plan de măsuri ce vi­zează îmbunătăţirea activităţii Comitetului judeţean al UTC, a organelor şi organizaţiilor sale privind aplicarea în viaţă a sar­cinilor reieşite din documentele Congresului al XIII-lea al PCR, a indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, cu privire la amplifi­carea activităţii patriotice, revo­luţionare în rîndul tinerilor, de educare a lor în spiritul idealu­rilor partidului, ale înfăptuirii măreţelor obiective ale cincinalu­lui revoluţiei tehnico-ştiinţifice, al calităţii şi eficienţei. Operativitate la culesul strugurilor Plantaţiiile viticole cunosc, din nou, de citeva zile, freamătul muncii culegătorilor. Este vremea strîngerii strugurilor, a producţiei bogate şi de foarte bună calitate din acest an, în fermele Asociaţiei economice intercooperatiste viticole Căneşti şi a IAS Seuca, care se întind pe 879 hectare, participă la culesul strugurilor peste 3.900 de elevi şi 500 de muncitori, specialişti şi ca­dre de răspundere. In primele zile recolta de struguri a fost adunată de pe mai bine de 200 hectare şi zilnic se culeg în jur la 50—55 hectare. Peste tot, prin grija specialiştilor şi a cadrelor didactice, munca este astfel or­ganizată incit culesul şi transpor­tul producţiei să se desfăşoare în ritm susţinut, calitatea muncii fiind urmărită şi supravegheată în permanenţă. Producţia este bună, în fermele IAS prelimi­­nîndu-se obţinerea a peste 8.000 kg de struguri la hectar, iar în cele ale asociaţiei — 5.000 kg. Din toate plantaţiile viticole ale asociaţiei şi cooperativelor a­­gricole din zonă, cit şi o parte de la asociaţia Idrifaia strugurii sunt transportaţi direct la Cen­trul de depozitare şi condiţio­nare Tîrnăveni, aparţinător de întreprinderea de vinificaţie şi băuturi spirtoase Tîrgu-Mureş, unde sunt introduşi în procesul de prelucrare prin instalaţii de înalt randament. Colectivul de muncitori şi specialişti ai centru­lui acţionează cu răspundere pen­tru preluarea şi prelucrarea zil­nică a întregii producţii obţinute, ritmul de preluare ajungînd la 150 tone de struguri pe zi, ritm care va spori în continuare, pe măsura creşterii îndemînării cu­legătorilor. V. ORZA CAMPIONATUL NAŢIONAL DE DELTAPLANORISM Turman Zoltán, reprezentan­tul judeţului Mureş selecţionat în brigada de arbitri a fazei finale a Campionatului naţional de zbor cu planoare ultrauşoare, ne informează că în competiţia de la Braşov deltaplanoriştii din judeţul Mureş au făcut par­te din grupul celor 31 de con­curenţi reprezentînd 24 de aso­ciaţii sportive. La proba combinată, locul I a revenit lui Dragoş Caraman de la A.S. Petrochimistul Midia. La proba de durată, locul­­I a fost ocupat de Kostner Francisc de la A.S. Strungul — Arad. Proba de atei­izare la punct fix a fost câştigată de Dragoş Caraman (Midia). Pe echipe, primele trei locuri au fost ocupate, în ordi­ne de: 1NMT Bucureşti — Da­cia Galaţi, A.S. Textila — Mier­curea Ciuc şi A.S. Strungul — Arad. ...-- --------­ CALENDAR Miercuri 1 OCTOMBRIE Soarele răsare la ora 6,13; apune la ora 17,57. Zile trecute 274; zile răma­se 91. • 1949 — Proclamarea Republi­cii Populare Chineze. Sărbătoarea naţională a Republicii Populare Chineze. • Sărbătoarea naţională a Re­publicii Cipru. • Sărbătoarea naţională a Re­publicii Federale Nigeria. CINEMA TÂRGU-MUREŞ — Unirea: Provocarea dragonului. Progre­sul: Al şaptelea cartuş. Select: Yanken­ (seriile I—II). Tineretu­lui: Adolescenţii revoluţiei (orele 9; 11). Aventură în Ontario (orele 15; 17; 19 şi 21). SIGHIŞOARA — Lumina: Fiii Marii Ursoaice. REGHIN — Patria: Profetul, au­rul şi ardelenii. TÎRNĂVENI — Melodia: Pruncul, petrolul şi ardelenii. LUDUŞ — Flacăra: Fedos şi fiii săi. SOVATA — Doina: Sonata pe malul lacului. SARMAŞU — Popular O undă de tandreţe. IERNUT — Au mînat Lupii albi. SÎNGEORGIU DE PĂ­DURE — Popular: Se întorc co­corii. FINTÎNELE — Patria: Dis­pariție misterioasă. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Jazz *20. TEATRU TEATRUL­­DE PĂPUŞI, azi, ora 10: Matei Morcovei (secţia maghiară), orele 11,30 şi 13: Spe­rietoarea de piţigoi (secţia ma­ghiară). Mîine, 2 octombrie, ora 10: M­a­tei Morcovei şi orele 11,30 şi 15 Sperietoarea de piţigoi (secţia maghiară). TELEVIZIUNE 20,00 — Telejurnal. 20,20 — Actualitatea în economie. 20,40 — Imagini din R.P. Chineză etc). 20,55 — Film serial (c). Casă pentru copiii noştri — premieră pe ţară. Producţie a televiziunii bulgare — episodul 1. 21,50 — Telejurnal. 1 INSTANTANEE Schimb de păreri Fotó: KOVÁCS KÁROLY

Next