Steaua Roşie, noiembrie 1986 (Anul 37, nr. 259-284)

1986-11-01 / nr. 259

iMAf fflJH T/1A7P r­ajj 0 fJkUTi­' fl / A I ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MURES AL PCR SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN| ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, vineri, 31 octombrie, a avut loc şedinţa Comitetului Po­litic Executiv al C.C. al P.C.R. In cadrul şedinţei, Comitetul Politic Executiv a analizat Ra­portul privind asigurarea şi con­trolul calităţii produselor şi acti­­vitatea de metrologie în trimes­trul III/1986. S-a apreciat că, prin aplicarea măsurilor stabilite, au fost înre­gistrate o serie de rezultate bune în ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, în întări­rea controlului pe toate fazele de fabricaţie. Pornind de la exigenţele tot mai mari privind calitatea pro­duselor ce se manifestă atît pe piaţa internă, cit şi pe cea ex­ternă, Comitetul Politic Execu­tiv a cerut guvernului, ministe­relor, centralelor industriale şi întreprinderilor, Inspectoratului General de Stat pentru Contro­lul Calităţii Produselor să ia, în continuare, măsuri hotărîte pen­tru ridicarea la un nivel supe­rior a întregii activităţi din acest domeniu. In mod deosebit, a fost subliniată necesitatea de a se asigura respectarea întocmai a prevederilor legii privind calita­tea produselor, a programului de ridicare a nivelului tehnic şi ca­litativ al produselor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, a cerut să se ia măsuri hotărîte pentru ca preocuparea pentru calitate să se manifeste cu pu­tere pe toate fazele, începînd de la activitatea de cercetare, pro­iectare şi pînă la realizarea pro­dusului finit. S-a cerut, în acest sens, să se acţioneze mai ferm pentru înfăptuirea practică, în viaţă, a programelor de moder­nizare a tehnologiilor şi produ­selor, pentru perfecţionarea în continuare a acestora, pentru a­­plicarea unor soluţii constructive avansate, de înaltă eficienţă, care să asigure fiecărui produs un nivel calitativ ridicat, per­formanţe tehnico-funcţionale su­perioare. A fost subliniată nece­sitatea de a se acţiona cu hotă­­rîre pentru perfecţionarea între­gii activităţi de proiectare, pen­tru o schimbare radicală în gîn­­direa, conceperea şi realizarea tuturor produselor, astfel încît acestea să răspundă, din toate punctele de vedere, exigenţelor revoluţiei tehnico-ştiinţifice, să se situeze la nivelul celor mai reuşite realizări pe plan mon­dial. Comitetul Politic Executiv a examinat, în continuare, Rapor­tul privind îndeplinirea planului de reparaţii capitale, modernizări şi revizii generale ale fondurilor fixe în perioada 1 ianuarie — 30 septembrie 1986. Având în vedere realizările ob­ţinute, precum şi neajunsurile manifestate în acest sector, Co­mitetul Politic Executiv a cerut să se acţioneze cu mai multă hotărîre pentru perfecţionarea activităţii în acest domeniu, pen­tru îmbunătăţirea calităţii repa­raţiilor, reducerea duratei de executare a acestora, precum şi a costurilor lor. Subliniind că toate lucrările de reparaţii capitale trebuie privite ca o parte integrantă a activită­ţii de investiţii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se ia mă­suri hotărîte pentru ca fiecare reparaţie capitală să asigure neapărat o îmbunătăţire a para­metrilor tehnico-economici ai u­­tilajelor sau instalaţiilor respec­tive, ai fiecărei capacităţi de pro­ducţie, să ducă, practic, la creş­terea producţiei şi productivităţii muncii, reducerea consumurilor de materii prime, materiale, com­bustibili şi energie, la sporirea eficienţei economice. S-a indicat să se revadă şi să se perfecţio­neze în continuare reglementările şi normele de realizare a lucră­rilor de reparaţii capitale, mo­dernizări şi revizii generale ale fondurilor fixe. In acest spirit s-a cerut guvernului să analizeze în continuare situaţia reparaţiilor capitale şi să prezinte propuneri concrete pentru introducerea unui înalt spirit de ordine şi res­­­­ponsabilitate, îmbunătăţirea ra­dicală a întregii activităţi din acest domeniu. In continuare, Comitetul Poli­tic Executiv a dezbătut şi apro­bat Raportul cu privire la des­făşurarea învăţămîntului politico­­ideologic în anul 1985—1986 şi măsurile ce se impun pentru noul an de studiu. Analizînd rezultatele obţinute, Comitetul Politic Executiv a sta­bilit măsuri privind îmbunătăţi­rea, în continuare, a organizării şi desfăşurării învăţămîntului politico-ideologic în anul de stu­diu 1986—1987. Măsurile stabilite asigură — în lumina exigenţelor Programului ideologic al partidu­lui, a orientărilor şi sarcinilor stabilite de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — creşterea rolului învăţămîntului politico-ideologic în ridicarea nivelului de pregătie a comuniştilor, a tuturor oame­nilor muncii, în înfăptuirea ho­­tărîrilor partidului şi statului, a legilor ţării, în dezvoltarea spiri­tului revoluţionar, a combativi­tăţii , şi responsabilităţii cadrelor de partid şi de stat, a fiecărui om al muncii la locul de pro­ducţie şi în societate. In acest spirit, s-a stabilit desfăşurarea învăţămîntului politico-ideologic într-un sistem unitar, atît pen­tru cadrele şi activul de partid, cît şi pentru ceilalţi comunişti şi oameni ai muncii, urmărindu-se îmbinarea organică a pregătirii ideologice a acestora cu însuşi­rea temeinică a problemelor pri­vind perfecţionarea în continua­re a activităţii economico-sociale, a organizării şi conducerii demo­cratice a societăţii, în cadrul pro­cesului general de dezvoltare so­cialistă a ţării, întreaga desfăşu­rare a învăţămîntului de partid va trebui să asigure creşterea ro­lului organizaţiilor de partid, al consiliilor oamenilor muncii in soluţionarea problemelor econo­mice, ale organizării muncii şi producţiei, însuşirea temeinică de către comunişti, de toţi oamenii muncii a problemelor fundamen­tale ale conducerii ştiinţifice a societăţii, ale autoconducerii şi autogestiunii muncitoreşti, a te­zelor de bază ale materialismului dialectic şi istoric, a Programului partidului privind făurirea socie­tăţii socialiste multilateral dez­voltate şi înaintare­a României spre comunism. In cadrul şedinţei a fost pre­zentată o informare cu privire la vizita oficială de prietenie efectuată în ţara noastră, în pe­rioada 15—18 octombrie, de pre­şedintele Republicii Liberia, Sa­muel Kanyon Doe. Comitetul Politic Executiv a apreciat rezultatele convorbirilor dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Samuel Kanyon Doe, care au pus în evi­denţă hotărîrea comună de a dez­volta în continuare relaţiile ro­­mâno-liberiene, pe diferite pla­nuri şi, în mod deosebit, în do­meniul colaborării economice. în acest sens, a fost relevată însem­nătatea Acordului pe termen lung privind dezvoltarea coope­rării economice şi tehnice şi a schimburilor comerciale între Republica Socialistă România şi Republica Liberia, semnat în timpul vizitei, care asigură ex­tinderea conlucrării bilaterale, în concordanţă cu posibilităţile eco­nomiilor naţionale ale celor două ţări, cu programele lor de dezvoltare economico-socială. A fost reliefată, totodată, im­portanţa schimburilor de vederi pe care preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Samuel Kanyon Doe le-au avut în pro­bleme actuale ale vieţii interna­ţionale. A fost apreciată hotărî­rea României şi Liberiei de a conlucra tot mai strîns pe arena mondială, în lupta pentru dezar­mare şi pace,­ pentru rezolvarea pe cale paşnică, prin tratative, a problemelor litigioase dintre sta­te, pentru lichidarea subdezvol­tării şi făurirea unei noi ordini economice internaţionale, pentru instaurarea trainică a unui cli­mat de destindere, securitate, în­ţelegere şi colaborare în Europa, Africa şi în întreaga lume. Aprobînd înţelegerile şi docu­mentele convenite cu prilejul vi­zitei, Comitetul Politic Executiv a cerut să se ia măsuri pentru transpunerea lor în viaţă, pentru întărirea continuă a colaborării şi cooperării româno-liberiene. Comitetul Politic Executiv a soluţionat, de asemenea, proble­me curente ale activităţii de par­tid şi de stat. Plenara Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste Vineri a avut loc Plenara Con­siliului Culturii şi Educaţiei So­cialiste. La lucrările plenarei au luat parte membrii consiliului, preşe­dinţii comitetelor de cultură şi educaţie socialistă din judeţe şi municipiul Bucureşti, reprezen­tanţi ai uniunilor şi asociaţiilor de creatori, conducătorii centrale­­lor şi instituţiilor subordonate C.C.E.S., redactori şefi ai revis­telor culturale, activişti ai consi­liului. Plenara a analizat „Raportul cu privire la modul de aplicare în viaţă a prevederilor Progra­mului adoptat de Congresul al XIII-lea al partidului, a orientă­rilor şi indicaţiilor formulate de (Continuare ta pag. a 4-a) Tot timpul să fie eliberat şi cît mai repede scarificat şi arat! • Se cer forţe şi mijloace mai multe la recoltarea sfeclei de zahăr şi la transportul ei din cîmp. • în 2—3 zile tot po­rumbul să ajungă în pătule şi arb­are. • Un ultim efort pen­tru achitarea integrală a obligaţiilor la fondul de stat • Sca­­rificările şi ogoarele de toamnă — lucrări de bază pentru producţia anului viitor. Lucrătorii ogoarelor continuă să fie încă ocupaţi cu destule munci, chiar dacă volumul lor s-a restrîns considerabil prin în­cheierea recoltării unor culturi cu pondere mare şi a însămînţă­­rilor. In aceste zile de sfîrşit de toamnă atenţia conducătorilor de unităţi, a mecanizatorilor, coope­ratorilor şi a celorlalţi locuitori ai satelor trebuie îndreptată stă­ruitor asupra finalizării recol­tării şi transportului sfeclei de zahăr din cîmp, scoaterii porum­bului de pe cîmp şi de pe plat­forme şi aşezarea lui în pătule şi arioaie în vederea evitării risipei, încheierii achitării obli­gaţiilor contractuale, acolo unde această acţiune nu a fost finali­zată încă, eliberării terenurilor de toată producţia secundară pentru ca scarificările şi ogoa­rele adinei să se poată executa nestinjenit ar fi noapte. La recoltarea sfeclei de zahăr se cer mobilizate forţe mai nu­meroase prin organizarea întra­jutorării dintre echipele care mai au suprafeţe nerecoltate şi cele care au încheiat această lu­crare. Acest mod de lucru este necesar fiindcă cel tîrziu la 6 noiembrie, după cum a stabilit comandamentul agricol judeţean, toată sfecla trebuie scoasă din cîmp. Ori, în unele unităţi, mai sunt suprafeţe destul de mari. Pe total judeţ mai sunt în jur de 800 de hectare de sfeclă care trebuie scoasă din pămînt și se MELIAN BALPEAN (Continuare în pag. a 2-a) fl Anul XXXVII­­L fl Nr. 259 (8.878) vL 11 Sîmbătă, H N­ 1 noiembrie 1986 II ft 4 pagini ft JO de bani fl Sprijin entuziast al noii initiative ... "" ................................................... .........................................­....................... de pace a României socialiste Un DA hotârît la referendumul din 23 noiembrie A mai trecut o lună de muncă din acest an de început de cin­cinal. Rezultatele sunt mulţumi­toare dacă avem în vedere că în cele 10 luni abia încheiate, la producţia marfă, am realizat în plus 3,5 milioane de lei. Dorinţa unanimă a colectivului nostru, de la Ţesătoria de bumbac din Sighişoara, este de a spori me­reu productivitatea şi prin a­­ceasta cantitatea de producţie valorică şi fizică cu cheltuieli tot mai scăzute. Insă, pentru a putea realiza ceea ce ne-am propus, pentru a face din România o ţară tot mai prosperă fi mai bogată, avem nevoie de pace fi de un climat de linişte sufletească, care să stimuleze munca şi gtndîrea creatoare, iniţiativa oamenilor In ing. CORNEL STOIA director al Ţesători­ei de bumba*, din Sighişoara !" (Continuare la pag. a 4-a) Adunări generale ale oamenilor manei! Angajare fermă pentru realizarea planului pe acest an şi pregătirea producţiei pe 1987 Adunarea generali a reprezen­tanţilor oamenilor muncii de ln IPL Reghin s-a desfăşurat sub puternicul imbold al Hotărîrii- Chem­are a Plenarei C.C. al P.C.R. din 22 octombrie a.c. a În­demnurilor din cuvîntarea tova­răşului Nicolae Ceauşescu cu privire la necesitatea realizării întocmai a planului pe 1986, a producţiei de export şi pregăti­rii în cele mai bune condiţii a producţiei anului 1987. Darea de seamă prezentată de ing. Emil Moldovan şi participanţii la dez­bateri au insistat asupra cauze­lor care au determinat nereali­­zarea planului la unii indicatori şi în mod special asupra măsuri­lor şi acţiunilor ce trebuie în­treprinse in perioada care a mai rămas din anul curent, pentru re­cuperarea restanţelor la pro­ducţia fizică şi valorică. Priorităţi se acordă înfăptuirii producţiei de export în structura sortimentală stabilită la termene­le şi condiţiile de calitate prevă­zute în contractele încheiate cu partenerii externi. Insă, pentru a încheia anul cu rezultate bune, este necesar ca întregul colectiv, sub conducerea organizaţiei de partid, să nu precupeţească nici un efort în vederea punerii în valoare a rezervelor tehnico-ma­­teriale şi umane existente la fie­care loc de muncă, incit în scurt timp să se producă saltul cali­tativ preconizat în întreaga acti­vitate productivă. Referindu-se la această problemă, ing. Dorel Ig­nat, de la secţia II mobilă, arăta că vor realiza planul pe luna octombrie şi că vor recupera o parte din restanţele înregistrate în cele trei trimestre analizate în adunarea generală. De asemenea, în numele colectivului secţiei s-a angajat să înfăptuiască integral sarcinile de producţie aferente trimestrului IV şi să pregăteas­că în cele mai bune condiţii pro­ducţia pe 1987. In acest scop a propus conducerii întreprinderii să ia măsurile cuvenite pentru îmbunătăţirea transportului in­tern prin introducerea rolelor li­bere, asigurarea pieselor de schimb necesare funcţionării rit­mice a­ maşinilor şi utilajelor din dotare, a materiilor prime con­form cu structura produselor, în mod special furnirul de stejar şi nu în ultimul rînd nominalizarea în timp util a producţiei. In cuvîntul său, ing. Mircea Husar, şeful secţiei articole sport­­ambarcaţiuni, s-a referit la mă­surile preconizate în vederea îm­bunătăţirii nivelului tehnic şi ca­litativ al produselor, la necesita­tea asigurării unei mai bune a­­provizionări, cu sprijinul centra­lei, cu cherestea de răşinoase și a materialelor din import fără de care nu se poate lucra ritm io IOAN HUSAR (Continuare In pag. a 2-a)

Next