Steaua Roşie, noiembrie 1986 (Anul 37, nr. 259-284)
1986-11-01 / nr. 259
iMAf fflJH T/1A7P rajj 0 fJkUTi' fl / A I ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MURES AL PCR SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN| ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, vineri, 31 octombrie, a avut loc şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. In cadrul şedinţei, Comitetul Politic Executiv a analizat Raportul privind asigurarea şi controlul calităţii produselor şi activitatea de metrologie în trimestrul III/1986. S-a apreciat că, prin aplicarea măsurilor stabilite, au fost înregistrate o serie de rezultate bune în ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, în întărirea controlului pe toate fazele de fabricaţie. Pornind de la exigenţele tot mai mari privind calitatea produselor ce se manifestă atît pe piaţa internă, cit şi pe cea externă, Comitetul Politic Executiv a cerut guvernului, ministerelor, centralelor industriale şi întreprinderilor, Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calităţii Produselor să ia, în continuare, măsuri hotărîte pentru ridicarea la un nivel superior a întregii activităţi din acest domeniu. In mod deosebit, a fost subliniată necesitatea de a se asigura respectarea întocmai a prevederilor legii privind calitatea produselor, a programului de ridicare a nivelului tehnic şi calitativ al produselor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, a cerut să se ia măsuri hotărîte pentru ca preocuparea pentru calitate să se manifeste cu putere pe toate fazele, începînd de la activitatea de cercetare, proiectare şi pînă la realizarea produsului finit. S-a cerut, în acest sens, să se acţioneze mai ferm pentru înfăptuirea practică, în viaţă, a programelor de modernizare a tehnologiilor şi produselor, pentru perfecţionarea în continuare a acestora, pentru aplicarea unor soluţii constructive avansate, de înaltă eficienţă, care să asigure fiecărui produs un nivel calitativ ridicat, performanţe tehnico-funcţionale superioare. A fost subliniată necesitatea de a se acţiona cu hotărîre pentru perfecţionarea întregii activităţi de proiectare, pentru o schimbare radicală în gîndirea, conceperea şi realizarea tuturor produselor, astfel încît acestea să răspundă, din toate punctele de vedere, exigenţelor revoluţiei tehnico-ştiinţifice, să se situeze la nivelul celor mai reuşite realizări pe plan mondial. Comitetul Politic Executiv a examinat, în continuare, Raportul privind îndeplinirea planului de reparaţii capitale, modernizări şi revizii generale ale fondurilor fixe în perioada 1 ianuarie — 30 septembrie 1986. Având în vedere realizările obţinute, precum şi neajunsurile manifestate în acest sector, Comitetul Politic Executiv a cerut să se acţioneze cu mai multă hotărîre pentru perfecţionarea activităţii în acest domeniu, pentru îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor, reducerea duratei de executare a acestora, precum şi a costurilor lor. Subliniind că toate lucrările de reparaţii capitale trebuie privite ca o parte integrantă a activităţii de investiţii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se ia măsuri hotărîte pentru ca fiecare reparaţie capitală să asigure neapărat o îmbunătăţire a parametrilor tehnico-economici ai utilajelor sau instalaţiilor respective, ai fiecărei capacităţi de producţie, să ducă, practic, la creşterea producţiei şi productivităţii muncii, reducerea consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie, la sporirea eficienţei economice. S-a indicat să se revadă şi să se perfecţioneze în continuare reglementările şi normele de realizare a lucrărilor de reparaţii capitale, modernizări şi revizii generale ale fondurilor fixe. In acest spirit s-a cerut guvernului să analizeze în continuare situaţia reparaţiilor capitale şi să prezinte propuneri concrete pentru introducerea unui înalt spirit de ordine şi responsabilitate, îmbunătăţirea radicală a întregii activităţi din acest domeniu. In continuare, Comitetul Politic Executiv a dezbătut şi aprobat Raportul cu privire la desfăşurarea învăţămîntului politicoideologic în anul 1985—1986 şi măsurile ce se impun pentru noul an de studiu. Analizînd rezultatele obţinute, Comitetul Politic Executiv a stabilit măsuri privind îmbunătăţirea, în continuare, a organizării şi desfăşurării învăţămîntului politico-ideologic în anul de studiu 1986—1987. Măsurile stabilite asigură — în lumina exigenţelor Programului ideologic al partidului, a orientărilor şi sarcinilor stabilite de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — creşterea rolului învăţămîntului politico-ideologic în ridicarea nivelului de pregătie a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii, în înfăptuirea hotărîrilor partidului şi statului, a legilor ţării, în dezvoltarea spiritului revoluţionar, a combativităţii , şi responsabilităţii cadrelor de partid şi de stat, a fiecărui om al muncii la locul de producţie şi în societate. In acest spirit, s-a stabilit desfăşurarea învăţămîntului politico-ideologic într-un sistem unitar, atît pentru cadrele şi activul de partid, cît şi pentru ceilalţi comunişti şi oameni ai muncii, urmărindu-se îmbinarea organică a pregătirii ideologice a acestora cu însuşirea temeinică a problemelor privind perfecţionarea în continuare a activităţii economico-sociale, a organizării şi conducerii democratice a societăţii, în cadrul procesului general de dezvoltare socialistă a ţării, întreaga desfăşurare a învăţămîntului de partid va trebui să asigure creşterea rolului organizaţiilor de partid, al consiliilor oamenilor muncii in soluţionarea problemelor economice, ale organizării muncii şi producţiei, însuşirea temeinică de către comunişti, de toţi oamenii muncii a problemelor fundamentale ale conducerii ştiinţifice a societăţii, ale autoconducerii şi autogestiunii muncitoreşti, a tezelor de bază ale materialismului dialectic şi istoric, a Programului partidului privind făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea României spre comunism. In cadrul şedinţei a fost prezentată o informare cu privire la vizita oficială de prietenie efectuată în ţara noastră, în perioada 15—18 octombrie, de preşedintele Republicii Liberia, Samuel Kanyon Doe. Comitetul Politic Executiv a apreciat rezultatele convorbirilor dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Samuel Kanyon Doe, care au pus în evidenţă hotărîrea comună de a dezvolta în continuare relaţiile româno-liberiene, pe diferite planuri şi, în mod deosebit, în domeniul colaborării economice. în acest sens, a fost relevată însemnătatea Acordului pe termen lung privind dezvoltarea cooperării economice şi tehnice şi a schimburilor comerciale între Republica Socialistă România şi Republica Liberia, semnat în timpul vizitei, care asigură extinderea conlucrării bilaterale, în concordanţă cu posibilităţile economiilor naţionale ale celor două ţări, cu programele lor de dezvoltare economico-socială. A fost reliefată, totodată, importanţa schimburilor de vederi pe care preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Samuel Kanyon Doe le-au avut în probleme actuale ale vieţii internaţionale. A fost apreciată hotărîrea României şi Liberiei de a conlucra tot mai strîns pe arena mondială, în lupta pentru dezarmare şi pace, pentru rezolvarea pe cale paşnică, prin tratative, a problemelor litigioase dintre state, pentru lichidarea subdezvoltării şi făurirea unei noi ordini economice internaţionale, pentru instaurarea trainică a unui climat de destindere, securitate, înţelegere şi colaborare în Europa, Africa şi în întreaga lume. Aprobînd înţelegerile şi documentele convenite cu prilejul vizitei, Comitetul Politic Executiv a cerut să se ia măsuri pentru transpunerea lor în viaţă, pentru întărirea continuă a colaborării şi cooperării româno-liberiene. Comitetul Politic Executiv a soluţionat, de asemenea, probleme curente ale activităţii de partid şi de stat. Plenara Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste Vineri a avut loc Plenara Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. La lucrările plenarei au luat parte membrii consiliului, preşedinţii comitetelor de cultură şi educaţie socialistă din judeţe şi municipiul Bucureşti, reprezentanţi ai uniunilor şi asociaţiilor de creatori, conducătorii centralelor şi instituţiilor subordonate C.C.E.S., redactori şefi ai revistelor culturale, activişti ai consiliului. Plenara a analizat „Raportul cu privire la modul de aplicare în viaţă a prevederilor Programului adoptat de Congresul al XIII-lea al partidului, a orientărilor şi indicaţiilor formulate de (Continuare ta pag. a 4-a) Tot timpul să fie eliberat şi cît mai repede scarificat şi arat! • Se cer forţe şi mijloace mai multe la recoltarea sfeclei de zahăr şi la transportul ei din cîmp. • în 2—3 zile tot porumbul să ajungă în pătule şi arbare. • Un ultim efort pentru achitarea integrală a obligaţiilor la fondul de stat • Scarificările şi ogoarele de toamnă — lucrări de bază pentru producţia anului viitor. Lucrătorii ogoarelor continuă să fie încă ocupaţi cu destule munci, chiar dacă volumul lor s-a restrîns considerabil prin încheierea recoltării unor culturi cu pondere mare şi a însămînţărilor. In aceste zile de sfîrşit de toamnă atenţia conducătorilor de unităţi, a mecanizatorilor, cooperatorilor şi a celorlalţi locuitori ai satelor trebuie îndreptată stăruitor asupra finalizării recoltării şi transportului sfeclei de zahăr din cîmp, scoaterii porumbului de pe cîmp şi de pe platforme şi aşezarea lui în pătule şi arioaie în vederea evitării risipei, încheierii achitării obligaţiilor contractuale, acolo unde această acţiune nu a fost finalizată încă, eliberării terenurilor de toată producţia secundară pentru ca scarificările şi ogoarele adinei să se poată executa nestinjenit ar fi noapte. La recoltarea sfeclei de zahăr se cer mobilizate forţe mai numeroase prin organizarea întrajutorării dintre echipele care mai au suprafeţe nerecoltate şi cele care au încheiat această lucrare. Acest mod de lucru este necesar fiindcă cel tîrziu la 6 noiembrie, după cum a stabilit comandamentul agricol judeţean, toată sfecla trebuie scoasă din cîmp. Ori, în unele unităţi, mai sunt suprafeţe destul de mari. Pe total judeţ mai sunt în jur de 800 de hectare de sfeclă care trebuie scoasă din pămînt și se MELIAN BALPEAN (Continuare în pag. a 2-a) fl Anul XXXVIIL fl Nr. 259 (8.878) vL 11 Sîmbătă, H N 1 noiembrie 1986 II ft 4 pagini ft JO de bani fl Sprijin entuziast al noii initiative ... "" ................................................... ................................................................ de pace a României socialiste Un DA hotârît la referendumul din 23 noiembrie A mai trecut o lună de muncă din acest an de început de cincinal. Rezultatele sunt mulţumitoare dacă avem în vedere că în cele 10 luni abia încheiate, la producţia marfă, am realizat în plus 3,5 milioane de lei. Dorinţa unanimă a colectivului nostru, de la Ţesătoria de bumbac din Sighişoara, este de a spori mereu productivitatea şi prin aceasta cantitatea de producţie valorică şi fizică cu cheltuieli tot mai scăzute. Insă, pentru a putea realiza ceea ce ne-am propus, pentru a face din România o ţară tot mai prosperă fi mai bogată, avem nevoie de pace fi de un climat de linişte sufletească, care să stimuleze munca şi gtndîrea creatoare, iniţiativa oamenilor In ing. CORNEL STOIA director al Ţesătoriei de bumba*, din Sighişoara !" (Continuare la pag. a 4-a) Adunări generale ale oamenilor manei! Angajare fermă pentru realizarea planului pe acest an şi pregătirea producţiei pe 1987 Adunarea generali a reprezentanţilor oamenilor muncii de ln IPL Reghin s-a desfăşurat sub puternicul imbold al Hotărîrii- Chemare a Plenarei C.C. al P.C.R. din 22 octombrie a.c. a Îndemnurilor din cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la necesitatea realizării întocmai a planului pe 1986, a producţiei de export şi pregătirii în cele mai bune condiţii a producţiei anului 1987. Darea de seamă prezentată de ing. Emil Moldovan şi participanţii la dezbateri au insistat asupra cauzelor care au determinat nerealizarea planului la unii indicatori şi în mod special asupra măsurilor şi acţiunilor ce trebuie întreprinse in perioada care a mai rămas din anul curent, pentru recuperarea restanţelor la producţia fizică şi valorică. Priorităţi se acordă înfăptuirii producţiei de export în structura sortimentală stabilită la termenele şi condiţiile de calitate prevăzute în contractele încheiate cu partenerii externi. Insă, pentru a încheia anul cu rezultate bune, este necesar ca întregul colectiv, sub conducerea organizaţiei de partid, să nu precupeţească nici un efort în vederea punerii în valoare a rezervelor tehnico-materiale şi umane existente la fiecare loc de muncă, incit în scurt timp să se producă saltul calitativ preconizat în întreaga activitate productivă. Referindu-se la această problemă, ing. Dorel Ignat, de la secţia II mobilă, arăta că vor realiza planul pe luna octombrie şi că vor recupera o parte din restanţele înregistrate în cele trei trimestre analizate în adunarea generală. De asemenea, în numele colectivului secţiei s-a angajat să înfăptuiască integral sarcinile de producţie aferente trimestrului IV şi să pregătească în cele mai bune condiţii producţia pe 1987. In acest scop a propus conducerii întreprinderii să ia măsurile cuvenite pentru îmbunătăţirea transportului intern prin introducerea rolelor libere, asigurarea pieselor de schimb necesare funcţionării ritmice a maşinilor şi utilajelor din dotare, a materiilor prime conform cu structura produselor, în mod special furnirul de stejar şi nu în ultimul rînd nominalizarea în timp util a producţiei. In cuvîntul său, ing. Mircea Husar, şeful secţiei articole sportambarcaţiuni, s-a referit la măsurile preconizate în vederea îmbunătăţirii nivelului tehnic şi calitativ al produselor, la necesitatea asigurării unei mai bune aprovizionări, cu sprijinul centralei, cu cherestea de răşinoase și a materialelor din import fără de care nu se poate lucra ritm io IOAN HUSAR (Continuare In pag. a 2-a)