Steaua Roşie, decembrie 1986 (Anul 37, nr. 285-310)

1986-12-02 / nr. 285

man: r ta a: nm: r/u» rl an » lhojTi- ui pRGA^t^OMrTrnjUJUUD^A^MURE^L^fe^^^t^ONSlUULAJ^OPUlT^UD^£AN Răspundem prin fapte inflăcăratelor chemări ale TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU în realizarea planului anual 17 zile avans Pe măsură ce ne apropiem tot mai mult de ora marelui bilanţ, „sfirşitul anului 1986, primul din actualul cincinal, colectivele în* * cep să-ţi facă conturile pentrua vedea starea de fapt asupra îndeplinirii planului. Cele obişnuite cu urmărirea riguroasă a mersului activităţii nu pot avea surprize neplăcute, pentru că, cunoaşterea zi de zi a realităţilor, a nivelului realizărilor le-a mobilizat la momentul oportun pentru a interveni eficace, cînd a fost caizul, în vederea lichidării eventualelor restanţe. Pentru apreciatul colectiv al Fabricii die anvelope Luduş, două sînt marile probleme ale acestei perioade ele sfîrşit de an. Să încheie anul cu un avans cit mai mare în realizarea tuturor indicatorilor pentru a-şi consfinţi definitiv locul I şi pe 1980 în întrecerea socialistă pe ţară, să asigure o pregătire a producţiei anului viitor care să-l propulseze, încă din primele luni, din nou pe o poziţie fruntaşă în aceeaşi susţinută întrecere socialistă. Calculele făcute de directorul fabricii, ing. Ioan Borda, arată că, la această dată, colectivul dispune de un avans de 17 zile in realizarea planului. Fabrica de anvelope Luduş Se apreciază, de asemenea, că, pînă la sfîrşitul anului, avansul va fi de 20 de zile. Bilanţul de pînă acum este pozitiv nu numai la producţia marfă, ci şi la ceilalţi indicatori. Sporul obţinut la producţia netă este de 7,4 milioane de lei, iar la export s-a livrat aproape dublu faţă de prevederi. Productivitatea muncii a fost realizată în proporţie de 102,1 la sută, cheltuielile de fabricaţie au fost reduse cu 2,4 lei la o mie de lei producţie marfă, iar beneficiile sunt depăşite cu 2,4 la sută. La investiţii realizările sunt şi ele peste sută la sută. Iată un tablou echilibrat al activităţii acestui an care, îmbunătăţit cu succesele lunii decembrie, va cântări greu în balanţa aprecierilor celor mai buni în întrecerea socialistă pe ţară din acest an. Atenţia deosebită a colectivului luduşean se îndreaptă în această perioadă spre activitatea anului viitor. S-au rezolvat nenumărate probleme ridicate de sarcinile pe 1987, dar mai sunt încă multe lucruri de pus la punct, pentru a căror realizare conducerea întreprinderii nu cunoaşte odihna. Este de altfel chiar momentul decisiv în care, dacă se acţionează cu fermitate pentru soluţionarea tuturor detaliilor legate de producţia celui de-al doilea an al cincinalului, realizarea planului pe 1987 poa- IOAN CISMAȘ (Continuare in pag. a 3-a) Recoltele viitoare — pregătite cit mai temeinic! ^Realizarea unor producţii agricole mari in 1987 reprezintă obiectivul principal al fiecărei unităţi agricole, urmărindu-se în acest scop asigurarea unei temeinice pregătiri a recoltelor viitoare din toate punctele de vedere. In cadrul acestor pregătiri un loc de seamă l-a ocupat încă de la începutul toamnei realizarea însămînţărilor la un înalt nivel calitativ, efectuarea la timp a arăturilor adinei de toamnă pe toate cele peste 103.000 hectare planificate, scarificarea unor suprafeţe cît mai mari de teren, transportarea şi aplicarea unor mari cantităţi de îngrăşăminte naturale şi amendamente pe terenurile destinate viitoarelor culturi ete. înfăptuirea tuturor acestor lucrări depinde însă de modul în care conducerile unităţilor agricole ştiu să-şi organizeze munca, să-şi mobilizeze forţele umane şi mecanice de care dispun. De asemenea, este timpul potrivit pentru realizarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare prevăzute cu forţe proprii. Ne referim în special la lucrări de amploare mai mică care se pot face cu forţe locale, lucrări de curăţire şi desfundare a canalelor colmatate, de defrişare a arboretelui, de canalizare a unor izvoare de coastă care pe parcursul anului au creat greutăţi în desfăşurarea normală a unor lucrări. Toate acestea înfăptuite de pe acum pot contribui în bună măsură la sporirea rodniciei pămîntului,la creşterea producţiilor, la înfăptuirea obiectivelor noii revoluţii agrare. Cum se desfăşoară aceste hieran în unităţile agricole din cadrul consiliului agroindustrial Iernut? „De la început trebuie să afirmi că pentru viitoarea producţie de cereale am făcut tot ce depinde de noi — ne spunea inginerul şef al consiliului, tovarăşul Valentin Catarig. Ne-am dat tot interesul pentru a face lucrări de bună calitate şi în perioada optimă stabilită, lucru pe care l-am reuşit în condiţii foarte bune. De asemenea, ca niciodată am reuşit să fertilizăm întreaga suprafaţă de grîu, orz şi culturi furajere pentru masă verde — 5.272 hectare în total — cu 713 tone de îngrăşăminte chimice substanţă activă. După ploile căzute, deşi încă reduse cantitativ,culturile au început să răsară în condiţii bune şi sperăm la producţii mari, cu atît mai mult cu cît le-am asigurat o amplasare deosebit de favorabilă. In prezent ne preocupăm să asigurăm pentru aceste culturi erbicidele necesare pentru perioada de primăvară. In paralel cu însămînţările şi recoltările de toamnă am trecut cu forţe sporite la efectuarea ogoarelor şi transportarea îngrăşămintelor naturale, lucrări la care, de asemenea, am obţinut rezultate bune. Urmărim ca în nici o unitate să nu mai rămînă nimic nearat din cele peste 6.000 hectare planificate, ca fiecare parcelă să fie biie încheiată. La arături am avut mobilizate zilnic în brazdă 120 de tractoare, forţe care au asigurat în unele perioade, prin organizarea lor în schimburi prelungite, un ritm susţinut de lucru. Totodată, am efectuat scarificări pe mai bine de 400 de hectare, lucrare ce s-a executat în fiecare unitate pe anumite terenuri cu exces de umiditate. Dar I . V. ORZA (Continuare în pag. a 3-a) Pagina a 2-a: SPORT A.S.A. — Drobeta, gol Lucian Popa Foto: CONSTANTIN MIHU • Omagiu de suflet şi de inimă. Cu prilejul sărbătoririi a 68 de ani de la făurirea statului naţional unitar român, pionierii detaşamentului clasei a IV-a B de la Şcoala generală nr. 3 din Tîrgu-Mureş, au organizat o frumoasă şi instructivă manifestare cu genericul: „Unirea naţiunea a făcut-o". Despre unirea Transilvaniei cu România şi-au exprimat sentimentele lor rezolute pionierii care fac cinste clasei a IV-a B: Ramona Bărăian, Rareş Beraru, Lavinia Truta, Anca Evoiu, Veronica Dreptate, Andreea Ban, Ioan Holom, Mirela Rus şi Janina Rusu. Manifestarea a fost organizată în colaborare cu şoimii patriei din clasele II şi II care, în încheiere, au recitat poezii patriotice. Omagiu de suflet şi de inimă pentru înaintaşi (Ileana Sîvu, învăţătoare). • întreprinderea de medicamente din Tîrgu-Mureş prezintă joi, 4 decembrie, ora 10, la Casa de cultură, a ştiinţei şi tehnicii pentru tineret, cele mai recente rezultate terapeutice obţinute de Institutul de cercetări chimicofarmaceutice Bucureşti cu medicamentul „Trofopar“, în bolile hepatice. Dr. Magdalena Timar, şef laborator ICCF — Trofopar —membru al Academiei de ştiinţe din New York, va face referiri cu privire la eficienţa terapeutică a produsului menţionat. HKIMlIMllH • în judeţul nostru funcţionează 47 de instalaţii de producere a biogazului. Aceste instalaţii de mică capacitate produc 40 de tone de combustibil convenţional pe an- Şapte instalaţii funcţionează în unităţi agricole, două în cooperativele de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor, şase în unităţi social-culturale, treizeci şi una în gospodăriile populaţiei. • Premii şi medalii pentru mureşeni. Participînd la tradiţionala manifestare gastronomică, „GASTROPRAG“ 1986, organizată la Praga (R.S. Cehoslovacă), Alexandru Mureşan a cucerit o medalie de argint şi trei de bronz, iar Ioan Cîmpean a intrat în po- sesia a două medalii de ar- v gint şi una de bronz. De ase- fl menea, tot el a primit o di- plomă de onoare. Atît Ale-xandru Mureşan, care a fost şi căpitanul echipei României, cît şi Ioan Cîmpean sunt lucrători la restaurantul „Mu- reşul“ din Tîrgu-Mureş. De menţionat şi faptul că echipa ţării noastre a fost distinsă cu medalia de aur pentru meniu naţional şi a primit „Cupa GASTROPRAG", că toţi cei şapte membri ai echi- pei au cucerit un total 25 de medalii. • „Club Thalia“ la Teatrul Naţional din Tîrgu Mureş. In fiecare vineri, sîmbătă şi duminică cu începere de la ora 18, în sala mică, vi se oferă prilejul să participaţi la audiţii colective de muzică clasică, jazz, pop, rock, la seri distractive dansante, specta , cole retro din istoria muzicii rock, la concursuri pe teme de cultură muzicală şi de dans. Aşadar, sînteţi aşteptaţi la „Club Thalia“. Rubrică realizată de DORIN BORDA ( // Anul XXXVn \ f Nr. 285 (8-904) « ; Jj Marţi, n 2 decembrie 1986 II t 4 pagini tt ^ 50 de bani jV „Luna mureşeană a educaţiei politice şi culturii socialiste" Devenită tradiţională şi încadrată organic în Festivalul naţional „Cîntarea României*, cea de-a XVI a ediţie a „Lunii mureşene a educaţiei politice şi culturii socialiste" se desfăşoară sub genericul „Ştiinţa şi cultura în slujba păcii“, fiind dedicată Anului Internaţional al Păcii. In agenda amplei manifestări sunt înscrise: „Zilele filmului la sate" (1—31 decembrie 1986 şi 31 ianuarie 1987), „Decada ştiinţei şi tehnologiei" (1—10 decembrie 1986), ..Decada muzeelor judeţului Mureş" (1—10 decembrie 1986), „Săptămîna culturii şi educaţiei socialiste pentru tineret" (4—13 decembrie 1986), „Tribuna ştiinţei şi culturii" (8—14 decembrie 1986), „Săptămina Şcolii populare de artă" (15—21 decembrie 1986), „Zilele Universităţii culturalştiinţifice" (22—31 decembrie 1986), „Festivalul judeţean al datinilor şi obiceiurilor de iarnă" (28 decembrie 1986 — Rîciu). La amplele acţiuni politicoeducative, cultural-artistice şi ştiinţifice care vor avea loc, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, ale consiliilor locale de educaţie politică şi cultură socialistă, la casele de cultură, cluburi, cămine culturale, şcoli, instituţii, unităţi eonomico-sociale, îşi vor da cont lt cursul instituţiile de învăţâmânt de artă şi cultură, de cercetare, organizaţiile sindicale, cooperatiste, de femei şi tineret, toţi fac ari roi cu atribuţii educaţionale. Expunerile, conferinţele, sim-, pozioanele, ciclurile de expuneri pe diverse teme ale ştiinţei, artei, culturii, ale politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru, cursurile universi-s taţii cultural-ştiinţifice, acţiunii politico-educative ale bibliotecilor, librăriilor, muzeelor, Unităţilor cinematografice etc., vor fi însoţite de programe şi spectacole artistice sub genericele: „Slavă partidului şi ţării", „Ceauşescu, România, Pace", „Tu iubim, patrie străbună“, „Republică, măreaţă vatră“, „Imn păcii", la care îşi vor aduce contribuţia formaţiile artistice amatoare şi profesioniste, reviste!» „Vatra, „Igaz Szo“, filialele unigiunilor de creaţie. KAPUS IOAN secretarul Comisiei judeţene pentru răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice a FDUS Simpozion GHEORGHE ŞINCAI Cu prilejul împlinirii a 170 de ani de la moartea lui Gheorghe Şincai, reprezentant de seamă al Şcolii Ardelene, la Şcoala generală din comuna Rîciu a avut loc zilele acestea, sub genericul „Cinstirea înaintaşilor“, un simpozion dedicat vieţii şi operei ilustrului iluminist şi mare fiu al comunei Rîciu. Simpozionul a fost prilejuit şi de împlinirea a 20 de ani de cînd, la Şcoala generală din localitate, a fost aşezată o placă comemorativă, iar în urmă cu 10 ani, a fost dezvelit bustul lui Gheorghe Şincai, operă a sculptorului amator Constantin Dombi. In cadrul simpozionului au fost prezentate un mare număr de comunicări şi referate, contribuţii ale cadrelor didactice şi ale elevilor la mai buna cunoaştere a vieţii şi operei marelui iluminist, a aportului său la opera de culturalizare a poporului. In final a avut loc un reușit spectacol cultural-artistic.