Steaua Roşie, ianuarie 1987 (Anul 38, nr. 1-25)

1987-01-15 / nr. 11

PAGINA S STEAUA ROȘIE M­aroWffMI Educaţia materialist-ştiinţifică a studenţilor Principala modalitate de for­mare a concepţiei materialist­­ştiinţifice despre lume şi socie­tate a tineretului studios o re­prezintă cursurile şi seminariile ce se desfăşoară la disciplinele de ştiinţe sociale şi îndeosebi la cursul de filozofie. Atît în ca­drul prelegerilor cit şi la semi­nariile acestor discipline sînt abordate numeroase probleme teoretice ale ştiinţelor naturii, interpretîndu-se de pe poziţiile filozofiei materialist dialectice noile cuceriri ale cunoaşterii şti­inţifice. Se acordă o mare aten­ţie combaterii argumentate a diferitelor curente şi orientări din gîndirea filozofică contem­porană care privesc deformat realitatea şi cultivă atitudinea pasivă faţă de problemele reale ale vieţii. Cadrele didactice de ştiinţe sociale folosesc posibilită­ţile oferite de cursuri şi semi­­narii pentru combaterea dogme­lor religioase, a diferitelor for­me de misticism, pentru forma­rea şi consolidarea convingerilor materialist ştiinţifice ale studen­ţilor. In acest sens, precum şi pentru clarificarea unor aspete filozofice ale biologiei şi medi­­cinei s-au dovedit foarte utile dezbaterile pe bază de referate elaborate de studenţi pe baza ,u­­nei bibliografii selective. Colectivul de ştiinţe sociale ac­ţionează ca o verigă importantă în educaţia comunistă a tinere­tului studios, colaborînd cu ca­tedrele de specialitate şi acor­­dînd ajutor permanent celorlalţi factori educaţionali din institut în activitatea vastă şi conver­gentă de elevare spirituală şi morală a viitorilor medici şi farmacişti. S-a încetăţenit în ac­tivitatea consiliilor profesionale şi a catedrelor metoda de a ana­liza cu regularitate conţinutul politic şi filozofic al cursurilor de specialitate. Aceste analize care se efectuează cu sprijinul colectivului de ştiinţe sociale au menirea de a asigura cursurilor o orientare politică şi filozofică în concordanţă cu exigenţele e­­ducaţiei comuniste, în cadrul catedrei de ştiinţe sociale func­ţionează de mai mulţi ani un cerc de filozofie şi ateism în ca­drul căruia studenţii dezbat pe bază de referate problemele ac­tuale ale confruntărilor de idei dintre ştiinţă şi teoriile mistico­­religioase, un accent deosebit punîndu-se pe demascarea ca­racterului nociv al ideologiilor şi practicilor sectelor şi cultelor re­ligioase. în educarea materialist-ştiinţi­­fică a studenţilor un sprijin deosebit îl aduc disciplinele de specialitate prin abordarea im­plicaţiilor lor filozofice ca de exemplu; rolul formaţiei reticu­late în procesul conştiinţei; sub­linierea caracterului materialist şi logic al unor forme patologi­ce complexe, mult timp conside­rate inexplicabile şi fortuite; interpretarea mate­rial­ist-dialec­tică a corelaţiilor dintre structu­ra şi funcţiile celulei, ţesuturilor şi organelor; influenţa­ factorilor econom­ico-sociali asupra desfă­şurării proceselor biologice; com­baterea concepţiilor mistice re­feritoare la cauzele determinan­te ale diferitelor îmbolnăviri şi epidemii; substratul material al diferitelor funcţii ale sistemului nervos şi ale diverselor activi­tăţi psihice; relaţia organism­­mediu-relaţie de interdependen­ţă; fiziologia patologică­­— ad­versar implacabil al iraţionalis­mului; implicaţiile material­ist­­dialectice ale noilor descoperiri în domeniul geneticii moleculare şi generale; influenţa unor me­canisme biofizice de transport membranar în procesul conştiin­ţei; relaţia dialectică dintre şti­inţă şi conştiinţă. Aceste exemple şi multe alte­le confirmă adevărul potrivit că­ruia toate disciplinele care se predau în institut dispun de multiple posibilităţi de a con­tribui la educarea materialist­­ştiinţifică a tineretului studios. Catedrele, disciplinele, toţi factorii educativi din institut se ocupă de îmbogăţirea conţinutu­lui şi perfecţionarea unor forme de activităţi de educare mate­­rialist-ştiinţifică a studenţilor devenite tradiţionale: expuneri, conferinţe, simpozioane, mese ro­tunde, dezbateri, discutarea unor lucrări de profil, vizionări de fil­me urmate de dezbateri, consul­taţii pe probleme privind nocivi­tatea sectelor şi cultelor religioa­se, rolul ştiinţei în evoluţia o­­menirii. în acest context rele­văm doar cîteva exemple: sim­pozioanele ştiinţifice intitulate „Unele probleme ale anatomiei şi fiziologiei şi implicaţiile lor filozofice, materialist-ştiinţifice", „Noile descoperiri în domeniile neurologiei, biofizicii şi morfolo­giei în sprijinul concepţiei ma­­terialist-dialectice despre geneza şi natura conştiinţei“; dezbateri­le ştiinţifice intitulate „Căile de intensificare a educaţiei ateist­­ştiinţifice în rîndurile studenţi­lor în spiritul documentelor Con­gresului al XIII-lea al partidu­lui“, „Educaţia materialist-ştiin­­ţifică şi umanist-revoluţionară — parte importantă a procesului in­­structiv-educativ“. Cabinetul de ştiinţe sociale întocmeşte cu re­gularitate sinteze bibliografice cu lucrări ateiste care se află la biblioteca institutului şi le pune la dispoziţia factorilor educativi. Este pozitivă şi demnă de a fi relevată practica unor cadre didactice care în cadrul întruni­rilor educative ce se organizează la căminele studenţeşti prezintă rezultatele activităţilor lor ştiin­ţifice şi concluziile filozofice ce se desprind din cercetările lor. La cercurile metodologice şi şti­inţifice studenţeşti de pe lingă disciplinele neurologie, anatomie, fiziologie, biologie, genetică, fi­zică, chimie, farmacie, stomatolo­gie, se pune un accent deosebit pe înţelegerea de către studenţi a legităţilor obiective care ac­ţionează în natură şi societate, pe dezvoltarea orizontului lor ştiinţific, pe stimularea creativi­tăţii şi pasiunii acestora pentru bou, pentru ştiinţă şi tehnică, în conformitate cu sarcinile stabilite, de conducerea partidu­lui în vederea intensificării acti­vităţii de educaţie materialist­­ştiinţifică a tineretului studios, comitetul de partid, senatul, ca­tedrele şi disciplinele, asociaţii­le studenţilor comunişti îşi vor spori preocupările pentru creşte­rea contribuţiei întregului proces de învăţămînt şi al tuturor ac­tivităţilor politice şi educative la propagarea ateismului militant, la dezvoltarea convingerilor ma­terialist-ştiinţifice ale studenţi­lor, la formarea lor ca oameni înaintaţi ai societăţii noastre so­cialiste. prof. univ. dr. VASILE RUS şeful catedrei de ştiinţe sociale a I.M.F. Tîrgu-Mureş SPORT•SPORT VOLEI Echipa de băieţi CSŞ Tîrgu- Mureş a cucerit „Cupa Unirii". Timp de 5 zile, la Topliţa s-a desfăşurat un interesant turneu de volei dotat cu trofeul „CUPA­­UNIRII“, competiţie la care au participat şase echipe de băieţi din tot atîtea localităţi ale ţării, printre care şi formaţia Clubului sportiv şcolar din Tîrgu-Mureş, pregătită de antrenorul profesor Paul Bahrim, echipă care, prin­­tr-un joc tenace, precis în atac şi apărare, a reuşit să cucerească trofeul pus în joc, într-o manie­ră de mare luptă cu principalele candidate la cucerirea primului loc, Steaua Bucureşti, vicecam­pioană naţională la juniori mari şi CSŞ Baia Mare, echipe pe ca­re CSŞ Tîrgu-Mureş ie-a între­cut cu­ rezultatul de 3—2. Cele­lalte partide, cu CSŞ Zalău, CSŞ Dej şi CSŞ Topliţa, tîrgumureşe­­nii le-au cîştigat detaşat cu 3— 0. Deci, cîştigînd toate meciuri­le şi acumulînd punctajul ma­xim, formaţia CSŞ Tîrgu-Mureş s-a clasat pe primul loc, cuce­rind astfel „CUPA UNIRII“. Din echipa cîştigătoare fac parte următorii jucători, aproape toţi cu talie de peste 1,90 m: Vasile Gliga, Cornel Core, Lucian Se­nes, János Ebedi, Dorin Borşan, Sorin Nemeş, Richard Dumitru, Claudiu Comes, Tiberiu Hanc, Sorin Graur, Aurel Mărginean, János Henn. în afară de trofeul propriu-zis acordat echipei cîştigătoare au mai fost distribuite şi trei pre­mii individuale, dintre care două au revenit talentaţilor voleiba­lişti tîrgumure­şeni, premiul pen­tru cel mai bun trăgător a re­venit lui Vasile Gliga (talia 2,05 m) şi premiul pentru cel mai complet jucător al turneului a fost acordat lui Cornel Core. CLASAMENTUL FINAL al turneului dotat cu „CUPA UNI­RII“ la volei se prezintă astfel: 1. CSŞ Tîrgu-Mureş 10 puncte, 2. CSŞ Baia Mare, 3. Steaua Bucureşti cu cîte 9 puncte, 4. CSŞ Zalău, 5. CSŞ Dej, 6. CSŞ Topliţa. IOAN PAUL Eminescu la Tîrgu-Mureş Motto: „Ceea ce este aproape sigur e că la un moment dat Eminescu s-a lăsat pe Mureş la vale şi a luat-o după cursul său pînă la Tîrgul Mureşului“ Călinescu Un Eminescu tînăr de se poate să se întoarcă-n fiecare an în aerul înaltelor coline, în pragul romănimii transilvan. In ochii lui lumina să se-ntoarcă prin adincimile luminii lui Homer, lumină luminînd cuvintul pe care inimile-l cer. Un Eminescu iar prin Tîrgu-Mureș, „La calul alb“, cu mese-ntinse, cînd dinspre Roma mică vine alaiul dorurilor ninse.­­ Un Eminescu-n drum spre Roma mică — printre evenimente mari şi mici, printre iluzii care vin şi pleacă — dar Eminescu să mai treacă şi pe-aici. NICOLAE BACIUŢ GENEROSUL GEST !Urmare din pag. 1) se tămăduiască, o rază de lu­mină. Este un gest cit se poa­te de generos, cu o bogată încărcătură simbolică, ce-şi are originea în dragostea a­­cestor copii talentaţi pentru frumos, pentru semenii lor suferinzi. Ei au făcut să prin­dă contur şi viaţă acea minu­nată lume a copilăriei, in ca­re se regăsesc aspiraţiile şi preocupările lor de fiecare zi, precum şi imagini care le-au stimulat fantezia din basmele şi literatura română şi uni­versală dedicate lor. Dacă despre membrii ate­lierului de artă decorativă de la Casa pionierilor şi şoimi­lor patriei din Tîrgu-Mureş, îndrumaţi de profesoara Ro­­dica Pop, am mai avut ocazia să scriem, ei fiind prezenţi şi în anii precedenţi la realiza­rea unor lucrări similare la clinicile de neuropsihiatrie şi urologie, la cinematograful „Pitic“ şi la Şcoala generală nr. 20 din Tîrgu-Mureş, pre­zenţa celorlalţi pionieri a fost cu totul inedită şi de bun augur. Pionierii membri ai atelie­rului de pictură de la Casa pionierilor şi şoimilor patriei Tîrnăveni, conduşi de profe­soara Csutak Emese, deşi s-au aflat pentru prima dată în faţa unei picturi de acest gen, au reuşit să dea contur po­­vestei „Celor trei purcelaşi“, după Walt Disney, să aducă un plus de fantezie unei lu­crări atît de cunoscute. Ei se numesc Brinduşa Anghel, In­grid Demeter, Rethi Kinga, Adriana Z­olog şi Brigitte Wendel. Aceeaşi siguranţă în minuirea penelului şi imagi­naţie au dovedit şi pionierii cercului de pictură de la Şcoala generală din comuna Iernut care, conduşi de pro­fesoara Georgeta Scridon, au realizat atît de cunoscuta şi frumoasa poveste a­­„Caprei cu trei iezi“. Numele lor: Flo­rina Andrei, Daniela Căpu­­şan, Ioana Sfîrîiac, Corina Scridon, Ciprian Scridon şi Takacs Daniel. Cit îi priveşte pe cei cinci membri ai cercu­lui de pictură de la Şcoala generală din Tîrgu-Mureş: Boga Katalin, Denes Gabrie­la, Gall Erika, Kiss Emese şi Sinka Monika, ei au realizat, sub conducerea profesorului lor, Reichel Anton, o imagine foarte plastică din basmul „Cenuşăreasa“. Toate aceste lucrări, la ca­re se adaugă cele executate de pionierii de la Casa pio­nierilor şi şoimilor patriei din Tîrgu-Mureş: „Jocul copilă­riei“, „Ursul păcălit de vul­pe“ şi „Corbul şi vulpea“, se constituie intr-un minunat dar făcut copiilor care vin aici să-şi caute sănătatea, sunt un zîmbet şi o speranţă de viaţă din inima copiilor că­tre copii. CONCERT SIMFONIC Mîine, 16 ianuarie, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin, publicul meloman va putea audia, în premieră tîrgu­­mureşeană, Suita Românească de Dan Buciu — o nouă şi va­loroasă lucrare a compozitorului, prezent în programele sta­giunilor anterioare cu cîteva lucrări de un remarcabil succes. Foarte talentatul şi foarte tînărul pianist Valeriu Roga­­cev, care ne-a convins în anul trecut de certele sale calităţi muzicale şi de o tehnică instrumentală incredibilă pentru vîrsta sa (Concertul în fa minor­ă de Chopin, atunci) de data aceasta va interpreta Concertul în si bemol minor de Ceai­­kovski, piatră de încercare pentru oricare pianist. în a doua parte a concertului, Gheorghe Costin va dirija patetica Simfonie în si bemol major (nr. 39) de W. A. Mozart. CALENDAR Joi 15 IANUARIE Soarele răsare la ora 7,49; apune la ora 17. Zile trecute 15, zile răma­se 350. • 1850 — S-a născut Mihai Emi­­nescu, cel mai mare poet ro­mân (nn. 1889). CINEMA TÎRGU-MUREŞ — Arta: Lice­enii Unirea: Drumul spre vic­torie (seriile I—II). Progresul: Gheaţa verde. Select: Luptătorul cu sabia. Tineretului: Secretul vechiului pod (orele 9 şi 11). Duios Anastasia trecea (15, 17, 1° şi 21) Flacăra: Misterele Bu­cureştilor. SIGHIŞOARA — Lumina: Trebuie să-ţi joci rolul. REGHIN — Patria: Potopul (se­riile I—­II). TÎRNĂVENI — Me­lodia: Oarclee: Febra aurului. LUDUŞ — Flacăra: Luptătorul cu sabia. SOVATA —­ Doina: Caravana misterioasă. SARMA­­ŞU —- popular: Rîdeţi cu Stan şi Bran. IERNUT — Lumina: Asociatul. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Bătălia din umbră. FÎNTÎNELE. — Pa­tria : Muzica unei vieţi. MIER­CUREA NIRAJULUI — Nirajul: Clipa de răgaz. TEATRU­­ TEATRUL NAŢIONAL, azi, ora 17: Căutăm soţie pentru tata (secţia română), ora 18: Recital „Ady" (secţia maghiară) — Sala mică. INSTITUTUL DE TEATRU, azi, ora 19: Orestes (secţia ma­ghiară). TEATRUL DE PĂPUŞI, mîi­­ne, 16 ianuarie, orele 11,30 şi 13: Micul­ Prinţ (secţia maghiară). 1 TELEVIZIUNE­­ 20,00 — Telejurnal. 20,20 — Viaţa economică. Priorităţi a­­le cincinalului. Direcţii de ac­ţiune în cadrul programului de ridicare a nivelului tehnic şi calitativ: înnoirea producţiei. 20.30 — Columnele independen­ţei (color). Emisiune-concurs de­dicată aniversării a 10 ani de la cucerirea Independenţei de stat a României. Participă re­prezentativele judeţelor Dîmbo­viţa, Olt, Satu-Mare şi Suceava. 21,50 — Telejurnal. 22,00 — În­chiderea programului. INSTANTANEE Drum forestier pe valea Gurghiului Foto: HORATIO CHETAJI

Next