Steaua Roşie, ianuarie 1987 (Anul 38, nr. 1-25)
1987-01-15 / nr. 11
PAGINA S STEAUA ROȘIE MaroWffMI Educaţia materialist-ştiinţifică a studenţilor Principala modalitate de formare a concepţiei materialistştiinţifice despre lume şi societate a tineretului studios o reprezintă cursurile şi seminariile ce se desfăşoară la disciplinele de ştiinţe sociale şi îndeosebi la cursul de filozofie. Atît în cadrul prelegerilor cit şi la seminariile acestor discipline sînt abordate numeroase probleme teoretice ale ştiinţelor naturii, interpretîndu-se de pe poziţiile filozofiei materialist dialectice noile cuceriri ale cunoaşterii ştiinţifice. Se acordă o mare atenţie combaterii argumentate a diferitelor curente şi orientări din gîndirea filozofică contemporană care privesc deformat realitatea şi cultivă atitudinea pasivă faţă de problemele reale ale vieţii. Cadrele didactice de ştiinţe sociale folosesc posibilităţile oferite de cursuri şi seminarii pentru combaterea dogmelor religioase, a diferitelor forme de misticism, pentru formarea şi consolidarea convingerilor materialist ştiinţifice ale studenţilor. In acest sens, precum şi pentru clarificarea unor aspete filozofice ale biologiei şi medicinei s-au dovedit foarte utile dezbaterile pe bază de referate elaborate de studenţi pe baza ,unei bibliografii selective. Colectivul de ştiinţe sociale acţionează ca o verigă importantă în educaţia comunistă a tineretului studios, colaborînd cu catedrele de specialitate şi acordînd ajutor permanent celorlalţi factori educaţionali din institut în activitatea vastă şi convergentă de elevare spirituală şi morală a viitorilor medici şi farmacişti. S-a încetăţenit în activitatea consiliilor profesionale şi a catedrelor metoda de a analiza cu regularitate conţinutul politic şi filozofic al cursurilor de specialitate. Aceste analize care se efectuează cu sprijinul colectivului de ştiinţe sociale au menirea de a asigura cursurilor o orientare politică şi filozofică în concordanţă cu exigenţele educaţiei comuniste, în cadrul catedrei de ştiinţe sociale funcţionează de mai mulţi ani un cerc de filozofie şi ateism în cadrul căruia studenţii dezbat pe bază de referate problemele actuale ale confruntărilor de idei dintre ştiinţă şi teoriile misticoreligioase, un accent deosebit punîndu-se pe demascarea caracterului nociv al ideologiilor şi practicilor sectelor şi cultelor religioase. în educarea materialist-ştiinţifică a studenţilor un sprijin deosebit îl aduc disciplinele de specialitate prin abordarea implicaţiilor lor filozofice ca de exemplu; rolul formaţiei reticulate în procesul conştiinţei; sublinierea caracterului materialist şi logic al unor forme patologice complexe, mult timp considerate inexplicabile şi fortuite; interpretarea materialist-dialectică a corelaţiilor dintre structura şi funcţiile celulei, ţesuturilor şi organelor; influenţa factorilor economico-sociali asupra desfăşurării proceselor biologice; combaterea concepţiilor mistice referitoare la cauzele determinante ale diferitelor îmbolnăviri şi epidemii; substratul material al diferitelor funcţii ale sistemului nervos şi ale diverselor activităţi psihice; relaţia organismmediu-relaţie de interdependenţă; fiziologia patologică— adversar implacabil al iraţionalismului; implicaţiile materialistdialectice ale noilor descoperiri în domeniul geneticii moleculare şi generale; influenţa unor mecanisme biofizice de transport membranar în procesul conştiinţei; relaţia dialectică dintre ştiinţă şi conştiinţă. Aceste exemple şi multe altele confirmă adevărul potrivit căruia toate disciplinele care se predau în institut dispun de multiple posibilităţi de a contribui la educarea materialistştiinţifică a tineretului studios. Catedrele, disciplinele, toţi factorii educativi din institut se ocupă de îmbogăţirea conţinutului şi perfecţionarea unor forme de activităţi de educare materialist-ştiinţifică a studenţilor devenite tradiţionale: expuneri, conferinţe, simpozioane, mese rotunde, dezbateri, discutarea unor lucrări de profil, vizionări de filme urmate de dezbateri, consultaţii pe probleme privind nocivitatea sectelor şi cultelor religioase, rolul ştiinţei în evoluţia omenirii. în acest context relevăm doar cîteva exemple: simpozioanele ştiinţifice intitulate „Unele probleme ale anatomiei şi fiziologiei şi implicaţiile lor filozofice, materialist-ştiinţifice", „Noile descoperiri în domeniile neurologiei, biofizicii şi morfologiei în sprijinul concepţiei materialist-dialectice despre geneza şi natura conştiinţei“; dezbaterile ştiinţifice intitulate „Căile de intensificare a educaţiei ateistştiinţifice în rîndurile studenţilor în spiritul documentelor Congresului al XIII-lea al partidului“, „Educaţia materialist-ştiinţifică şi umanist-revoluţionară — parte importantă a procesului instructiv-educativ“. Cabinetul de ştiinţe sociale întocmeşte cu regularitate sinteze bibliografice cu lucrări ateiste care se află la biblioteca institutului şi le pune la dispoziţia factorilor educativi. Este pozitivă şi demnă de a fi relevată practica unor cadre didactice care în cadrul întrunirilor educative ce se organizează la căminele studenţeşti prezintă rezultatele activităţilor lor ştiinţifice şi concluziile filozofice ce se desprind din cercetările lor. La cercurile metodologice şi ştiinţifice studenţeşti de pe lingă disciplinele neurologie, anatomie, fiziologie, biologie, genetică, fizică, chimie, farmacie, stomatologie, se pune un accent deosebit pe înţelegerea de către studenţi a legităţilor obiective care acţionează în natură şi societate, pe dezvoltarea orizontului lor ştiinţific, pe stimularea creativităţii şi pasiunii acestora pentru bou, pentru ştiinţă şi tehnică, în conformitate cu sarcinile stabilite, de conducerea partidului în vederea intensificării activităţii de educaţie materialistştiinţifică a tineretului studios, comitetul de partid, senatul, catedrele şi disciplinele, asociaţiile studenţilor comunişti îşi vor spori preocupările pentru creşterea contribuţiei întregului proces de învăţămînt şi al tuturor activităţilor politice şi educative la propagarea ateismului militant, la dezvoltarea convingerilor materialist-ştiinţifice ale studenţilor, la formarea lor ca oameni înaintaţi ai societăţii noastre socialiste. prof. univ. dr. VASILE RUS şeful catedrei de ştiinţe sociale a I.M.F. Tîrgu-Mureş SPORT•SPORT VOLEI Echipa de băieţi CSŞ Tîrgu- Mureş a cucerit „Cupa Unirii". Timp de 5 zile, la Topliţa s-a desfăşurat un interesant turneu de volei dotat cu trofeul „CUPAUNIRII“, competiţie la care au participat şase echipe de băieţi din tot atîtea localităţi ale ţării, printre care şi formaţia Clubului sportiv şcolar din Tîrgu-Mureş, pregătită de antrenorul profesor Paul Bahrim, echipă care, printr-un joc tenace, precis în atac şi apărare, a reuşit să cucerească trofeul pus în joc, într-o manieră de mare luptă cu principalele candidate la cucerirea primului loc, Steaua Bucureşti, vicecampioană naţională la juniori mari şi CSŞ Baia Mare, echipe pe care CSŞ Tîrgu-Mureş ie-a întrecut cu rezultatul de 3—2. Celelalte partide, cu CSŞ Zalău, CSŞ Dej şi CSŞ Topliţa, tîrgumureşenii le-au cîştigat detaşat cu 3— 0. Deci, cîştigînd toate meciurile şi acumulînd punctajul maxim, formaţia CSŞ Tîrgu-Mureş s-a clasat pe primul loc, cucerind astfel „CUPA UNIRII“. Din echipa cîştigătoare fac parte următorii jucători, aproape toţi cu talie de peste 1,90 m: Vasile Gliga, Cornel Core, Lucian Senes, János Ebedi, Dorin Borşan, Sorin Nemeş, Richard Dumitru, Claudiu Comes, Tiberiu Hanc, Sorin Graur, Aurel Mărginean, János Henn. în afară de trofeul propriu-zis acordat echipei cîştigătoare au mai fost distribuite şi trei premii individuale, dintre care două au revenit talentaţilor voleibalişti tîrgumureşeni, premiul pentru cel mai bun trăgător a revenit lui Vasile Gliga (talia 2,05 m) şi premiul pentru cel mai complet jucător al turneului a fost acordat lui Cornel Core. CLASAMENTUL FINAL al turneului dotat cu „CUPA UNIRII“ la volei se prezintă astfel: 1. CSŞ Tîrgu-Mureş 10 puncte, 2. CSŞ Baia Mare, 3. Steaua Bucureşti cu cîte 9 puncte, 4. CSŞ Zalău, 5. CSŞ Dej, 6. CSŞ Topliţa. IOAN PAUL Eminescu la Tîrgu-Mureş Motto: „Ceea ce este aproape sigur e că la un moment dat Eminescu s-a lăsat pe Mureş la vale şi a luat-o după cursul său pînă la Tîrgul Mureşului“ Călinescu Un Eminescu tînăr de se poate să se întoarcă-n fiecare an în aerul înaltelor coline, în pragul romănimii transilvan. In ochii lui lumina să se-ntoarcă prin adincimile luminii lui Homer, lumină luminînd cuvintul pe care inimile-l cer. Un Eminescu iar prin Tîrgu-Mureș, „La calul alb“, cu mese-ntinse, cînd dinspre Roma mică vine alaiul dorurilor ninse. Un Eminescu-n drum spre Roma mică — printre evenimente mari şi mici, printre iluzii care vin şi pleacă — dar Eminescu să mai treacă şi pe-aici. NICOLAE BACIUŢ GENEROSUL GEST !Urmare din pag. 1) se tămăduiască, o rază de lumină. Este un gest cit se poate de generos, cu o bogată încărcătură simbolică, ce-şi are originea în dragostea acestor copii talentaţi pentru frumos, pentru semenii lor suferinzi. Ei au făcut să prindă contur şi viaţă acea minunată lume a copilăriei, in care se regăsesc aspiraţiile şi preocupările lor de fiecare zi, precum şi imagini care le-au stimulat fantezia din basmele şi literatura română şi universală dedicate lor. Dacă despre membrii atelierului de artă decorativă de la Casa pionierilor şi şoimilor patriei din Tîrgu-Mureş, îndrumaţi de profesoara Rodica Pop, am mai avut ocazia să scriem, ei fiind prezenţi şi în anii precedenţi la realizarea unor lucrări similare la clinicile de neuropsihiatrie şi urologie, la cinematograful „Pitic“ şi la Şcoala generală nr. 20 din Tîrgu-Mureş, prezenţa celorlalţi pionieri a fost cu totul inedită şi de bun augur. Pionierii membri ai atelierului de pictură de la Casa pionierilor şi şoimilor patriei Tîrnăveni, conduşi de profesoara Csutak Emese, deşi s-au aflat pentru prima dată în faţa unei picturi de acest gen, au reuşit să dea contur povestei „Celor trei purcelaşi“, după Walt Disney, să aducă un plus de fantezie unei lucrări atît de cunoscute. Ei se numesc Brinduşa Anghel, Ingrid Demeter, Rethi Kinga, Adriana Zolog şi Brigitte Wendel. Aceeaşi siguranţă în minuirea penelului şi imaginaţie au dovedit şi pionierii cercului de pictură de la Şcoala generală din comuna Iernut care, conduşi de profesoara Georgeta Scridon, au realizat atît de cunoscuta şi frumoasa poveste a„Caprei cu trei iezi“. Numele lor: Florina Andrei, Daniela Căpuşan, Ioana Sfîrîiac, Corina Scridon, Ciprian Scridon şi Takacs Daniel. Cit îi priveşte pe cei cinci membri ai cercului de pictură de la Şcoala generală din Tîrgu-Mureş: Boga Katalin, Denes Gabriela, Gall Erika, Kiss Emese şi Sinka Monika, ei au realizat, sub conducerea profesorului lor, Reichel Anton, o imagine foarte plastică din basmul „Cenuşăreasa“. Toate aceste lucrări, la care se adaugă cele executate de pionierii de la Casa pionierilor şi şoimilor patriei din Tîrgu-Mureş: „Jocul copilăriei“, „Ursul păcălit de vulpe“ şi „Corbul şi vulpea“, se constituie intr-un minunat dar făcut copiilor care vin aici să-şi caute sănătatea, sunt un zîmbet şi o speranţă de viaţă din inima copiilor către copii. CONCERT SIMFONIC Mîine, 16 ianuarie, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin, publicul meloman va putea audia, în premieră tîrgumureşeană, Suita Românească de Dan Buciu — o nouă şi valoroasă lucrare a compozitorului, prezent în programele stagiunilor anterioare cu cîteva lucrări de un remarcabil succes. Foarte talentatul şi foarte tînărul pianist Valeriu Rogacev, care ne-a convins în anul trecut de certele sale calităţi muzicale şi de o tehnică instrumentală incredibilă pentru vîrsta sa (Concertul în fa minoră de Chopin, atunci) de data aceasta va interpreta Concertul în si bemol minor de Ceaikovski, piatră de încercare pentru oricare pianist. în a doua parte a concertului, Gheorghe Costin va dirija patetica Simfonie în si bemol major (nr. 39) de W. A. Mozart. CALENDAR Joi 15 IANUARIE Soarele răsare la ora 7,49; apune la ora 17. Zile trecute 15, zile rămase 350. • 1850 — S-a născut Mihai Eminescu, cel mai mare poet român (nn. 1889). CINEMA TÎRGU-MUREŞ — Arta: Liceenii Unirea: Drumul spre victorie (seriile I—II). Progresul: Gheaţa verde. Select: Luptătorul cu sabia. Tineretului: Secretul vechiului pod (orele 9 şi 11). Duios Anastasia trecea (15, 17, 1° şi 21) Flacăra: Misterele Bucureştilor. SIGHIŞOARA — Lumina: Trebuie să-ţi joci rolul. REGHIN — Patria: Potopul (seriile I—II). TÎRNĂVENI — Melodia: Oarclee: Febra aurului. LUDUŞ — Flacăra: Luptătorul cu sabia. SOVATA — Doina: Caravana misterioasă. SARMAŞU —- popular: Rîdeţi cu Stan şi Bran. IERNUT — Lumina: Asociatul. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Bătălia din umbră. FÎNTÎNELE. — Patria : Muzica unei vieţi. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Clipa de răgaz. TEATRU TEATRUL NAŢIONAL, azi, ora 17: Căutăm soţie pentru tata (secţia română), ora 18: Recital „Ady" (secţia maghiară) — Sala mică. INSTITUTUL DE TEATRU, azi, ora 19: Orestes (secţia maghiară). TEATRUL DE PĂPUŞI, mîine, 16 ianuarie, orele 11,30 şi 13: Micul Prinţ (secţia maghiară). 1 TELEVIZIUNE 20,00 — Telejurnal. 20,20 — Viaţa economică. Priorităţi ale cincinalului. Direcţii de acţiune în cadrul programului de ridicare a nivelului tehnic şi calitativ: înnoirea producţiei. 20.30 — Columnele independenţei (color). Emisiune-concurs dedicată aniversării a 10 ani de la cucerirea Independenţei de stat a României. Participă reprezentativele judeţelor Dîmboviţa, Olt, Satu-Mare şi Suceava. 21,50 — Telejurnal. 22,00 — Închiderea programului. INSTANTANEE Drum forestier pe valea Gurghiului Foto: HORATIO CHETAJI