Steaua Roşie, martie 1987 (Anul 38, nr. 50-75)

1987-03-01 / nr. 50

ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MURES AL PCR SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Amplă mobilizare — In condiţii de Înaltă calitate — pentru îndeplinirea exemplară a obiectivelor economice pe primul trimestru al anului 1987 in industrie­­­ORGANIZARE - MODERNIZARE - PRODUCTIVITATE Randamente superioare la toate instalaţiile . Asigurarea în condiţii normale a aprovizionării consumatorilor cu gaze naturale, la nivelul cote­lor stabilite prin Decretul Consi­liului de Stat, constituie princi­pala îndatorire a colectivului Schelei de producţie gaze natu­rale din Tîrgu-Mureş. Desfăşu­­rîndu-şi activitatea pe o arie geografică largă de pe cuprinsul judeţului nostru, muncitorii, maiştrii, tehnicienii şi inginerii unităţii au avut şi au în vedere, cu precădere, realizarea indicato­rilor calitativi şi de eficienţă e­­conomică, prin promovarea largă a unor acţiuni de modernizare menite a spori randamentul tu­turor instalaţiilor. Recenta discu­ţie cu factori de răspundere din două brigăzi de producţie a pus în evidenţă tocmai preocupările în această direcţie.­­ Una din condiţiile princi­pale pentru realizarea întocmai a sarcinilor de plan este, fără îndoială, funcţionarea corespun­zătoare a tuturor sondelor aflate în exploatare — ne spune Vasile Nica, de la brigada Sărmăşel.. Acţionind în acest sens, î­n anul trecut ne-am situat printre bri­găzile fruntaşe ale întreprinderii, asigurînd atît materializarea pre­vederilor programelor de moder­nizare, cit şi o severă disciplină tehnologică. Iar dacă în prima lună a acestui an ne-am depăşit cu 3 la sută sarcinile de plan, aceasta se datoreşte realizării u­­nui program de acţiuni tehnico­organizatorice vizînd utilizarea cit mai eficientă a energiei de zăcămînt în concordanţă cu ne­cesităţile de consum ale benefi­ciarilor, fiind constituite sisteme de colectare şi transport prin ca­re s-au obţinut importante spo­ruri de producţie. întreaga capa­­citate tehnică şi profesională a colectivului este concentrată în direcţia asigurării condiţiilor pentru punerea în funcţiune, în acest an, a încă 11 sonde noi, astfel ca ele să funcţioneze la parametrii maximali. Concomitent sîntem preocupaţi în cel mai înalt grad de execu­ţia noii staţii de comprimare a gazelor naturale, instalaţie de mare importanţă pentru econo­mia naţională. Cerem, însă, con­structorului să intensifice ritmul de execuţie pentru recuperarea rămînerilor în urmă şi darea în funcţiune la termen a acestei ca­pacităţi. La Iernut stăm de vorbă cu Avram Diac, şef de brigadă, des­pre măsurile adoptate în vede­rea sporirii, productivităţii son­delor, interlocutorul ne spune că acţiunile întreprinse şi care le mai au în vedere pentru peri­oada următoare trebuie să ducă la sporirea producţiei, în deplină siguranţă de funcţionare şi în condiţiile reducerii costurilor de producţie. „Avem în vedere, cu prioritate, indicaţiile date de se­cretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la recenta şedinţă a Comitetului Po­litic Executiv, astfel ca în pe­rioada următoare să reducem substanţial cheltuielile şi consu­murile materiale şi energetice, să sporim rentabilitatea activi­tăţii noastre. In ce direcţii acţio­năm? In primul rînd, pentru creşterea numărului de tratamen­te cu substanţe chimice spumo­gene în sistem ciclic, în scopul evacuării apei de la talpa son­delor; apoi, continuăm executa­rea etalonărilor de potenţial, mă­surători de presiune statică la sonde ,şi, pe această bază, sta­bilirea debitelor şi regimurilor optime de funcţionare la fiecare instalaţie. Trebuie să subliniez, totodată, sprijinul ce-l aşteptăm de la colegii noştri din foraj, pentru ca toate sondele noi să ni le predea în condiţiile pre­scrise de normative, astfel înlătu­­rîndu-se o serie de neajunsuri în funcţionarea acestora. In ce ne priveşte, vom face totul pen­tru ca sarcinile de plan pe acest an să fie realizate întocmai, în condiţii sporite de eficienţă. Neîndoielnic, asemenea preocu­pări, acţiuni şi iniţiative demon­strează spiritul de angajare al colectivului, hotărîrea de a în­făptui neabătut sarcinile planului pe 1987, înţelegerea matură a ca­lităţii de proprietari ai mijloa­celor de producţie şi de produ­cători ai bunurilor materiale. M. BARDAŞANU In agricultură ! Consiliile agroindustriale - organisme de bază în înfăptuirea noii revoluţii agrare Consfătuirea organizatorilor de partid, preşedinţi ai consilii­lor unice agroindustriale din întreaga ţară a constituit un moment deosebit de impor­tant în dezbaterea sarcinilor ce revin oamenilor muncii din agricultură în acest an şi în perspectivă, în stabilirea moda­lităţilor de acţiune pentru în­făptuirea lor. Aşa cum sublinia secretarul ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvîntarea rostită la şedinţa de încheiere a programului de pregătire şi in­struire a organizatorilor de par­tid, preşedinţi ai consiliilor a­­groindustriale de stat şi coopera­tiste, agricultura noastră socia­listă se prezintă la cei 25 de ani de la încheierea cooperativizării cu un bilanţ bogat de realizări integrate armonios în bilanţul general al dezvoltării patriei noastre. „La baza tuturor acestor realizări — sublinia secretarul general al partidului — a stat alianţa trainică între clasa mun­citoare, ţărănime şi intelectuali­tate, unitatea întregului popor, sub conducerea gloriosului nos­tru partid comunist, care-şi înde­plineşte cu cinste misiunea isto­rică de a conduce întreaga na­ţiune pe calea făuririi unei so­cietăţi libere, care să asigure de­plina egalitate în drepturi pen­tru toţi cetăţenii patriei, bună­starea şi fericirea întregii naţi­uni". Crearea şi dezvoltarea proprie­tăţii socialiste în ansamblu şi, implicit în agricultură, prin or­ganizarea acesteia pe baza pro­prietăţii socialiste, de stat şi co­(Continur­e în pag. a 4-a) Şi legumicultorii mur­eşeni se pregătesc temeinic pentru obţinerea unor răsaduri de calitate, a unor producţii sporite la toate culturile. In ima­ginile noastre, colaboratorul redacţiei Trif Iosif, a surprins aspecte de la ferma legumicolă a cooperativei agricole din Sîntana de Mureş. Aici, sub îndru­marea şefului de fermă, inginerul Deriu­ Şuteu, specialist experimentat, se fac în succesiune un complex de lucrări, menite să asigure în momentul optim o gamă variată de răsaduri pentru nevoile proprii. Efectuarea tuturor lucrărilor la timp şi de calitate va permite legumicultorilor din Sîntana să facă o aprovizio­nare ritmică a populaţiei din municipiul Tirgu-Mureș și să încheie activitatea cu beneficii. // Anul XXXVIII ff Nr. 50 (8.979) VL II Duminică, H II 1 martie 1987 II Vi 4 pagini li 50 de bani // TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, ÎMPREUNA CU TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU, VA EFECTUA O VIZITA OFICIALA DE PRIETENIE In regatul nepal Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va efectua o vizită oficială de prietenie în Regatul Nepal, în a doua deca­dă a lunii martie 1987, la invi­tația regelui Nepalului Birendra Bir Bikram Shah Dev și a regi­nei Aishwarya Rajya Laxmi Devi Shah. ------- Reportajul nostru ------­Tinere familii Există mulţi tineri a căror pasiune o reprezintă meseria în care lucrează, iar simplita­tea este pentru ei o nobleţe. Un asemenea om este şi Cris­­tinel Baciu, lăcătuş mecanic la întreprinderea de vase e­­mailate din Sighişoara. Felul cum vorbeşte, cum zîmbeşte îi trădează calmul şi bunătatea sufletească, ardoarea de a se afirma în profesie, sentimen­tul şi răspunderile părinteşti. O parte din biografia sa co­incide cu a soţiei sale, Geor­­geta, şi ea muncitoare in a­­ceeaşi unitate economică. S-au cunoscut nu cu mulţi ani în urmă, adică din momentul cînd s-au încadrat ca munci­tori în întreprindere. Regret faptul că nu pot discuta şi cu soţia lui. Ea lucrează numai în schimbul doi, pentru că el face şcoala de maiştri la se­ral. — Care v-au fost unele din­tre călăuze, după ce v-aţi că­sătorit? îl întreb pe Cristinel Baciu. — Exemplul, înţelepciunea şi echilibrul părinţilor. Ei ne-au învăţat să fim modeşti, harnici şi cinstiţi. De la ei am învăţat că de munca, e­­forturile şi comportarea noas­tră depinde viitorul şi ferici­rea noastră. Doresc, însă, să spun un alt lucru: căsătoria e un fel de temelie de înce­put a vieţii în doi. Pe o asemenea temelie mai trebuie construite încă multe. Ele se fac toate numai dacă între soţi există comuniune sufle­tească, înţelegere şi chibzu­inţă în tot ceea ce întreprind pentru binele şi fericirea lor, a copiilor lor. — Ce satisfacţii şi bucurii aţi avut în anii de cînd sîn­­teţi căsătoriţi? — Cea mai mare, fireşte, a fost naşterea copilului, care, la fel ca şi pentru alţi pă­rinţi, e floarea vieţii noastre. Ne-am bucurat cînd am pri­mit un apartament nou, cînd, încet, încet — ne-am cumpă­rat ce este necesar într-o ca­să şi pentru o familie. Eu urmez şcoala de maiştri, o altă bucurie pentru mine Si­gur, e greu să munceşti şi să înveţi, dar, aşa cum am amin­tit mai înainte, de munca şi eforturile noastre depinde fe­ricirea noastră. Ceea ce vă spun despre mine este într-o C. CROITORU (Continuare in pag. a 4-a) Vase emailate de Sighișoara. Foto: IOSIF TRIF

Next