Steaua Roşie, martie 1987 (Anul 38, nr. 50-75)
1987-03-01 / nr. 50
l^^CMTK4il?PW PÚM I NICALir Martor ocular la martiriul lui Horea şi Cloşca, din 1785 MOR PENTRU NAŢIUNE» « De peste două veacuri, an de an, sfîrşitul lui februarie readuce în planul actualităţii frîngerea pe roată, pe platoul fortăreţei de la Alba Iulia, pe locul „la furci“, a lui Horea şi Cloşca — conducători încercaţi ridicaţi de masele de moţi, din sinul mulţimilor obidite, în fruntea celei mai zguduitoare revoluţii ţărăneşti din Transilvania din secolul al XVIII. Revoluţia lui Horea avea să schimbe din temelii orînduirea feudală din Transilvania şi, cu repercusiuni directe, şi în Moldova şi Ţara Românească. Nobilimea, grofii şi magnaţii s-au temut de flăcările revoluţiei, prinzîndu-i cu arcanele pe căpeteniile românilor răsculaţi şi întemniţîndu-i între coridoarele mucegăite şi întunecoase ale Cetăţii Alba Iulia. După un supliciu nemilos, căpitanii răsculaţi, potrivit crudei uzanţe medievale sînt căsăpiţi şi, apoi, pentru luare aminte a traşi pe roată. Sîngele crăişorilor a ţîşnit ca un şuvoi nestăvilit în tîmpla surdă şi osificată a sălbăticiei hegemoniei chezano-crăieşti austroungare, înfricoşîndu-i de moarte pentru dreptatea ce va veni. Clarificările aduse de cercetările din ultimii ani, cu deosebire în privinţa scopului naţional al mişcării, nu sunt departe de a acorda un credit tot mai consistent — şi de ce nu? — informaţiei difuzate de un mai năstruşnic — am zice azi — reporter occidental al unor ziare de bun renume, aflat, zice el — ,,mai aproape de podiumul execuţiei“ — care l-a auzit pe Horea exclamanţi, în momentul supremei încordări a trecerii din viaţă: ,,Mor pentru naţiune!“, în posesia unei scrisori autentice şi apropiate atît ca datare cît şi ca localizare — trimisă ulterior la Roma — datorată unui veritabil martor ocular al execuţiei, profesorul Iosif Gabri, astăzi putem lămuri mai bine martirajul crăişorilor. întreaga stăpînire a nutrit speranţa că, în sfîrşit, s-a terminat cu lumea lui Horea. Or de nu s-ar mai ivi în primăvara aceasta mai mulţi Horea — se temeaţi nobilii, în dimineaţa zilei de 26 februarie, între orele 10 şi 11, în faţa gărzii celei mari, fiind de faţă o mare mulţime, s-a dat citim — în limbile germană şi română — sentinţelor de condamnare la moarte a lui Horea şi Cloşca. Sentinţa prevedea ca aceştia să fie duşi pînă „sub furci“ (locul execuţiei) şi acolo, de vii, să li se fringă oasele cu roata, mai întîi lui Cloşca, apoi lui Horea, iar după ce vor fi frînţi, să fie tăiaţi în bucăţi, măruntaiele să le îngroape „sub furci“ iar cite o bucată din trupurile lor să fie pusă aici pe roată, iar celelalte părţi să fie expuse în acele locuri unde au săvîrşit atîtea ucideri, aprinderi şi prădăciuni. După cum prevedea sentinţa, în dimineaţa zilei de 28 februarie,, pe la ceasurile 9 şi jumătate, Horea şi Cloşca au fost aşezaţi separat pe cite un car special, fiecare fiind însoţit de cîte un preot schizmatic. Este cu neputinţă să descriu convoiul şi mulţimea care a fost de faţă — continuă profesorul Iosif Gabri. Ei au fost însoţiţi de un escadron de cavalerie din (regimentul) Toscana, în ţinută de paradă, cu mare pompă, de aproximativ trei sute de pedeştri orăşeni şi de haiduci. Batalionul pedeştrilor i-a încadrat într-un careu, iar călăreţii s-au aşezat în cele două aripi. Eu, din bunăvoinţa unui locotenent de cavalerie, am stat călare între batalionul în formă de careu şi între cavalerie şi astfel am văzut de la început execuţia şi parada, cum văd această foaie de hîrtie în faţa mea. în afară de nobili şi oameni mai deosebiţi din comitate au trebuit să fie de faţă mulţi oameni „proşti“ (ţărani în terminologia epocii) şi asta se poate aprecia din faptul că din fiecare sat al celor patru comitate (în care s-au răspîndit vîlvătăile răscoalei) au trebuit să ia parte, după o grea poruncă, cîte şase oameni, trei bătrîni şi trei tineri; prin urmare a trebuit să fie de faţă cel puţin cinci mii de oameni. Cloşca a primit cel puţin 20 de lovituri pînă şi-a dat sufletul, în timp ce Cloşca era frînt cu roata, Horea era legat şi ţinut în picioare de doi ucenici ai călăului ca să vadă de ce,moarte cumplită şi prin ce chinuri grozave trebuie să moară tovarăşul său. După ce s-a terminat execuţia lui Cloşca şi i-au dat leşul la o parte, pe Horea l-au urcat apoi pe „patul“ său şi l-au legat; au început să-i sfarme picioarele cu roata, iar după patru lovituri — din porunca domnului Eckard — (translator oficial imperial) au început să-i lovească pieptul şi, astfel, după opt—nouă lovituri a murit. Eu mi-am întors calul şi am venit în cetate, unde am povestit cele văzute lui Ştefan Regény, Iosif K. Nagy şî colegilor mei profesori care m-au aşteptat acasă. Dr. IOAN RANCA Şeful Filialei Mureş a Arhivelor Statului ■ v ■ ____} . „Crăişoiul a detunat ca un trăsnet în tîmpla surdă şi osificată a sălbaticei hegemonii. Dar înaintea lui cu multe veacuri, şi după el, neosteniţii auzi de prin satele fără cenuşă şi fără vatră, popi strejuitori peste cătune, episcopi ai sărăciei şi ai întunericului au luptat pentru neam şi nădejdile lui...“ »STEROA no$JB PAGINA ! Medicamente şi preparate farmaceutice noi, la Tirgu-Mureş . Asigurarea stării de sănătate a populaţiei depinde în mare măsură şi de activitatea Oficiului farmaceutic din Tîrgu-Mureş, care are datoria de a pune la dispoziţia unităţilor spitaliceşti, a marelui public, întregul necesar de medicamente. Ştim că de, mai mulţi ani activitatea, oficiului este îndreptată şi spre elaborarea de produse proprii care să completeze gama medicamentelor existente şi chiar să înlocuiască pe cele din import. . ne „Puteţi spune în acest sens, stimată tovarăşă directoare, Silvia Racolţa, despre pe paratele originale pe care Ie produceţi aici? — Este cunoscută, într-adevăr, preocuparea Oficiului farmaceutic judeţean de a suplini necesarul de medicamente cu produse noi şi originale, produse elaborate în farmacii, sau în laboratorul de microproducţie. Anul trecut, spre exemplu, au fost preparate în farmacii aproape 700.000 de reţete magistrale, în valoare de aproximativ 8 milioane de Iei, şi 52.000 de elaborate, în valoare de 9 milioane de Iei, iar la laboratorul de microproducţie au fost elaborate medicamente în valoare de 22.700.000 de lei, totalul reprezentând 13,5 la sută din valoarea medicamentelor eliberate populaţiei din cele 2 judeţe, Mureş şi Harghita. Oficiul a fost distins pentru activitatea din anii 1984 şi 1985 cu titlul de colectiv evidenţiat cu locul I pe ţară în cadrul întrecerii socialiste în ramura ocrotirii sănătăţii. — Ce preparate au fost elaborate în laboratorul de microproducţie? Laboratorul de microproducţie, înfiinţat în anul 1977, a contribuit de-a lungul anilor, la completarea necesarului de medicamente cu 53 de preparate farmaceutice, dintre care 8 originale: Ceai contra aterosclerozei, „Hiporib“, indicat în tratamentul hipertensiunii arteriale, ,,Rubner“ şi „Rubber compus“, preparate cu fier antianemice, „Hepatosol“, recomandat în afecţiunile hepatice, „Antiaritmie“, pentru aritmii cardiace, „Tabafug“, produs util pentru persoanele care vor să abandoneze fumatul, şi „Extractul Coryli polifenolat de aluminiu“, folosit în industria cosmetică. în acelaşi timp, am elaborat cîteva preparate care au înlocuit pe cele imilare din import, produse ,a căror valoare se ridică anual la peste 3 milioane de Iei. Avîndu-se în vedere indicaţiile conducerii superioare de partid şi ale Consiliului Sanitar Superior de a utiliza în practica terapeutică tot mai multe produse care au la bază materii prime de natură vegetală, am realizat 19 preparate finite care conţin în compoziţia lor plante, 11 produse intermediare, folosind pentru toate acestea 16 specii de plante medicinale. Laboratorul de microproducţie a pus la dispoziţia farmaciilor şi o serie de baze de Ungvente şi supozitoare sau extracte din plante medicinale, folosite pentru obţinerea unor medicamente deficitare. — Care sunt preocupările imediate şi de viitor? — Ne vom strădui să valorificăm şi în continuare posibilităţile de originalitate la realizarea de preparate medicamentoase. Anul trecut a fost depusă la OSIM documentaţia privind cererea de brevet pentru 3 produse, fiecare conţinînd extracte din plante medicinale, unul primind deja avizul favorabil al Academiei de Ştiinţe Medicale. ION CIURDARU Vine primăvara ! Orizontal: 1}' Primii vestitori ai primăverii — Primii mîţişori. 2) Arbuşti cu aureaţi verzui-roşiatici — Cafeniu. 3) Timidă prezenţă solară — Cîntecul păsărelelor. 4) Haină de primăvatră — Fîşii pe mijloc. 5) Cămaşă cu flori — Ziua care a trecut — Datul pe buze. 6) Elena Mihăescu — Strămoş viteaz. 7) A plecat badea-n armată. — Trandafiri. 8) Fata lugojană — Prinde un mărţişor în piept — Scaun de spus poveşti. 9) Ca floarea de colţ, crescută pe stînci. 10) Pasăre răpitoare — încinge un mijitcer de fată. Vertical: 1) Cadouri la început de primăvară. 2) O vorbă de bine — Fir cu mărţişoare. 3) Depun la soare ouă microscopice —1 Zile cu fotbal» 4) De aceeaşi părere (fem.) — Cuprins de sete. 5) Ultimii muguri! — 56 ghioceii — Număr de ... pază! 6) Stol de păsări călătoare —■ Floare de colţ, la colţuri! 7) Primii miei! — Repetiţii la iarbă . . . verde! — Curbe rebusiste. 8) Binecrescuţi — Mărţişorul cu noroc. 9) Stînjenei — Picioruşe de gîzel 10) Autorul „Rapsodiei de primăvară“ing. CORNEL CĂLUGĂR MĂRŢIŞOARE — MĂRŢIŞOARE Un zîmbet cu ion sfârtac