Steaua Roşie, mai 1987 (Anul 38, nr. 102-127)

1987-05-01 / nr. 102

Prestigiul faptelor Atelierul prelucrări prin aşchiere are rol principal în construcţia unor maşini şi utilaje la Fabrica de anvelope din Luduş. Cele cîteva formaţii de lucru din atelier sunt angajate permanent într-o întrecere pentru depăşiri substanţiale de plan, pentru însuşirea şi aplicarea unor noi tehnologii, pentru modernizarea „din mers" a unor maşini şi utilaje, pentru o riguroasă organizare a muncii, o disciplină cu adevărat exemplară la fiecare loc de muncă. Dar, mai cu seamă, calitatea lucrului bine făcut şi raţionalizările au în atelier un caracter permanent pentru fiecare lucrător In anul acesta, ca de altfel şi în cei precedenţi, printre formaţiile fruntaşe din atelier şi din fabrică, se află şi cea condusă de maistrul Vasile Mărginean. Aportul său şi al oamenilor cu care lucrează la montajul maşinilor, utilajelor şi al unor aparate pentru întreprinderi din industria chimică, pentru continua modernizare a lor este remarcabil. Remarcabil şi ca spirit organizatoric şi ca depăşiri de plan, şi ca spirit de bun gospodar. L-am găsit discutînd cu doi dintre colegii săi. Chibzuiau împreună cum pot fi debitate mai raţional nişte table din oţel pentru a nu se face nici cea mai mică risipă. Credeam că se bucură mult cînd l-am anunţat că voi scrie despre el şi oamenii cu care lucrează în formaţie. N-a fost chiar aşa. Mi-a spus cu vorbă calmă: — Fruntaşi ca noi, ba uneori mai pricepuţi decât noi în tehnică, în tot ceea ce face pentru progresul întregului colectiv, mai sunt în fabrică. Părerea mea este că am muncit şi muncim cu răspundere, dar mai avem multe de făcut. Producţia, care are la baza organizării şi desfăşurării ei noul mecanism economico-financiar, ne cere şi ne impune permanent o ridicată competenţă profesională, o gîndire economică înaintată. In acest sens, ca maistru şi conducător al unei formaţii cu un rol important nu numai în depăşirea planului de producţie, ci şi în perfecţionarea şi modernizarea maşinilor şi utilajelor pe care le fabricăm, m-a interesat şi mă interesează, în mod firesc, ce idei şi iniţiative au şi pot avea oamenii cu care muncesc. Astfel, am aflat într-o zi că la cîteva operaţii de montaj se pot aplica noi tehnologii prin care se realizează economii de timp şi materiale, iar productivitatea muncii creşte. în altă zi, o echipă a propus ca o serie de materiale să le debităm noi, în atelier, şi nu în depozitul central. Scopul? Valorificarea la maximum a metalului, prevenirea risipei şi întârzierilor ce aveau loc în transportul de la depozit în atelier. — Ni se pare, ori e adevărat că sînteţi mulţumit şi mîndru de lucrătorii din formaţia pe care o conduceţi, de propunerile lor, de competenţa lor profesională, cu un cuvînt de prestigiul faptelor de muncă? Despre ale dumneavoastră de ce nu vorbiţi? — într-un fel sau altul, faptele mele sunt înglobate în ale formaţiei. Probabil doriţi să menţionez şi unele realizări personale. Au fost şi sunt şi din acestea. Dar eu, orice aş face din punct de vedere tehnic, profesional, organizatoric şi economic, socotesc că intră în efortul şi gîndirea colectivă. Cu toţii ne-am preocupat şi ne preocupăm de reducerea consumului de energie electrică. Nu doar în procesul de fabricaţie a maşinilor şi utilajelor, ci şi prin modernizarea lor, în aşa fel încît, puse în funcţiune la beneficiari, să consume mai puţină energie. Iată un singur exemplu. Prin înlocuirea motorului electric de 7,5 kW şi cu o turaţie de 1.500/ minut la presele P.N. 200 cu unul de 5,5 kW şi o turaţie de 900/minut se realizează pe de o parte însemnate economii de energie, iar pe de altă parte zgomotul presei s-a redus substanţial. Din cele spuse pînă acum reiese că în atelierul nostru există şi se dezvoltă un climat de muncă stimulator şi creator. E un adevăr probat de fapte. Să vedem, în continuare, şi părerea a doi şefi de echipe din atelierul montaj. Liviu Rusu: Spre a fi mereu mai fertili în tot ceea ce facem pentru binele nostru şi al întregului colectiv, cadrul şi experienţa fiecărei formaţii de lucru sunt folosite în permanenţă cu pasiune şi responsabilitate defiecare comunist, ,de fiecare muncitor, maistru şi tehnician. A cunoaşte oamenii, preocupările, năzuinţele, doleanţele lor, a le valorifica ideile — iată, în esenţă, unele principii de muncă şi profesionale ale maistrului Vasile Mărginean, ale noastre ale tuturor. Gheorghe Stancîu: Identitatea dintre vorbă, angajament şi faptă — aceasta cred eu că ne caracterizează ca fruntaşi în întrecere, reprezintă „secretul“ îndeplinirii şi depăşirii planului de producţie. Şi, mai presus de toate, calitatea muncii noastre, de la care nu admitem nici cea mai mică derogare, este un criteriu de bază al eticii noastre profesionale. C. CROITORII Fascinaţia oţelului incandescent — Meseria de oţelar nu e uşoară, însă are plusul ei de frumuseţe, de atracţie, acea chemare fascinantă a milioanelor de steluţe aurii, care te poartă cu gîndul şi sufletul spre tărîmul basmului, al cărţilor de poveşti citite în copilărie. De fapt, întreaga metamorfoză a metalului este o „poveste“ adevărată, creată şi stăpînită de om prin puterea focului, a tehnicii de virf, prin care realizează începînd cu cele mai obişnuite obiecte pînă la rachete cu care omul străbate imensitatea cosmosului, ajungînd pe alte planete. Aceste imagini şi idei despre frumuseţea meseriei de metalurgist aparţin ing. Chirilă Cioloca, şeful secţiei turnătorie de oţel de la I.M. „Republica“ Reghin. Om cu o bogată cultură tehnică şi cunoaştere a stării sufleteşti a oamenilor pe care ştie să şi-i apropie, să-i modeleze după tiparele cultului muncii, al îndrăznelii şi cutezanţei de a înfrunta greutăţile, de a face din meserie o artă ce răsplăteşte cu dărnicie strădaniile şi eforturile depuse, zi de zi, pentru a da viaţă sarcinilor constînd în turnarea a sute şi sute de tone de piese din oţel, componente ale autovehiculelor şi ale altor multe maşini de tot felul. La întrebarea cu ce rezultate întîmpină oţelarii de pe platforma nouă ziua de 1 Mai, ne-a prezentat cîteva cifre care exprimă cantitatea de piese bune realizate în lunile martie şi aprilie: 538 tone — plus 18 şi respectiv 620 tone — plus 40 tone faţă de plan. Deci, o creştere cu 82 tone într-un interval de o lună, ceea ce dovedeşte eficacitatea acţiunilor colective întreprinse pentru asigurarea la timp a stocului de piese necesare sectoarelor de prelucrare la rece din propria întreprindere şi cantităţile de repere contractate cu alte unităţi din ţară. — Dacă pînă nu demult eram criticaţi că nu asigurăm în timp util piesele pentru secţiile de uzinaj şi cooperări — ne ..spunea interlocutorul — acum ne onorăm în devans toate comenzile. Insă, pînă a ajunge aici nu a fost uşor. Am avut de învins prejudecăţi, de format conştiinţe şi meseriaşi care să-şi respecte cuvîntul dat, să creadă cu adevărat în frumuseţea şi importanţa meseriei îmbrăţişate, să nu cedeze în faţa nereuşitelor inerente oricărui început, căutîndu-şi un alt loc de muncă. Secţia e tinără, cu un colectiv tînăr, care urcă mereu treptele progresului şi realizărilor spre nivelul stabilit în proiecte. Am mutat oamenii, în special maiştrii şi şefii de linii — cu excepţia lui Viorel Holivcă, Zöld Ştefan şi Dumitru Man, buni organizatori şi cunoscători ai meseriei — pînă le-am găsit locul cel mai potrivit in care dau cel mai bun randament. Această acţiune a impus răbdare şi înţelegere din ambele părţi şi, spre bucuria noastră, a tuturor, oamenii ne-au înţeles, au colaborat şi colaborează cinstit în această privinţă. Pînă nu demult, am avut destule probleme la topirea metalului. Am numit aici pe maistrul Alexandru Cherecheş, om cu ambiţie de a face treabă şi nu am greşit. In prezent formaţia condusă de el este în fruntea întrecerii pe secţii. Printr-o organizare minuţioasă a ajuns să sporească mult capacitatea de topire, deci să obţină o cantitate mai mare de metal lichid in aceeaşi unitate de timp şi cu aceleaşi instalaţii. Şi la operaţia de formare a crescut randamentul şi eficienţa datorită stabilizării oamenilor şi a perfecţionării cunoştinţelor profesionale. In consecinţă, s-au redus defecţiunile şi opririle neprevăzute, iar calitatea pieselor a crescut, în timp ce rebuturile au scăzut sub limita admisă. Gîndurile noastre stăruie asupra ideii cum să acţionăm pentru a ne apropia şi a atinge capacitatea proiectată de piese turnate in noua oţelărie. Pentru înfăptuirea acestui deziderat se impune aplicarea neabătută a programului de modernizare a producţiei, care înseamnă dotarea cu noi utilaje şi instalaţii, găsirea de noi tehnologii eficiente, de înalt randament şi precizie, să ne îmbogăţim necontenit cunoştinţele de specialitate, conştiinţa şi etica muncitorească şi să dispunem de tot ceea ce este necesar pentru a putea lucra ritmic, deziderate a cărora împlinire depinde de felul cum ne facem fiecare datoria. IOAN HUSAR Cu patos revoluţionar (Urmare din pag. I) exprimăm opţiunea este munca la cotele celei mai înalte exigenţe. Munca plină de dăruire, făuritoare a celor mai înalte valori, pătrunsă, pînă în fibrele sale cele mai adinei de dragostea de faptă, de patosul revoluţionar. Cu ce contribuim fiecare dintre noi la acest viitor? Care ne este vrerea şi care ne este fapta? Sânt gînduri care ne îndeamnă la reflecţii adinci şi acţiuni temerare, definindu-ne ca oameni şi conştiinţe, aportul nostru la o operă care ne cere să fim cu toţii arhitecţi iscusiţi. • — Obiectivele Congresului al XIII-lea pentru acest cincinai, prevederile măreţului Program al partidului sânt o minunată prefigurare a viitorului socialist, ne spun subinginerul Peter Arpad şi maistrul Grigore Buzdugan de la Combinatul chimic din Tîrnăveni. Prin ele, chipul de mîine al patriei noastre dragi va primi strălucire fără de seamăn. Dar cine alţii sunt făuritorii României viitorului decit noi, toţi la un loc, chemaţi să dăm relief acestor minunate proiecte cu faptele noastre cele mai alese. A fi angajat la zidirea viitorului înseamnă a te implica cu toată dăruirea la soluţionarea, de pe poziţiile înaltelor performanţe, a tot ceea ce prezentul îţi cere în contul acestuia. Prin faptele şi acţiunile noastre gîndite din punctul de vedere al perspectivei, noi trebuie să trăim într-un viitor permanent pe care să ni-l apropiem, zi de zi, nu atât ca timp, ci ca împlinire. Concepţia revoluţionară de făurire a prezentului cu uneltele viitorului ne-a făcut să înţelegem mai adine raportul prezent— viitor. Ştiind că azi este temelia lui mîine, ne-am obişnuit să ne privim munca, activitatea prin prisma exigenţelor care vor fi, iar orice devansare a împlinirilor va fi un cîştig în contul viitorului. Acest adevăr viu ne-a îndemnat la o cutezantă creaţie tehnică, care, aplicată mai devreme, a făcut posibilă obţinerea unui acid fluorhidric de o foarte mare puritate pe care îl vom putea folosi la fabricarea freonilor, o altă realizare de performanță a chimiei românești. »STEAUA ROȘI. PAGINA 3 Mecanizatorii şi cooperatorii mureşeni — la înălţimea sarcinilor încredinţate Ing. Ida Liciniu, preşedintele CAP Rîmbău: Avem satisfacţia să raportăm că, folosind cu eficienţă tehnica modernă de circ dispunem şi timpul bun de lucru, harnicii noştri mecanizatori şi cooperatori au reuşit să însămâaţeze toate culturile de primăvară, pe sute de hectare, în epoca optimă şi să execute praşila I la sfecla de zahăr pe întreaga suprafaţă. De asemenea, am terminat în timp util şi fertilizarea suplimentară, cu îngrăşăminte chimice, a peste 1.500 de hectare, punîndu-ne, prin munca efectuată, mari speranţe în recoltele acestui an. Colectivul nostru s-a străduit să întâmpine Ziua muncii cu realizări deosebite şi în domeniu creşterii animalelor. Dispunând de furaje suficiente şi de bună calitate, de îngrijitori şi specialişti destoinici, realizăm în aceste zile în medie 16,5 1 lapte pe vacă mulsă, din care 13,5 1 lapte marfă. Avem în grupa de animale a îngrijitorilor fruntaşi, Catalina şi Teodor Vescan, peste 10 vaci recordiste de la care obţinem zilnic în medie 35 de lapte. Prin tot ceea ce facem ne angajăm în acest Mai sărbătoresc să obţinem producţii record la cit mai multe culturi, iar în zootehnie să realizăm 4.600 lapte în medie de la fiecare vacă furajată şi să candidăm astfel la titlul de „Erou al Noii Revoluţii Agrare“. Dumitru Banca, contabil şef la CAP Cecălaca: Mecanizatorii şi cooperatorii din unitatea noastră, conduşi cu pricepere de inginerul şef Petru Orosan, şi şeful secţiei de mecanizare, Petru Moga, au reuşit în această primăvară, ca printr-o activitate susţinută, să efectueze însămînţările de primăvară pe cele 440 ha planificate în condiţii optime de timp şi calitate. Evidenţiem eforturile mecanizatorilor Balogh Ştefan, Jakab Francisc şi a celorlalţi pentru a asigura tuturor culturilor condiţii cit mai bune de producţie, cu toţii fiind angajaţi acum la erbicidarea neintîrziată a celor 460 ha de grîu şi orz, iar cooperatorii la efectuarea praşilei la sfecla de zahăr pe 100 ha, cultură la care ne-am angajat să obţinem producţii record. Nagy Jenö, preşedintele CAP Mitreşti: Şi noi, cooperatorii din Mitreşti, întîmpinăm Ziua muncii cu realizări deosebite. Intre acestea se evidenţiază activitatea bună din zootehnie, unde avem un efectiv total de 1.310 bovine, din care 500 vaci şi juninci. Realizările obţinute pînă acum sunt mai mult decit semnificative. în 4 luni am realizat o producţie totală de lapte de 5.903 hl, din care lapte marfă 4.813 hl. Avem pînă acum o producţie medie zilnică de 11,7 1 la laptele marfă, iar la producţia totală 1.355 1 lapte muls, din care 1.195 lapte marfă de la fiecare vacă furajată. Această producţie, obţinută în condiţii de stabulaţie, ne dă garanţii că odată cu scoaterea animalelor la păşunat va creşte şi mai mult şi că vom reuşi să ne îndeplinim angajamentul luat de 4700 lapte în medie de la fiecare vacă furajată şi obţinerea înaltului titlu de „Erou al Noii Revoluţii Agrare“. La aceste realizări şi-au adus o contribuţie deosebită mulgătorii Szabó Gergely, Lenghel Ana, Szakács Aron, Marton Attila, Szabó György şi alţii, din ferma zootehnică condusă cu înaltă răspundere de tehnicianul Nagy Ferenc Vasile Roşu, inginer şef la CAP Miheşu de Cîmpie. Cooperatorii şi mecanizatorii din Miheş se prezintă la această sărbătoare de întîi Mai cu toate lucrările realizate la zi. Am încheiat printre primii din judeţ însămînţarea principalelor culturi de primăvară, între care 145 ha de sfeclă de zahăr şi 355 ha de porumb pentru boabe. Peste tot mecanizatorii Virgil Mureşan, Kendereş Iosif, Ioan Harpaş, Vasile Casoni, Alexandru Sucuturdean, Vasile şi Teodor Ciupean. Alexandru Vancea, Czirek Alexandru şi ceilalţi au făcut numai lucrări de bună calitate. Acum ne străduim să efectuăm cit mai grabnic erbicidarea păioaselor de întreaga suprafaţă de grîu şi orz. V. ORZA . Ştiinţa a devenit astăzi factorul hotărâtor al progresului, iar viitorul pe care suntem chemaţi să-l clădim este de neînchipuit fără o valorificare înaltă ainteligenţei umane, ne spune ing. Vasile Mărginean de la Întreprinderea de geamuri Tîrnăveni. Ca inventator am avut prilejul să apreciez la dimensiunile reale contribuţia pe care o poate avea o idee la revoluţionarea unei tehnologii. Prin ea s-a cîştigat nu numai aprecierea, societăţii, ci şi o producţie suplimentară de 200.000 mp bază geam tras, adică 3,6 milioane lei plus la producţia marfă. O idee doar ... — A ridica întreaga producţie la nivelul recunoaşterii mondiale, iată calea prin care contribuim nemijlocit la făurirea viitorului, este de părere muncitorul Constantin Mera de la Tehnolemn din Tîrnăveni. Reuşind să înfăptuim mai degrabă obiectivele puse în faţa economiei, de programul de creştere a calităţii şi competitivităţii produselor ne consideram mîndri de performanţele noastre. Graţie acestei viziuni prospective munca noastră a devenit apreciată în 18 ţări ale lumii, iar astări amenzile de mobilă depăşire substanţial planul.