Steaua Roşie, august 1987 (Anul 38, nr. 180-205)
1987-08-01 / nr. 180
PAGINa 2 STEAUA AB&iE RĂCORITOARELE dintre căldura de sezon şi permanenta răceală a ofertei • O reclamă inutilă? • Cumpărătorii solicită, firesc, răcoritoarea ,dar unităţile comerciale oferă, de multe ori, o apă incoloră şi cam fără gust! • Secţia de băuturi răcoritoare, siropuri şi concentrate din Tîrgu- Mureş nu produce nimic de cîteva săptămîni şi nici în următoarele 15 zile nu va funcţiona! • Cu telexuri şi justificări nu se poate face nici planul. Este şi firesc, în aceste zile călduroase de vară, reclama „Consumaţi băuturi răcoritoare“ pare, din multe puncte de vedere, inutilă. Şi, totuşi, după cum vom vedea din rîndurile de mai jos, consumatorul cam cu ea rămîne! Zilele trecute am făcut mai multe drumuri în municipiul Tîrgu-Mureş, în căutarea băuturilor răcoritoare, pentru care se face reclamă, şi nu vom înşira acum toate unităţile pe unde am trecut. Cert este insă faptul că, dacă am întrebat de sortimentele aflate în reclame, mulți dintre lucrătorii comerciali s-au uitat la noi cu mirare, uneori chiar cu ... stupoare! Dar, pînă a intra în detalii, să reamintim, căci este cazul, factorilor de răspundere din domeniu că un ordin al MCI indică expres sporirea gamei sortimentale de băuturi răcoritoare „pe seama cantităţilor livrate de industrie şi a celor realizate în laboratoarele proprii, folosindu-se fructele proaspete depădure, de livadă, plante, flori, concentrate, siropuri etc“. Tot acelaşi ordin prevede „extinderea desfacerii de sifon şi apă minerală la pahar, sporirea numărului de unităţi care desfac băuturi răcoritoare prin sistem stradal“, dar şi obligaţia ca „în toate unităţile de alimentaţie publică, pe lîngă apă minerală, să se ofere 2—4 sortimente de băuturi răcoritoare“. Ce se întîmplă, însă, în realitate? Un fapt care nu trebuie să se întimple, mai ales acum, în plin sezon estival: secţia de băuturi răcoritoare, siropuri şi concentrate din Tîrgu-Mureş, una dintre cele mai mari din ţară, nu mai produce de vreo două săptămîni! Cauzele? Iată ce ne-a declarat tovarășul ing. Jankó Géza, tehnolog: — Nu putem produce băuturi răcoritoare deoarece nu avem sticle de 250 mililitri. Necesarul nostru anual este de 3,2 milioane bucăți, dar am primit pînă acum doar 375.000 ... De două luni ne chinuim, am făcut demersuri la niște depozite pentru sticle din București, dar ce am primit de la ei este o marfă slabă calitativ: multe sticle, din cauza transportării necorespunzătoare, ajung aici ciobite, spar- Ancheta noastră !e .. r Acesta ar fi un aspect. Un alt aspect este acela că ne-au trimis sticlele în sortimente diferite, ceea ce constituie un serios impediment în reglajul mașinilor de îmbuteliat și de capsat. Dacă am admite că am avea sticle, acum, îndeajuns, am putea lucra numai trei zile, deoarece pentru această perioadă avem ... capsule! Există un ferm contract cu o unitate din Miercurea Ciuc, dar nici pe departe n-a fost şi nu este respectat. De la începutul anului ne-au trimis zeci de telexuri, dar nici măcar... un capac pentru capsat!! Oricum, în condiţiile în care soseşte Un transport de sticle din Bucureşti, putem relua producţia abia peste două săptămîni... Am făcut mai multe demersuri şi la întreprinderea de sticlărie şi faianţă din Sighişoara, pentru a ne da sticle, dar ele au rămas infructuoase. Ce spun lucrătorii de la unităţile comerciale? Cînd este producţie şi se desfac răcoritoare, repartizarea acestora în reţeaua comercială nu este uniformă, uneori preferenţială. Iată o opinie, aparţinînd lucrătoarei comerciale Maria Toma, de la magazinul IJLF nr. 5: „ Cererea de răcoritoare este foarte mare în această perioadă, dar nu se furnizează cantităţi total insuficiente. Motivul? Mereu ne spun că n-au ambalaje ... Noi, la magazin, nici n-am văzut în această vară siropul de Bem-Bem. De ce, totuşi, la alte magazine se livrează? Avem probleme şi cu şoferii, mulţi nu iau ambalajul disponibil. Şi astăzi (ziua prezenţei noastre) şoferul de pe maşina 21-MS-5.011 nici n-a vrut să audă de ambalaj, deşi puteam să-i dăm pentru fabrică 150—200 de lăzi! In cofetării, în unităţile Lacto-bar se preferă în primul rînd vînzarea produselor proprii şi, numai după aceea, a băuturilor răcoritoare îmbuteliate. In aceste condiţii, răcoritoarele îmbuteliate aşteaptă în magazii, de multe ori depăşindu-se termenele de garanţie ... Dar cum sunt răcoritoarele oferite cumpărătorilor şi fabricate în laboratoarele proprii ale ICSAP? Deşi reţetele de fabricaţie sunt aceleaşi pentru toată lumea, gustul şi chiar culoarea Zmeuratei şi Citronadei diferă de la o Unitate la alta, de multe ori în funcţie de oră, cele două produse diluîndu-se mult odată cu apropierea orei de închidere. In multe cofetării — spre exemplu, — răcoritoarele au gust şi culoare îndoielnice, greu de definit. In locuri de mare aglomerare — vezi Complexul de sport şi agrement „Mureşul“, ştrandul „Voinţa“ ş.a. — răcoritoarele sunt aduse în cantităţi total insuficiente şi ... decolorate, fără gust! Ca şi cum ai bea o apă puţin îndulcită! Din păcate, deficienţe ca cele de mai sus au mai fost semnalate de ziarul nostru, dar ele se perpeturază. Există, lucru bine ştiut, Un program privind dezvoltarea producţiei de sucuri şi băuturi răcoritoare, ce are caracter de lege. Ar trebui urmărit rînd cu rînd în realizarea lui, căci numai aşa se răspunde cerinţelor fireşti, solicitărilor cetăţeneşti! MINAI BOCAI înalt potenţial productiv Programul judeţean privind asigurarea unor producţii agricole sigure şi stabile vizează, între obiectivele sale fundamen- tale, realizarea unor ample lucrări de prevenire şi combatere a eroziunii solului şi de eliminare a excesului de umiditate de pe terenurile afectate, care să ducă la creşterea potenţialului productiv al pămîntului. La înfăptuirea acestui program o contribuţie sporită o are colectivul întreprinderii de executare şi exploatare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare Mureş, între obiectivele de îmbunătăţiri funciare date recent în exploatare se numără şi lucrările de creştere a suprafeţei arabile de la CAP Crăieşti -Adămuş. Acest obiectiv important s-a desfăşurat pe valea Langoşului, pe o lungime de 2.200 m, unde au fost afectate de exces de umiditate 41 de hectare de teren inmlăştinat. Conform proiectului de execuţie aici a fost regularizată valea principală pe întreaga lungime de 2.200 m, excavindu-se în acest scop 18.800 mc de pămînt. De asemenea, au fost săpate, pe o parte şi alta a văii, numeroase canale de desecare, însumind peste 7.500 m lungime şi 9.200 mc de pămînt excavat. Desecarea văii a presupus, totodată, lucrări de nivelări-modelări pe 20 de hectare de teren şi defrişarea a 1,16 hectare invadate de stufăriş şi arborete. Pentru eliminarea excesului de umiditate au fost executate 3.623 m de drenaje cu 25 de guri de dren. In vederea opririi eroziunii de fund pe valea principală s-au executat 8 căderi şi paguri din gabioane, un vad periat, iar între canalul principal şi cele secundare s-au făcut racorduri consolidate din gabioane şi pereuri dalate pentru a-i da trăinicie întregului sistem de scurgere a apelor. De asemenea, pentru organizarea teritoriului şi asigurarea condiţiilor necesare scoaterii recoltei de pe parcelele din zonă, au fost executate 10 podeţe tubulare pe canale, iar pentru accesul transportului bazei furajere în ferma zootehnică s-a construit pe valea Tonoroagei, afluent al văii Langoșului, un pod cu o deschidere de 8 m. Pentru realizarea acestei lucrări, începute în octombrie anul trecut și finalizată la jumătatea lunii iulie a acestui an, s-au investit peste 2,5 milioane de lei prin care în final au fost transformate din fîneaţă înmlăştinită în teren arabil 20,5 hectare, crescînd, totodată, suprafaţa arabilă cu 15 hectare. Lucrarea a fost condusă de şeful punctului de lucru, maistrul László Iosif, avînd mecanici de utilaje pe excavatoristul Vasile Pop şi buldozeristul Friş Dominic care, prin calitatea muncii lor, au dat dovadă de o bună pregătire profesională, de pricepere şi răspundere în tot ceea ce au făcut. Comisia de recepţie, formată din cadre de conducere şi de specialitate de la Direcţia generală a agriculturii, OCOTA, IEELIF, de la CUASC Tîmlăveni. Consiliul popular comunal Adămuş şi CAP Crăieşti, beneficiar, a dat o bună apreciere lucrărilor executate, în urma cărora întreaga suprafaţă de teren a fost adusă la un înalt potenţial productiv, asigurîndu-se o bună organizare a întregii suprafeţe. Comisia de recepţie a recomandat beneficiarului de teren, conducerii CAP Crăieşti, să are în timp optim terenul nearat încă din zona supusă lucrărilor pentru a asigura pînă în primăvară o bună spregătire a pămîntului în vederea cultivării lui cu cele mai indicate plante de nutreţ, pentru ca investiţia făcută să-şi dovedească din plin rostul şi eficienţa. — V. ORZA O floare pentru un grădinar Despre bătrînul grădinar din Reghin, care cu multă pasiune şi competenţă demonstra, cu producţii record, că în această zonă pot fi obţinute legume de calitate, am mai scris. Anul acesta grădinarul Petru Ivanov, str. Iernuţeni nr. 37, a împlinit 91 de ani. Intr-o zi dogoritoare de iulie, am păşit în curtea casei lui, cu sfială şi respect. Tocmai transporta cu căruţa nişte rame pentru răsadniţă. I-am privit palmele mari şi crăpate. Apoi am îndrăznit să-l întreb: — Ce mai faceţi, nene Ivanov? — Bine, mulţumesc de întrebare. Muncim. Asta este viaţa noastră! După ce şi-a împins căruţa într-o nişă, ne-a invitat în casă să ne răcorim. L-am ascultat aproape o oră povestind despre viaţă, despre tainele grădinăritului. Am reţinut că se scoală tot la ora cinci dimineaţa şi munceşte, în ciuda celor nouă decenii de pe răboj, pînă seara tîrziu. Este fericit că "Trustul horticulturii Mureş, prin tovarăşul director Ovidiu Natea, îl sprijină în continuare, că acum este în elaţii foarte bune cu cooperativa agricolă din Reghin, că o nepoată va avea nuntă. In drum spre ca să ne gîndeam: oare ce floare merită bătrînul grădinar să-i fie dăruită, atunci cînd va împlini o sută de ani? VASILE BOTA Minimaşină de găurit Printre realizările tehnice de mare fineţe ale specialiştilor de la „Electromureş“ din Tîrgu-Mureş se înscrie şi minimaşina de găurit (0,3—2 milimetri). Cu această miniune altă se pot executa şi operaţii de şlefuire şi lustruire. Minimaşina este o sculă indispensabilă pentru pasionații de electronică din a căror trusă este de neînlocuit. Nici un moment de răgaz (Urmare din pag. 1) CUASC UNGHENI A ÎNCHEIAT SECERIŞUL Cooperativele agricole din■ CUASC Ungheni se numără printre primele din judeţ care au încheiat pe întreg consiliul secerişul griului de pe întreaga suprafaţă planificată de 2.313 ha. De asemenea, aici s-a terminat recoltarea griului şi de pe cele 184 ha de loturi ale cooperatorilor, cît şi a ovăzului de pe 70 de ha aflate în cultură. Aceste lucrări de recoltare a griului şi ovăzului s-au încheiat încă în cursul zilei de miercuri la CAP Ungheni şi Sînpaul, joi s-a terminat, cu ajutorul combinerilor din Ungheni şi la CAP Gheorghe Doja, iar ieri au fost recoltate ultimele 40 ha de grîu şi 10 ha de ovăz, din cele 790 de ha planificate, şi la CAP Crăciuneşti. La acest succes şi-a adus o contribuţie deosebită sectorul de mecanizare, cei 60 de combineri de la SMA Ungheni, organizaţi în formaţii de muncă, cît şi specialiştii şi conducătorii de unităţi care au îndrumat activitatea în aşa fel încît zilnic să se obţină ritmuri bune la seceriş. Merită să evidenţiem, aşa cum afirma preşedintele consiliului agroindustrial, tovarăşul Ioan Florea, organizarea exemplară a întregii activităţi la CAP Sînpaul de către preşedintele unităţii, ing. Ioan Simedrea. In acest fel, zilnic s-au obţinut ritmuri înalte la seceriş, lucrînd numai cu propriile forţe la strângerea întregii recolte de orz, grîu, mazăre şi ovăz de pe cele peste 1.000 de hectare. In paralel au fost strînse şi transportate totodată ,şi mari cantităţi de paie, eliberîndu-se suprafeţe întinse de teren. Un important ajutor au dat şi cei 18 combineri veniţi aici de la SMA Miercurea Nirajului, fapt pentru care acum au plecat de la SMA Ungheni, să le întoarcă ajutorul primit, 20 de combine în CUASC Miercurea Nirajului şi5 în CUASC Sovata. Concomitent cu secerişul au fost livrate în contul obligaţiilor contractuale peste 4.000 tone d° grîu. Acum, atenţia specialiştilor din aceste unităţi se îndreaptă spre concentrarea tuturor forţelor umane şi mecanice la strîngerea şi transportarea paielor în vederea eliberării terenurilor, pentru a putea trece treptat şi la căratul şi administrarea îngrăşămintelor naturale şi a amendamentelor, la efectuarea arăturilor. Astfel, aici au fost depozitate toate paiele de orz şi o bună parte din cele peste 1.000 ha de paie de grîu balotate şi 200 de ha adunate manual de către cooperatori. Pentru avansarea rapidă şi a acestor lucrări piesele pe sîrmă au fost organizate să lucreze în două schimburi, în timp ce pentru cele pe sfoară se urmăreşte asigurarea sforii necesare pentru a putea fi menţinute în activitate în continuare. Forţe numeroase sunt concentrate şi la transportul paielor, pentru depozitarea lor neîntârziată avînd in vedere că în condiţiile acestui an secetos şi deficitar în furaje paiele vor constitui, preparate sub diferite forme, în amestec cu alte resurse, un furaj deosebit de important pentru animale. CALENDAR Sîmbătă 1 AUGUST Soarele răsare la ora 6,01; apune la ora 20,42. Zile trecute 213; zile rămase 152. • Sărbătoarea naţională a Elveţiei. CINEMA TÎRGU-MUREŞ - Arta: O zi în Bucureşti. Unirea: Mexicanul Felipe Rivera. Progresul: Vandana (seriile I—II). Select: Cele mai bune momente cu Stan şi Bran. Tineretului: Dumbrava minunată (orele 9 şi 11); Roberto Carlos şi diamantul roz (orele 15, 17, 19 şi 21). Flacăra: Fantoma lui Barbă-Neagră. SIGHIŞOARA — Lumina: Adio, arme (seriile I—II). Partidul, patria, poporul. REGHIN — Patria: Şcoala tinerilor căsătoriţi. TIRNAVFNI — Melodia: Acţiunea Tondino. LUDUŞ — Flacăra: Primăvara bobocilor. SOVATA Doina: Punct... şi de la capăt. SARMAŞU — Popular: Profesorul distrat. Tinerețe fără bătrinețe. IERNUT — Lumina. Sint timid, dar mă tratez- StNGEORGTU DE PĂDURE — Ponular: Evadarea. FÎNTÎNELE — Patria: Sania albastră. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul- Toate pînzele sus (seria I) — Secretul epavei. TELEVIZIUNE 13:00 — Telex. 13:05 — La sfîrşit de săptămînă (pc). Din sumar: Cîntece de pe la noi. Gala desenului animat. Vă mai amintiţi ...? Calea Moşilor — ieri şi azi. Marile momente ale baletului. 5 minute. 7.500 fotograme şi... acorduri muzicale. Un compozitor, Marius Ţeicu, propune două melodii în premieră. Ţara şi partidul azi. Moment poetic. Telesport. Autograf muzical — Emilia Diţu. 14,45 — Sîptămîna politică. 19,00 — Telejurnal. 19,20 — Teleenciclopedia (c). 19,50 — Costineşti ’87 io). Gala laureaţilor concursului de muzică de dans. 20,55 — Film artistic (c). Oamenii pămîntului. 22.20 — Telejurnal. LOTO Tragerea din 31 iulie 1987. Extragerea I: 2, 67, 68, 79, 52, 25, 30, 82. Extragerea a II-a: 17, 12, 62, 10 87, 16, 48, 83, 47. Fond total de câștiguri: 657.097 lei. INSTANTANEE Anica Cătian, fruntașă a căsătoriei de mătase din Sighișoara. Foto: IOSIF TRIF