Steaua Roşie, august 1987 (Anul 38, nr. 180-205)

1987-08-01 / nr. 180

PAGINa 2 STEAUA AB&iE RĂCORITOARELE d­intre căldura de sezon şi permanenta răceală a ofertei • O reclamă inutilă? • Cumpărătorii solicită, firesc, răco­ritoarea ,dar unităţile comerciale oferă, de multe ori, o apă in­coloră şi cam fără gust! • Secţia de băuturi răcoritoare, siro­puri şi concentrate din Tîrgu- Mureş nu produce nimic de cî­­teva săptămîni şi nici în următoarele 15 zile nu va funcţiona! • Cu telexuri şi justificări nu se poate face nici planul. Este şi firesc, în aceste zile călduroase de vară, reclama „Consumaţi băuturi răcoritoare“ pare, din multe puncte de ve­dere, inutilă. Şi, totuşi, după cum vom vedea din rîndurile de m­ai jos, consumatorul cam cu ea rămîne! Zilele trecute am făcut mai multe drumuri în municipiul Tîrgu-Mureş, în cău­­tarea băuturilor răcoritoare, pentru care se face reclamă, şi nu vom înşira acum toate uni­tăţile pe unde am trecut. Cert este insă faptul că, dacă am în­trebat de sortimentele aflate în reclame, mulți dintre lucrătorii comerciali s-au uitat la noi cu mirare, uneori chiar cu ... stu­poare! Dar, pînă a intra în deta­lii, să reamintim, căci este ca­zul, factorilor de răspundere din domeniu că un ordin al MCI in­dică expres sporirea gamei sor­timentale de băuturi răcoritoare „pe seama cantităţilor livrate de industrie şi a celor realizate în laboratoarele proprii, folosin­­du-se fructele proaspete de­­pă­dure, de livadă, plante, flori, concentrate, siropuri etc“. Tot a­­celaşi ordin prevede „extinderea desfacerii de sifon şi apă mi­nerală la pahar, sporirea numă­rului de unităţi care desfac bău­turi răcoritoare prin sistem stra­dal“, dar şi obligaţia ca „în toa­te unităţile de alimentaţie publi­că, pe lîngă apă minerală, să se ofere 2—4 sortimente de bău­turi răcoritoare“. Ce se întîmplă, însă, în rea­litate? Un fapt care nu trebuie să se întimple, mai ales acum, în plin sezon estival: secţia de băuturi răcoritoare, siropuri şi concentrate din Tîrgu-Mureş, u­­na dintre cele mai mari din ţa­ră, nu mai produce de vreo do­uă săptămîni! Cauzele? Iată ce ne-a declarat tovarășul ing. Jan­kó Géza, tehnolog: — Nu putem produce băuturi răcoritoare deoarece nu avem sticle de 250 mililitri. Necesarul nostru anual este de 3,2 mili­oane bucăți, dar am primit pî­nă acum doar 375.000 ... De do­uă luni ne chinuim, am făcut demersuri la niște depozite pen­tru sticle din București, dar ce am primit de la ei este o marfă slabă calitativ: multe sticle, din cauza transportării necorespun­zătoare, ajung aici ciobite, spar- Ancheta noastră !e .. r Acesta ar fi un aspect. Un alt aspect este acela că ne-au trimis sticlele în sorti­mente diferite, ceea ce constitu­ie un serios impediment în re­glajul mașinilor de îmbuteliat și de capsat. Dacă am admite că am avea sticle, acum, îndeajuns, am putea lucra numai trei zile, deoarece pentru această perioa­dă avem ... capsule! Există un ferm contract cu o unitate din Miercurea Ciuc, dar nici pe de­parte n-a fost şi nu este respec­tat. De la începutul anului ne-au trimis zeci de telexuri, dar nici măcar... un capac pen­tru capsat!! Oricum, în condi­ţiile în care soseşte Un transport de sticle din Bucureşti, putem relua producţia abia peste două săptămîni... Am făcut mai multe demersuri şi la întreprin­derea de sticlărie şi faianţă din Sighişoara, pentru a ne da sti­cle, dar ele au rămas infructu­oase. Ce spun lucrătorii de la uni­tăţile comerciale? Cînd este pro­ducţie şi se desfac răcoritoare, repartizarea acestora în reţeaua comercială nu este uniformă, u­­neori preferenţială. Iată o opi­nie, aparţinînd lucrătoarei co­merciale Maria Toma, de la ma­gazinul IJLF nr. 5: „ Cererea de răcoritoare es­te foarte mare în această peri­oadă, dar nu se furnizează can­tităţi total insuficiente. Motivul? Mereu ne spun că n-au amba­laje ... Noi, la magazin, nici n-am văzut în această vară siro­pul de Bem-Bem. De ce, totuşi, la alte magazine se livrează? A­­vem probleme şi cu şoferii, mulţi nu iau ambalajul disponi­bil. Şi astăzi (ziua prezenţei noastre) şoferul de pe maşina 21-MS-5.011 nici n-a vrut să au­dă de ambalaj, deşi puteam să-i dăm pentru fabrică 150—200 de lăzi! In cofetării, în unităţile Lac­­to-bar se preferă în primul rînd vînzarea produselor proprii şi, numai după aceea, a băuturilor răcoritoare îmbuteliate. In a­­ceste condiţii, răcoritoarele îm­buteliate aşteaptă în magazii, de multe ori depăşindu-se terme­nele de garanţie ... Dar cum sunt răcoritoarele oferite cumpă­rătorilor şi fabricate în labora­toarele proprii ale ICSAP? Deşi reţetele de fabricaţie sunt ace­leaşi pentru toată lumea, gustul şi chiar culoarea Zmeuratei şi Citronadei diferă de la o Uni­tate la alta, de multe ori în funcţie de oră, cele două produ­se diluîndu-se mult odată cu a­­propierea orei de închidere. In multe cofetării — spre exem­plu, — răcoritoarele au gust şi culoare îndoielnice, greu de de­finit. In locuri de mare aglome­rare — vezi Complexul de sport şi agrement „Mureşul“, ştrandul „Voinţa“ ş.a. — răcoritoarele sunt aduse în cantităţi total in­suficiente şi ... decolorate, fără gust! Ca şi cum ai bea o apă puţin îndulcită! Din păcate, deficienţe ca cele de mai sus au mai fost semna­late de ziarul nostru, dar ele se perpeturază. Există, lucru bine ştiut, Un program privind dez­voltarea producţiei de sucuri şi băuturi răcoritoare, ce are ca­racter de lege. Ar trebui urmărit rînd cu rînd în realizarea lui, căci numai aşa se răspunde ce­rinţelor fireşti, solicitărilor cetă­ţeneşti! MIN­AI BOCAI înalt potenţial productiv Programul judeţean privind a­­sigurarea unor producţii agrico­le sigure şi stabile vizează, în­tre obiectivele sale fundamen-­ tale, realizarea unor ample lu­crări de prevenire şi combatere a eroziunii solului şi de elimina­re a excesului de umiditate de pe terenurile afectate, care să ducă la creşterea potenţialului productiv al pămîntului. La în­făptuirea acestui program o con­tribuţie sporită o are colectivul întreprinderii de executare şi exploatare a lucrărilor de îm­bunătăţiri funciare Mureş, între obiectivele de îmbună­tăţiri funciare date recent în exploatare se numără şi lucră­rile de creştere a suprafeţei a­­rabile de la CAP Crăieşti -Adă­­muş. Acest obiectiv important s-a desfăşurat pe valea Langoşu­­lui, pe o lungime de 2.200 m, un­de au fost afectate de exces de umiditate 41 de hectare de teren inmlăştinat. Conform proiectu­lui de execuţie aici a fost regu­larizată valea principală pe în­treaga lungime de 2.200 m, exca­­vindu-se în acest scop 18.800 mc de pămînt. De asemenea, au fost săpate, pe o parte şi alta a văii, numeroase canale de desecare, însumind peste 7.500 m lungi­me şi 9.200 mc de pămînt exca­vat. Desecarea văii a presupus, totodată, lucrări de nivelări-mo­­delări pe 20 de hectare de teren şi defrişarea a 1,16 hectare inva­date de stufăriş şi arborete. Pen­tru eliminarea excesului de umi­ditate au fost executate 3.623 m de drenaje cu 25 de guri de dren. In vederea opririi eroziu­nii de fund pe valea principală s-au executat 8 căderi şi p­a­­guri din gabioane, un vad pe­riat, iar între canalul principal şi cele secundare s-au făcut ra­corduri consolidate din gabioane şi pereuri dalate pentru a-i da trăinicie întregului sistem de scurgere a apelor. De asemenea, pentru organizarea teritoriului şi asigurarea condiţiilor necesa­re scoaterii recoltei de pe par­celele din zonă, au fost execu­tate 10 podeţe tubulare pe cana­le, iar pentru accesul transpor­tului bazei furajere în ferma zootehnică s-a construit pe valea Tonoroagei, afluent al văii Lan­­goșului, un pod cu o deschidere de 8 m. Pentru realizarea acestei lu­crări, începute în octombrie a­­nul trecut și finalizată la jumă­tatea lunii iulie a acestui an, s-au investit peste 2,5 milioane de lei prin care în final au fost transformate din fîneaţă înmlăş­­tinită în teren arabil 20,5 hec­tare, crescînd, totodată, supra­faţa arabilă cu 15 hectare. Lu­crarea a fost condusă de şeful punctului de lucru, maistrul László Iosif, avînd mecanici de utilaje pe excavatoristul Vasile Pop şi buldozeristul Friş Domi­nic care, prin calitatea muncii lor, au dat dovadă de o bună pregătire profesională, de price­pere şi răspundere în tot ceea ce au făcut. Comisia de recepţie, formată din cadre de conduce­re şi de specialitate de la Direcţia generală a agriculturii, OCOTA, IEELIF, de la CUASC Tîm­lăveni. Consiliul popular comunal Adă­­muş şi CAP Crăieşti, beneficiar, a dat o bună apreciere lucrări­lor executate, în urma cărora întreaga suprafaţă de teren a fost adusă la un înalt potenţial productiv, asigurîndu-se o bună organizare a întregii suprafeţe. Comisia de recepţie a recoman­dat beneficiarului de teren, con­ducerii CAP Crăieşti, să are în timp optim terenul nearat încă din zona supusă lucrărilor pen­tru a asigura pînă în primăvară o bună spregătire a pămîntului în vederea cultivării lui cu cele mai indicate plante de nutreţ, pentru ca investiţia făcută să-şi dovedească din plin rostul şi e­­ficienţa. — V. ORZA O floare pentru un grădinar Despre bătrînul grădinar din Reghin, care cu multă pasiune şi competenţă demon­stra, cu producţii record, că în această zonă pot fi obţinu­te legume de calitate, am mai scris. Anul acesta grădinarul Petru Ivanov, str. Iernuţeni nr. 37, a împlinit 91 de ani. Intr-o zi dogoritoare de iu­lie, am păşit în curtea casei lui, cu sfială şi respect. Toc­mai transporta cu căruţa niş­te rame pentru răsadniţă. I-am privit palmele mari şi crăpate. Apoi am îndrăznit să-l întreb: — Ce mai faceţi, nene Iva­nov? — Bine, mulţumesc de în­trebare. Muncim. Asta este viaţa noastră! După ce şi-a împins căruţa într-o nişă, ne-a invitat în ca­să să ne răcorim. L-am as­cultat aproape o oră poves­tind despre viaţă, despre tai­nele grădinăritului. Am reţi­nut că se scoală tot la ora cinci dimineaţa şi munceşte, în ciuda celor nouă decenii de pe răboj, pînă seara tîrziu. Este fericit că "Trustul horti­culturii Mureş, prin tovarăşul director Ovidiu Natea, îl spri­jină în continuare, că acum este în elaţii foarte bune cu cooperativa agricolă din Re­ghin, că o nepoată va avea nuntă. In drum spre ca să ne gîndeam: oare ce floare merită bătrînul grădinar să-i fie dă­ruită, atunci cînd va împlini o sută de ani? VASILE BOTA Minimaşină de găurit Printre realizările tehnice de mare fineţe ale specialiş­tilor de la „Electromureş“ din Tîrgu-Mureş se înscrie şi mi­­nima­şina de găurit (0,3—2 milimetri). Cu această miniune altă se pot executa şi operaţii de şle­fuire şi lustruire. Minimaşina este o sculă indispensabilă pentru pasionații de electro­nică din a căror trusă este de neînlocuit. Nici un moment de răgaz (Urmare din pag. 1) CUASC UNGHENI A ÎNCHEIAT SECERIŞUL Cooperativele agricole din­­■ CUASC Ungheni se numără printre primele din judeţ care au încheiat pe întreg consiliul secerişul griului de pe întreaga suprafaţă planificată de 2.313 ha. De asemenea, aici s-a ter­minat recoltarea griului şi de pe cele 184 ha de loturi ale coope­ratorilor, cît şi a ovăzului de pe 70 de ha aflate în cultură. A­­ceste lucrări de recoltare a griu­lui şi ovăzului s-au încheiat în­că în cursul zilei de miercuri la CAP Ungheni şi Sînpaul, joi s-a terminat, cu ajutorul combi­­nerilor din Ungheni şi la CAP Gheorghe Doja, iar ieri au fost recoltate ultimele 40 ha de grîu şi 10 ha de ovăz, din cele 790 de ha planificate, şi la CAP Crăciuneşti. La acest succes şi-a adus o contribuţie deosebită sectorul de mecanizare, cei 60 de combineri de la SMA Un­gheni, organizaţi în formaţii de muncă, cît şi specialiştii şi con­ducătorii de unităţi care au în­drumat activitatea în aşa fel în­­cît zilnic să se obţină ritmuri bune la seceriş. Merită să evi­denţiem, aşa cum afirma pre­şedintele consiliului agroindus­trial, tovarăşul Ioan Florea, or­ganizarea exemplară a întregii activităţi la CAP Sînpaul de că­tre preşedintele unităţii, ing. Ioan Simedrea. In acest fel, zil­nic s-au obţinut ritmuri înalte la seceriş, lucrînd numai cu propriile forţe la strângerea în­tregii recolte de orz, grîu, mază­re şi ovăz de pe cele peste 1.000 de hectare. In paralel au fost strînse şi transportate totodată ,şi mari cantităţi de paie, elibe­­rîndu-se suprafeţe întinse de te­ren. Un important ajutor au dat şi cei 18 combineri veniţi aici de la SMA Miercurea Nirajului, fapt pentru care acum au plecat de la SMA Ungheni, să le în­toarcă ajutorul primit, 20 de combine în CUASC Miercurea Nirajului şi­­5 în CUASC Sova­­ta. Concomitent cu secerişul au fost livrate în contul obligaţiilor contractuale peste 4.000 tone d° grîu. Acum, atenţia specialiştilor din aceste unităţi se îndreaptă spre concentrarea tuturor forţe­lor umane şi mecanice la strîn­­gerea şi transportarea paielor în vederea eliberării terenurilor, pentru a putea trece treptat şi la căratul şi administrarea în­grăşămintelor naturale şi a a­­mendamentelor, la efectuarea a­­răturilor. Astfel, aici au fost de­pozitate toate paiele de orz şi o bună parte din cele peste 1.000 ha de paie de grîu balotate şi 200 de ha adunate manual de către cooperatori. Pentru avan­sarea rapidă şi a acestor lucrări piesele pe sîrmă au fost organi­zate să lucreze în două schim­buri, în timp ce pentru cele pe sfoară se urmăreşte asigurarea sforii necesare pentru a putea fi menţinute în activitate în continuare. Forţe numeroase sunt concentrate şi la transportul pa­ielor, pentru depozitarea lor ne­întârziată avînd in vedere că în condiţiile acestui an secetos şi deficitar în furaje paiele vor constitui, preparate sub diferite forme, în amestec cu alte re­surse, un furaj deosebit de im­portant pentru animale. CALENDAR Sîmbătă 1 AUGUST Soarele răsare la ora 6,01; apune la ora 20,42. Zile trecute 213; zile răma­se 152. • Sărbătoarea naţională a El­veţiei. CINEMA TÎRGU-MUREŞ - Arta: O zi în Bucureşti. Unirea: Mexicanul Felipe Rivera. Progresul: Van­­dana (seriile I—II). Select: Ce­le mai bune momente cu Stan şi Bran. Tineretului: Dumbrava minunată (orele 9 şi 11); Rober­to Carlos şi diamantul roz (ore­le 15, 17, 19 şi 21). Flacăra: Fan­toma lui Barbă-Neagră. SIGHI­ŞOARA — Lumina: Adio, arme (seriile I—II). Partidul, patria, poporul. REGHIN — Patria: Şcoala tinerilor căsătoriţi. TIR­­NAVFNI — Melodia: Acţiunea Tond­ino. LUDUŞ — Flacăra: Primăvara bobocilor. SOVATA Doina: Punct... şi de la ca­păt. SARMAŞU — Popular: Pro­fesorul distrat. Tinerețe fără bă­­trinețe. IERNUT — Lumina. Sint timid, dar mă tratez- StNGEORGTU DE PĂDURE — Ponular: Evadarea. FÎNTÎNELE — Patria: Sania albastră. MIER­CUREA NIRAJULUI — Nira­­jul- Toate pînzele sus (seria I) — Secretul epavei. TELEVIZIUNE 13:00 — Telex. 13:05 — La sfîrşit de săptămînă (pc). Din sumar: Cîntece de pe la noi. Ga­la desenului animat. Vă mai a­­mintiţi ...? Calea Moşilor — ieri şi azi. Marile momente ale baletului. 5 minute. 7.500 foto­grame şi... acorduri muzicale. Un compozitor, Marius Ţeicu, propune două melodii în pre­mieră. Ţara şi partidul azi. Mo­ment poetic. Telesport. Autograf muzical — Emilia Diţu. 14,45 — Sîptămîna politică. 19,00 — Te­lejurnal. 19,20 — Teleenciclope­­dia (c). 19,50 — Costineşti ’87 io). Gala laureaţilor concursului de muzică de dans. 20,55 — Film artistic (c). Oamenii pămîntului. 22.20 — Telejurnal. LOTO Tragerea din 31 iulie 1987. Extragerea I: 2, 67, 68,­­ 79, 52, 25, 30, 82. Extragerea a II-a: 17, 12, 62, 10 87, 16, 48, 83, 47. Fond total de câștiguri: 657.097 lei. INSTANTANEE Anica Cătian, fruntașă a c­ă­sătoriei de mătase din Sighi­șoara. Foto: IOSIF TRIF

Next