Steaua Roşie, septembrie 1987 (Anul 38, nr. 206-231)

1987-09-01 / nr. 206

Produse de înaltă calitate — desfacere sigură şi eficientă .Colectivului şi specialiştilor de la întreprinderea Electromureş din Tîrgu-Mureş le-a mers ves­tea în­­fară şi peste hotare dato­rită diversităţii produselor con­cepute şi fabricate. S-a acţionat şi se acţionează în acest mod pentru că s-au convins că numai astfel se cîştigă piaţa, beneficia­rii, numai astfel te impui şi poţi emite la rîndul tău pretenţii asupra competitivităţii în concu­renţa cu ceilalţi producători, poţi fi rentabil­e obiective de bază ale noului mecanism economico­­financiar, stabilite de documen­tele­ Congresului al XHI-lea al partidului. Printre produsele mult solici­tate de piaţa internă se numără aparatele electroacvistice de con­fort audio, turnul muzical fabri­cat în 2 variante, compus din căsetofon „Deck“, amplificator şi, în colaborare cu R.P.P., am­­plitrner „Delia“ — aparat de radio cu 6 lungimi de undă cu amplificator de redare a sune­tului şi 3 variante de pick-up, toate stereo. — Ultimul tip de căsetofon „Deck“ introdus în fabricaţie în acest an este un aparat superior din toate punctele de vedere — ne spune ing. Eugen PreotU, şe­ful atelierului căsetofoane. Are un design modern, calităţi elec­­troacustice superioare. De fapt întreaga parte electronică este modificată, asigurîndu-i calităţi superioare de fiabilitate, iar cu­tia s-a proiectat­­ la dimensural pick-up-ului şi ale amplu­rierului, fapt ce-i dă un aspect plăcut şi modern întregului turn muzical.­­ Calităţile turnului muzical sunt apreciate pe piaţă de un număr foarte mare de cumpără­tori,­­ fapt confirmat de cererea mereu în creştere din partea co­merţului, a numeroşi solicitanţi din toate judeţele ţării. . Proble­ma e cum acţionaţi dumneavoas­­tră — întregul colectiv — pen­tru a onora contractele încheia­te cu comerţul, pentru a satisfa­ce solicitările numeroase — pes­te capacitatea atelierului — ale cumpărătorilor? — In primul rînd, depunem e­­forturi deosebite pentru a reali­za planul, obligaţiile contractua­le şi nu oricum, ci în condiţii de cea mai bună calitate. Deci, întregul colectiv este hotărît să facă tot ce depinde de el pentru a se achita de sarcinile în creş­tere ale anului curent. Cu toate acestea, deocamdată nu am reu­şit să satisfacem integral comen­zile şi cererile beneficiarilor, din cauza unor probleme de aprovi­zionare, din care motive ritmici­tatea muncii mai suferă, influ­­enţînd negativ productivitatea şi în final producţia fizică de apa­rate. Printre furnizorii care ne produc greutăţi serioase în apro­vizionarea cu materiale şi o se­­­risă ■ de e repere sunt :1.V­ulimatul siderurgic din Galaţi şi între­prinderea „Conect“ Bucureşti. Dotarea cu aparatură de înal­tă tehnicitate, buna pregătire profesională a personalului, munca atentă, de calitate sunt importante atuuri în eforturile depuse pentru realizarea planu­lui, mai ales în condiţiile ară­tate, în care organizarea activi­tăţii din partea maiştrilor, a conducerii secţiei, disciplina sînt dominante ale folosirii intensive a timpului de lucru. Concomitent cu acţiunile de modernizare a produselor sîntem mereu preocu­paţi de reducerea cheltuielilor materiale de producţie. In acest sens semnificativă este măsura de a executa cu forţe proprii re­perele şi părţile componente in­jectate din mase plastice, care pînă de curînd le realizam în cooperare cu alte unităţi din municipiu. Faptul că dispunem de o sculărie cu oameni recep-­ IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 3-a) vă • „Hora 100“ — pe litoral. Ansamblul folcloric „Hora 100“ al întreprinderii „Nico­vala“­ din Sighişoara partici­pă în aceste zile la festivalul folcloric denumit „Litoral ’87“. • Ferma cooperativei agri­cole de producţie din Cuci a avut, pentru acest an, în cultură, 20 de hectare de ma­zăre şi 55 de hectare cu legu­me de cîmp. De aici — ne spunea ing. Rozalia Dămoc — au fost expediate 80 de tone de vinete, 162 de tone de ma­zăre, 95 de tone de varză tim­purie, 8 tone de gulioare, ar­dei gras şi iute, roşii şi varză de vară. • Pentru clasele de muzică, arte plastice şi coregrafie se fac înscrieri la Şcoala popu­lară de artă din Tîrgu-Mureş, pînă luni, 7 septembrie a.c. Examenele de admitere au loc în perioada 7—11 septem­brie, între orele 10—12 şi 16—18. •­UJECOOP Mureş dispu­ne, în prezent, de o reţea formată din 1.360 de unităţi de producţie-prestări servicii pentru populaţie (diversifica­te­ în 72 de profile) şi de 1.207 unităţi de desfacere cu amă­nuntul şi de alimentaţie pu­blică. Prin toate aceste uni­tăţi sunt serviţi peste 340.000 de locuitori ai judeţului nos­tru. • în sala „Unirea“ a Aso­ciaţiei artiştilor plastici a­­matori din Tîrgu-Mureş a a­­vut loc, ieri, vernisajul expo­ziţiei pictorului Kovács Jenő, care semnează 33 de lucrări (picturi în ulei) reprezentând Succesiunea anotimpurilor. ah­rom flot­u.eut Thisf ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MUREŞ AL PCR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Înfăptuim cu fermitate obiectivele stabilite de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. I­­XIV olie '87 Ritmicitate în onorarea­­ contractelor Prin măsurile Întreprinse de conducerea unităţii, colec­tivul Fabricii de produse, me­talice şi piese de schimb din Sighişoara asigură — după cum spunea ing. Zaharie Cos­­tea — o bună ritmicitate în derularea producţiei destinate exportului. In luna august, de exemplu, corespunzător indi­caţiilor date de secretarul ge­neral al partidului, exportul a fost realizat pînă în ziua de 20, astfel încît, pe 8 luni, prevederile sînt depăşite cu 14,2 la sută, în totalitate pe relaţia devizelor convertibile, întregul colectiv este conşti­ent de marea importanţă pe care o are această activitate, acţionînd cu energie sporită pentru realizarea întocmai a tuturor produselor contracta­te, reprezentînd, printre alte­le, decantoare pentru produse petroliere, piese de schimb pentru autoridicătoare, sifoa­­ne de uz industrial pentru pardoseli, zi bere de irigaţii, rame şi capace de canalizare, grătare de pomi. Concomitent­­cu preocupa­rea pentru îndeplinirea ex­portului, oamenii muncii de aici sunt angajaţi cu toată răspunderea în realizarea pro­duselor destinate fondului pieţei interne. Astfel, planul pe 8 luni la acest indicator va fi depăşit cu 6,8 la sută, pu­­nîndu-se la dispoziţia comer­ţului cantităţi sporite de va­ne băi pentru adulţi, cazane de rufe, ferăstraie pentru pomi,“ şpacluri de zugravi, foarfece de tuns gard viu, burlane de radiatoare și alte produse. La zi in agricultura: Recoltarea, depozitarea şi livrarea produselor Aşadar, am intrat în ano­timpul toamnei, cînd se string roadele pămîntului, a căror mă­rime depinde de calitatea lucră­rilor, de hărnicia cooperatorilor, mecanizatorilor, priceperea spe­cialiştilor, buna organizare a muncii, dar şi de mersul vremii. Este anotimpul cînd se fac în­­sămînţările pentru masă verde, orz şi grîu, cele mai importante cereale ale toamnei, ce trebuie însămânţate în epoca optimă. De­sigur, o bună parte din culturile ce se vor însămânţa în această lună record a anului, vin după diverser culturi, fapt pentru care este timpul şi momentul de a lucra mai operativ, după grafic. Aşa se şi procedează în toate u­­nităţile agricole de stat sau coo­peratiste din judeţul nostru. Recoltarea inului fibră este terminată. Acum este în toi adu­natul cînepei fibră, unde reali­zările la zi au ajuns la 71 la sută, fasolei, legumelor, printr­e care şi cartofii de toamnă. In această etapă de interfe­renţă între vară şi toamnă ne o­­prim prin cîteva cooperative a­­gricole de pe valea Mureşului. La CAP Iernut, paralel cu însămîn­­ţarea culturilor pentru masă ver­de, în componenţa cărora intră un amestec de ierburi, unde es­te prezent cu formaţia de me­canizare Nicolae Şoş, inginerul şef, se lucra cu spor şi la recol­tarea cînepei pentru fibră de pe cele 50 de hectare. Lucrarea se apropie de sfîrşit. Se urmă­reşte momentul uscării, apoi al baterii, pentru ca ea să fie li­vrată mai operativ beneficiaru­lui. La zi se află şi recoltarea cartofilor de toamnă, care numai­ la Iernut ocupă o suprafaţă de 35 de hectare. Din aceştia, calcu­la inginerul Constantin Stuparu, preşedintele CAP, preocupat de buna organizare a muncii şi li­vrărilor la fondul de stat, car­tofii au fost scoşi de pe primele 10 hectare. Producţia, din cauza secetei, este mult diminuată, fapt ce impune celor peste 100 de cooperatori care participă la lu­cru să acorde un plus de răs­pundere la adunarea tuberculi­lor. La nivel de­ consiliu agroindus­trial, ne relata Valentin Cata­­rig, inginerul şef, recoltarea cî­nepei fibră a fost făcută pe mai bine de 60 de hectare. La baza volantă din Iernut a început şi preluarea acestei plante textile. In unităţile cultivatoare conti­nuă scosul cartofilor. Recoltarea cînepei fibră de pe cele 80 de hectare este în toi şi la cooperativa agricolă din Cuci­ Cu toată seceta din iulie, ca ur­mare a lucrărilor de calitate, ne spunea Vasile Moldovan, pre­şedintele CAP, acum la ora de bilanţ, planul de 6.800 kg cîne­­pă fibră la hectar se realizează şi se prelimină chiar şi o depă­şire. Pentru a evita orice pier­dere, cu căruţe şi remorci, a în­ceput livrarea cînepei la între­prinderea de profil din Luduş. Atenţie sporită s-a acordat şi altor lucrări cum ar fi cele de evaluare a producţiei de sfeclă de zahăr, porumb, unde Györfi Mihai, inginerul șef, a urmărit REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 3-a) Anu! XXXVIII'vk ff Nr. 206 (9.125) \\ fi Mar­i, li I­ 1 septembrie 1987 II W 4 pap iui JJ­­. 50 de bani /f Sub albastra cupolă a cerului... Demonstraţia aviatică, prilejui­­tă de împlinirea a 75 de ani de la zborul efectuat, la 1 septem­brie 1912, de Aurel Vlaicu, la Tîrgu-Mureş, a fost o reuşită deplină, ea marcînd evenimentul de atunci, în fapt o plăcută a­­mintire. După mai bine de cinci ani, iată că, duminică, 30 august 1987, cîteva mii de tirgumureşeni — bărbaţi, femei, copii, mulţi co­pii,— s-au îndreptat din nou spre terenul vechiului aeroport, spre locul unde acum îşi află sediul Aeroclubul „Mureşul“. In acea zi am asistat la o manifestare care a stîrnit un viu interes, la o manifestare desfăşurată sub albastra cupolă a cerului. Este vorba de demonstraţia aviatică organizată de Aeroclu­bul Central Român, cu sprijinul nemijlocit al aerocluburilor din Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov, Ploieşti, Sibiu şi Tîrgu-Mureş. DORIN BORDA (Con­sumară, în pag. _a 2­.a)

Next