Steaua Roşie, octombrie 1987 (Anul 38, nr. 232-258)

1987-10-01 / nr. 232

raoitTAJu roAre fA*u(, vwn- 'A! ^QRGA^A^COM^n^UrJUDET^AN^MURES^ALJ3C^jsi^A^CONS|UULUr^POPU^R^UDE^^J în întîmpinarea Conferinţei Naţionale a partidului MUNCĂ HOTĂRÂTĂ PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ ... A SARCINILOR DIN INDUSTRIE ŞI AGRICULTURĂ Modernizarea producţiei şi a tehnologiilor — concretizată într-un spor de 21,8 milioane lei Recenta vizită de lucru a to­varăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul nostru a avut darul de a mobiliza , Alţi mai puternic oa­menii muncii pentru punerea în valoare a noi şi noi rezerve, re­surse materiale şi umane în ve­derea înfăptuirii în bune condi­­ţiu şi a hotărîrilor Congresului al XIII-lea al partidului, a pla­nului pe 1987 şi pe întregul cin­cinal. Indicaţiile­­ şi sarcinile date de secretarul general al partidului în timpul dialogului direct pur­tat cu făuritorii de bunuri ma­teriale din Reghin, Tîrgu-Mureş şi din întregul judeţ, au fost în­suşite şi de forestierii mureşeni din cadrul IFET Mureş-Reghin. Ei s-au angajat ca pînă la sfîr­­şitul anului , să recupereze res­tanţele înregistrate la producţia m­arfă industrială şi la unele sortimente fizice, să acţioneze în aşa fel incit să asigure stocurile de masă lemnoasă pentru iarnă necesare propriei activităţi şi a întreprinderilor de mobilă, în primul rînd realizarea ritmică a planului de export. In această acţiune cu „foc continuu“, de înfăptuire a sarcinilor pe acest an şi în continuare în 1988, la cotele de calitate şi de eficien­­prevăzute,­­perfecţionarea cr­­izării muncii şi moderniza­­proceselor de producţie au rol hotărîtor. Programele de ăsuri întocmite la nivelul sco­­lilor, sectoarelor. Unităţilor au ca obiective fundamentale reali­zarea sarcinilor complexe, deloc uşoare, ale actualului cincinal, în­­ care, la nivel de întreprin­dere, producţia marfă trebuie să crească cu 41 la sută, producti­vitatea muncii cu 71 la sută, iar cheltuielile la 1.000 de lei pro­ducţie marfă să scadă cu peste 94 de lei. în vederea traducerii în viaţă a acestor sarcini deosebite s-a declanşat o viguroasă şi amplă acţiune de modernizare a tehno­logiilor, a proceselor de produc­ţie, cu obiective bine stabilite pentru fiecare sector de activi­tate în parte. In exploatările forestiere se pune bază pe îm­bunătăţirea activităţi de ansam­blu vizînd valorificarea integra­lă şi superioară a masei lemnoa­se extrase din parchete, pe per­fecţionarea muncii de programa­re, pregătire şi urmărire a pro­ducţiei, pe reducerea consumu­rilor de materiale, energie şi combustibil, prin modernizarea CSPL Lunca Bradului, Răstoliţa, Bistra Mureşului, Sighişoara, Iu­­hod-Sovata şi Ierbuş. în activi­tatea de transport forestier se va pune bază pe: sporirea nu­mărului de autovehicule de ma- RECONDIŢIONAREA PIESELOR In contextul preocupărilor vizînd creşterea eficienţei e­­conom­ice pe seama reducerii cheltuielilor de producţie şi a consumurilor materiale, la Sectorul de întreţinere şi re­paraţii auto din Tîrgu-Mureş se promovează larg acţiunile de reparare, recondiţionare şi refolosire a pieselor de schimb şi subansamblelor. Astfel, în perioada trecută din acest an s-au înfiinţat, desfăşurând deja o activitate bună, 3 ateliere specializate pentru reparat şi recondiţio­nat acumulatoare, rotoare­le electromotor, vitezografe şi utilaje de garaj — ridicând la peste 7 milioane de lei valoarea producţiei la capito­lul recondiţionări pe 1987. Totodată, s-a amenajat un a­­telier de reparat anvelope şi camere auto — dotat cu apa­ratură modernă, între care cu o instalaţie de vulcanizat camere cu raze infraroşii, cu influenţă pozitivă asupra ni­velului de calitate şi a pro­ductivităţii muncii — în pe­rioada ianuarie—septembrie a.c. fiind redate în circulaţie peste 750 de anvelope şi 4.000 de camere. Şi tot ca o acti­vitate nouă, menită să asi­gure sectorului de reparaţii reperele deficitare de articole de cauciuc, s-a dat în folosin­ţă un atelier unde se exe­cută o gamă largă de bucşe elastice pentru fazete de di­recţie necesare tuturor tipu­rilor de autovehicule, tampoa­ne de cabine, suporţi de mo­tor, garnituri etc. de­capacitate, optimizarea trans­portului materialului lemnos în cadrul întreprinderii cu impli­caţii directe asupra reducerii consumului de carburanţi şi pie­se de schimb, executarea de cea mai bună calitate a reparaţiilor şi extinderea activităţii de recu­perare şi recondiţionare a piese­lor şi subansamblelor uzate. In domeniul industrializării se pune un accent deosebit pe îmbună­tăţirea proceselor tehnologice şi revizuirea normelor de muncă în toate secţiile şi sectoarele în­treprinderii, reducerea consumu­lui de materii prime şi mate­riale prin ridicarea calităţii produselor, creşterea gradului de prelucrare integrală a materia­lului lemnos din care să se re­alizeze produse cu o valoare tot mai mare etc. Concomitent, se iau măsuri în scopul perfecţionării pregătirii profesionale a întregului perso­nal muncitor, a activităţii de conducere, a organizării raţiona­le a producţiei şi a muncii, a utilizării la capacitate a mijloa­celor din flatare în­ vederea re­ducerii consumurilor specifice şi a creşterii eficienţei întregii ac­tivităţi. Ca urmare a aplicării celor 85 de măsuri, în semestrul I al acestui an s-a obţinut un spor de aproape 22 milioane de lei la producţia marfă, cheltuie­lile materiale de producţie s-au redus cu 5 milioane de lei, iar beneficiul a crescut cu 6,7 mi­lioane de lei. Consiliul oamenilor muncii, în frunte cu organizaţiile de partid şi de sindicat, împreună cu în­tregul colectiv, sunt hotărîţi să transpună în faptă toate măsu­rile stabilite în programul de perfecţionare a organizării mun­cii şi modernizării producţiei, a­­sigurînd astfel îndeplinirea in­tegrală a planului pe acest an, pe anul 1988 şi pe întregul cin­cinal, întîmpinînd Conferinţa Naţională a Partidului cu suc­cese de prestigiu, aşa cum au făcut de fiecare dată forestierii mureşeni în cinstea importante­lor evenimente politice din via­ţa ţării şi a poporului nostru. IOAN HUSAR // Anul XXXVIII '( Nr. 232 (9.161)) \\ Joi, 11 1 octombrie 1987 jl V 4 pagini JJ 50 de bani // Campania zahărului 1987 este în toi şi la Fabrica de zahăr din Tîrgu-Mureş Calitatea produselor — obiectiv principal al activităţii politico­­educative O coordonată fundamentală a activităţii economice şi politico­­educative a comitetului de par­tid şi a organizaţiilor de bază de la Fabrica de produse cera­mice ..Hercules* din Tîrnăveni o constituie ridicarea nivelului calitativ al produselor. Faptul că în prima parte a anului curent s-au manifestat, în unele forma­ţii de lucru, delăsări în privin­ţa menţinerii şi creşterii nivelu­lui calitativ al produselor, comi­tetul de partid şi consiliul oa­menilor muncii au luat măsuri ca, în adunările generale ale or­ganizaţiilor­­ de partid, în gru­pele sindicale să fie analizată cu răspundere calitatea muncii oamenilor. O primă idee care s-a desprins din analizele care au avut loc a fost aceea de a privi proble­ma calităţii produselor în mod complex şi de a acţiona pentru prevenirea lucrului făcut de mîntuială, în temeiul măsurilor propuse în adunările generale ale organizaţiilor de bază, în şe­dinţele consiliului oamenilor muncii, comitetul de partid, toţi comuniştii au acţionat şi acţio­nează pentru traducerea lor în viaţă. Calitatea produselor este privită ca o răspundere perso­nală şi colectivă pe întregul flux de fabricaţie. S-a întărit controlul şi autocontrolul la pre­gătirea materiei prime prin do­zarea corespunzătoare a argilei, respectându-se reţetele stabilite. Cele mai multe defecte de cali­tate pot apare în fazele de fa­sonare a produselor, fie din ca­uza proastei întreţineri a maşi­nilor, fie din neatenţia şi negli­jenţa celor care lucrează la ase­menea maşini. Respectarea nor­melor de uscare şi ardere a pro­duselor este, de asemenea, o condiţie esenţială a calităţii co­respunzătoare a acestora. Dar oricît de bine s-ar face opera­ţiile amintite mai sus, dacă sor­tării şi manipulării produselor nu li se acordă atenţia cuvenită, calitatea lor are de suferit. Toc­mai de aceea, prin acţiunile în­treprinse — politice, tehnice şi organizatorice — s-au întărit răspunderile maiştrilor, şefilor de echipe, cu un cuvînt a tutu­ror cadrelor de conducere. Orice abateri de la obligaţiile profe­sionale în privinţa calităţii pro­duselor este discutată imediat, iar cînd se constată că unii lu­crători au abateri repetate ei sînt sancţionaţi şi administrativ. „Obişnuim — ne spunea tovară­şul Csizar Dezideriu, secretar ad­junct al comitetului de partid — ca orice sancţiune ce urmea­ză a fi dată unor muncitori C. CROITORI? (Continuare în pag. a 3-a) Mai multă grabă la culesul roadelor ogoarelor şi la însămînţarea griului! Pretutindeni în agricultură im­perativul momentului este graba impusă oriunde mai sunt încă multe de făcut, fiindcă timpul trece necruţător şi va sancţiona pe toţi cei care nu-şi ordonează cum trebuie munca pentru a in­dicia grabnic lucrările. Cu toate că în ultimele zile s-au înre­gistrat forţe mai numeroase în cîmp, iar în unele unităţi rit­mul zilnic la lucrările de bază cerute de semănatul griului a crescut, totuşi pe ansamblul a­­griculturii mureşene stadiul a­­tins nu este mulţumitor, nu se află acolo unde ar trebui să fie pentru a avea certitudinea înche­ierii­, tuturor treburilor, a semă­natului în special, în perioada optimă stabilită. Accentuăm că avem în vedere mai ales această lucrare care, cum bine se ştie, nu poate fi prelungită prea mult fără a diminua producţia ce se pregăteşte pentru anul viitor. De notat că la această dată — şi să nu se uite că am intrat în luna octombrie — din cele pes­te 58.000 de hectare destinate anului nu au fost în s­imînţ.Vie decit cel mult o treime. Cu nimic nu trebuie să fie di­minuată graba nici la culesu’ porumbului şi la scosul sfeclei de zahăr, culturi care dau cele mai mari suprafeţe din terenu­rile care urmează să fie arate, pregătite şi însămînţate cu grîu. Pentru a reuşi impulsionarea se­mănatului se cere mai multă grabă la recoltări, dar şi la eli­berarea terenurilor, la efectua­rea arăturilor şi a celorlalte lu­crări de pregătire a patului ger­minativ. Rezultate bune obţin u­­nităţile în care cadrele de con­ducere şi specialiştii sunt foarte stăruitori în organizarea muncii, în mobilizarea tuturor locuitori­lor din sate, veghează ca trac­toarele şi celelalte maşini, inclu­siv mijloacele de transport, să lucreze din zori în noapte, se îngrijesc să elimine operativ ori­ce stagnare datorată defecţiuni­lor sau lipsei de carburanţi sau piese de schimb. Cu realizările cele mai bune la însămînţarea griului se înscriu cooperativele agricole de producţie din CUASC Sovata care au ajuns la jumă­tate din suprafaţa planificată, urmată de cele din CUASC Re­ghin şi ele cu rezultate peste media înregistrată pe judeţ Activitate susţinută şi răspun­dere maximă faţă de recolta ac­tuală şi cea viitoare am întîl­­nit şi la CAP Răzoare. Coope­ratorii şi mecanizatorii de aici M. MOCIANU (Continuare în pag. a 2-a) LOCUITORI AI SATELOR! Participaţi cu toate forţele la strîngerea produselor toamnei, faceţi to­tul pentru a grăbi culesul porumbului şi scosul sfeclei de zahăr de pe suprafeţele care trebuie arate şi însămînţate neîntîrziat! MECANIZATORI! Munca pe care o faceţi acum este hotărîtoare pentru recol­ta de grîu ce se va obţine. Fiţi mai exigenţi ca oricînd, executaţi numai arături şi discuiii bune, respec­taţi toate cerinţele unui­ semănat perfect, de înaltă calitate!

Next