Steaua Roşie, noiembrie 1987 (Anul 38, nr. 259-283)
1987-11-01 / nr. 259
ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MUREŞ AL PCR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN IUPS Reghin „Pînă la sfirşitul acestei luni vom recupera restanţele la producţia marfă“, în cuvintarea rostită la plenara Comitetului Central al partidului din 5 octombrie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia faptul că se impun măsuri hotărîte, mai ales cu privire la buna aprovizionare cu materii prime şi materiale, la folosirea intensivă a capacităţilor de producţie la parametrii proiectaţi, pentru a recupera rămînerile în urină şi a realiza întocmai planul pe acest an, precum şi înffăptuirea unei pregătiri corespunzătoare a proceselor de fabricaţieale producţiei anului 1983. De felul cum acţionează colectivul de la IUPS Reghin pentru traducerea în viaţă a acestor sarcini ne-a vorbit ing. Vasile Herţa, directorul întreprinderii. . Restanţa la producţia marfă, pe care ne străduim să o lichidăm Intr-un timp cit mai scurt, nu este mare. Pentru a putea scăpa de ea sîntem mereu preocupaţi de asigurarea unei cit mai bune aprovizionări, de acoperirea capacităţilor cu contracte ferme de desfacere. Astfel, avem posibilitatea ca pînă la sfirşitul lunii noiembrie să recuperăm restanţa la producţia marfă şi să întîmpinăm Conferinţa Naţională a partidului cu succese, cu planul la zi realizat, la principalii indicatori. In vederea atingerii obiectivului propus, consiliul oamenilor muncii urmăreşte zilnic înfăptuirea sarcinilor de plan pe secţii şi ateliere, stabileşte măsurile necesare pentru rezolvarea problemelor ivite la locurile de muncă şi în mod deosebit funcţionarea la capacitatea nominală a maşinilor şi utilajelor, întreţinerea şi repararea lor încât să se elimine opririle neprevăzute, fapt care a asigurat un indice de folosire de 87,7 la sută. De asemenea, acordăm atenţia cuvenită utilizării în strurturi productive a timpului de lucru, factor esenţial al creşterii productivităţii muncii. O problemă vitală pentru sporirea eficienţei economice este încadrarea în cheltuielile materiale la 1.000 de lei producţie marfă. In acest sens am întreprins acţiuni şi măsuri de combatere a risipei de materiale şi utilizarea tuturor IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 4-a) trdere parţială a modernului ansamblu de locuinţe din cartierul tîrgumureşean „1818“ Foto: IOSIF TRIF CINSTIREA TRECUTULUI în acest octombrie s-au împlinit 160 de ani de la naşterea şi 110 ani de la moartea lui Alexandru Papiu Tramian. Liceul care îi poartă prestigiosul nume a luat iniţiativa marcării acestor două evenimente. Sub egida Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, a Inspectoratului şcolar judeţean şi cu sprijinul Bibliotecii judeţene, au fost organizate, vineri, 30 octombrie, o serie de acţiuni comemorative. în dimineaţa zilei, au fost depuse jerbe de flori la bustul marelui tribun şi savant, bust aflat în faţa şcolii, prilej ca profesorul Vasile Dragoş să vorbească elevilor despre viaţa şi opera celui omagiat. La ora 13, în sala de festivităţi a liceului, dominată de portretul lui Al. Papiu Tlamian, a avut loc o manifestare omagială. A fost prezentat un moment, literar-artistic emoţionant, pus în scenă de profesoara Cornelia Sticlaru, susţinut de elevele Angela Stoian şi Daniela Diaconescu, pe versurile poetului tîrgumureşean Cornelia Anca. T. A. ENACHESCU (Continuare în pag. a 2-a) Jf Anul XXXVIII , Nr. 259 (9.188) A // Duminică, tt I 11 noiembrie 1987 w, 4 pagini JJ 50 de bani Jy PUTERNIC MOBILIZAŢI DE IHDICIITIHE $1 ÎNDEMNURILE TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUŞESCU - PRETUTINDENI SE ACTMVIMEAZĂ HOTIIRIT PENTRU IHDEPUNIREA EXEMPLARA A SARCINILOR ECONOMICE Eliberarea terenului şi arăturile adinei — ultimele mari lucrări ale toamnei ! • TOT PORUMBUL DEPOZITAT IN UNITĂŢI SA AJUNGĂ NEÎNTÂRZIAT ÎN BAZELE DE RECEPŢIE. • SE IMPUNE MOBILIZAREA TUTUROR FORŢELOR MANUALE ŞI MECANICE LA ELIBERAREA TERENURILOR DE COCENI ŞI ALTE RESTURI VEGETAU. • TRANSPORTUL SFECLEI DE ZA HAR SA FIE INTENSIFICAT PRIN MAT BINA FOLOSIRE A MIJLOACELOR DE TRANSPORT. • FIINDCĂ ARATURILE ADINCI DE TOAMNA SINT ÎN INTÎRZIERE FATA DE DATA LA CARE NE AFLAM, ESTE NECESAR SA FIE PUSE ÎN LUCRU TOATE PLUGURILE DIN DOTARE PENTRU FINALIZAREA LOR PINA LA 15 NOIEMBRIE. Munca fără odihnă şi stăruinţa exemplară, probate zi de zi de lucrătorii ogoarelor în această lungă şi grea campanie de toamnă, încep să se concretizeze în aceste zile în finalizarea unnor lucrări de cea mai mare importanţă. După cum rezultă din datele Direcţiei generale a agriculturii recoltarea porumbului a fost practic încheiată, iar sfecla de zahăr se scoate de pe ultimele suprafeţe, conform graficelor stabilite. încheierea acestor lucrări de bază nu înseamnă însă sfirşitul muncilor de toamnă. Atît în lanurile de unde s-a adunat porumbul, cit şi în cele ocupate cu sfeclă de zahăr, oamenii şi maşinile mai au mult de lucru pînă ce vor reuşit să le elibereze în totalitate de recoltă şi ele orice resturi vegetale, astfel încît mecanizatorii să poată lucra în continuare nestingheriţi la efectuarea arăturilor cu toate plugurile ce le au în dotare, lucrări de cea mai mare însemnătate pentru recoltele anului viitor. Deci, marea bătălie a următoarelor cîteva zile trebuie să vizeze eliberarea terenurilor de coceni și alte produse secundare, scoaterea urgentă a recoltei din cîmp, acolo unde mai există, şi predarea ei la bazele de recepţie. Nici pe mecanizatori nu-i aşteaptă încă odihna, ci munca grea a efectuării arăturilor, lucrare pentru care nu mai au mult timp la dispoziţie. Chiar dacă recoltările nu mai pun mari probleme, ne spune Ioan Călugăr, inginerul şef al CUASC Luduş, aceasta nu înseamnă că am terminat cu campania de toamnă, cu toate lucrările importante. Avem încă mulţi coceni pe cîmp, pe care ne străduim să-i adunăm, să-i depozităm sau să-i însilozăm pentru hrana animalelor. In toate unităţile se acţionează intens în această direcţie, atît cu forţele manuale cît şi cu cele mecanice. Formaţii speciale, constituite din combine şi mijloace de transport, lucrează grupat în unităţi la însilozarea cocenilor în amestec cu borhot, cu frunze şi colete de sfeclă de zahăr. La această oră, în unităţile consiliului, cocenii au fost adunaţi, transportaţi şi în mare parte însilozaţi, de pe o suprafaţă de peste 1.500 de hectare. în cooperativa agricolă de producţie din Cocălaca, care a reuşit să termine prima culesul porumbului, s-a încheiat deja şi tăiatul cocenilor, atelajele lucrîrid acum la eliberarea ultimelor suprafețe. Avem în consiliu antrenate la transporturi, în special la coceni, peste 160 de atelaje. Lucrarea cea mai grea, care îi va solicita din plin încă multe zile pe mecanizatori, sunt arăturile care trebuie efectuate pe mai bine de 5.500 de hectare. Pînă acum, cu cele 40 de tractoare aflate în brazdă s-au efectuat arături pe 1.050 de hectare, începînd din aceste zile, odată cu încheierea altor lucrări, vor fi introduse la arat toate plugurile existente, astfel încît ritmul zilnic să crească la cel puţin 300 de hectare şi să se asigure încheierea aratului pînă la 15 noiembrie. Preocupîndu-se de recolta viitoare, unităţile au transportat în cîmp peste 20.700 de tone de îngrăşăminte naturale care se introduc acip sub brazdă odată cu aratul, în primul rînd pentru sfeclă şi cartofi. MELIAN BALDEANU ------------ Reportajul nostru “ BRÎNCOVENEŞTI, de la o legislatură la alta Iată-ne aici la Brîncoveneşti, în plină acţiune pentru strîngerea recoltelor toamnei. O muncă asiduă pentru ca tot ce a produs ogorul să se adune cu grijă spre belşugul acestei aşezări şi al ţării, spre bucuria oamenilor săi. Şi chiar dacă mulţi dintre bărbaţii locului sînt şi oameni ai tehnicii în întreprinderile reghinene, după ce s-au întors la rosturile lor de acasă muncesc cu dăruire ca pămîntul acesta să aibă mereu harul fertilităţii. Roadele muncii lor complexe sînt concretizate în edificii înălţate, în linia arhitecturală a comunei, în blocurile cochete de locuinţe, cu spaţii comerciale, în nivelul de trai al oamenilor. Civilizaţia a intrat şi intră, şi în Brîncoveneşti, sub complexe şi multiple înfăţişări, noutatea de orice fel — tehnică, agrotehnică, arhitecturală, medicală, ş.a. — fiird asimilată într-un tempo ce indică ritmul mereu amplificat al vieţii omului. — Potrivit prevederilor planului de dezvoltare economico-socială — arăta tovarăşul loan Truţia, primarul comunei, în acest an valoarea producţiei marfă industrială se ridică la 18,7 milioane de lei, iar valoarea producţiei globale industriale — la aproape 20 milioane de lei. Considerăm că avem posibilităţi de a realiza şi depăşi aceşti indicatori aşa cum, practic, s-a întîmplat şi anul trecut, cînd s-a obţinut cu 15 la sută mai mult. Cu bune rezultate în acest efort colectiv se înscriu CAP Brîncoveneşti, unităţile CPADM, CAP Vălenii de Mureş, moara prestatoare, brutăria. O deosebită activitate a desfăşurat, în aceste MIHAI BOCAI (Continuare în pas. a 2-a)