Steaua Roşie, noiembrie 1987 (Anul 38, nr. 259-283)

1987-11-01 / nr. 259

ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MUREŞ AL PCR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN IUPS Reghin „Pînă la sfirşitul acestei luni vom recupera restanţele la producţia marfă“, în cuvin­tare­a rostită la ple­nara Comitetului Central al par­tidului din 5 octombrie, tovară­şul Nicolae Ceau­şescu sublinia faptul că se impun măsuri ho­­tărîte, mai ales cu privire la buna aprovizionare cu materii prime şi materiale, la folosirea intensivă a capacităţilor de pro­ducţie la parametrii proiectaţi, pentru a recupera rămînerile în urină şi a realiza întocmai pla­nul pe acest an, precum şi înf­f­ăptuirea unei pregătiri cores­punzătoare a proceselor de fa­bricaţie­­ale producţiei anului 1983. De felul cum acţionează colectivul de la IUPS Reghin pentru traducerea în viaţă a a­­­cestor sarcini ne-a vorbit ing. Vasile Herţa, directorul între­prinderii. . Restanţa la producţia mar­fă, pe care ne străduim să o lichidăm Intr-un timp cit mai scurt, nu este mare. Pentru a putea scăpa de ea sî­ntem mereu preocupaţi de asigurarea unei cit mai bune aprovizionări, de acoperirea capacităţilor cu con­tracte ferme de desfacere. Ast­fel, avem posibilitatea ca pînă la sfirşitul lunii noiembrie să recuperăm restanţa la producţia marfă şi să întîmpinăm Confe­rinţa Naţională a partidului cu succese, cu planul la zi reali­zat, la principalii indicatori. In vederea atingerii obiectivu­lui propus, consiliul oamenilor muncii urmăreşte zilnic înfăp­tuirea sarcinilor de plan pe sec­ţii­­ şi ateliere, stabileşte măsu­rile necesare pentru rezolvarea problemelor ivite la locurile de muncă şi în mod deosebit func­ţionarea la capacitatea nominală a maşinilor şi utilajelor, întreţi­nerea şi repararea­ lor încât să se elimine opririle neprevăzute, fapt care a asigurat un indice de folosire de 87,7 la sută. De asemenea, acordăm atenţia cu­venită utilizării în strurturi pro­ductive a timpului de lucru, fac­tor esenţial al creşterii produc­tivităţii muncii. O problemă vi­tală pentru sporirea eficienţei economice este încadrarea în cheltuielile materiale la 1.000 de lei producţie marfă. In acest sens am întreprins acţiuni şi măsuri de combatere a risipei de materiale şi­ utilizarea tuturor IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 4-a) tr­d­ere parţială a modernului ansamblu de locuinţe din cartierul tîrgumureşean „1818“ Foto: IOSIF TRIF CINSTIREA TRECUTULUI în acest octombrie s-au îm­plinit 160 de ani de la naş­terea şi 110 ani de la moartea lui Alexandru Papiu Tramian. Liceul care îi poartă pres­tigiosul nume a luat iniţia­tiva marcării acestor două e­­venimente. Sub egida Comi­tetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, a In­spectoratului şcolar judeţean şi cu sprijinul Bibliotecii ju­deţene, au fost organizate, vi­neri, 30 octombrie, o serie de acţiuni comemorative. în dimineaţa zilei, au fost depuse jerbe de flori la bus­tul marelui tribun şi savant, bust aflat în faţa şcolii, pri­lej ca profesorul Vasile Dra­­goş să vorbească elevilor des­pre viaţa şi opera celui oma­giat. La ora 13, în sala de festi­vităţi a liceului, dominată de portretul lui Al. Papiu Tla­mian, a avut loc o manifes­tare omagială. A fost prezentat un mo­ment, literar-artistic emoţio­nant, pus în scenă de profe­soara Cornelia Sticlaru, sus­ţinut de elevele Angela Sto­­ian şi Daniela Diaconescu, pe versurile poetului tîrgumure­­şean Cornelia Anca. T. A. ENACHESCU (Continuare în pag. a 2-a) Jf Anul XXXVIII , Nr. 259 (9.188) A // Duminică, tt I 1­1 noiembrie 1987 w, 4 pagini JJ 50 de bani Jy PUTERNIC MOBILIZAŢI DE IHDICIITIHE $1 ÎNDEMNURILE TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUŞESCU - PRETUTINDENI SE ACTMVIMEAZĂ HOTIIRIT PENTRU IHDEPUN­IREA EXEMPLARA A SARCINILOR ECONOMICE Eliberarea terenului şi arăturile adinei — ultimele mari lucrări ale toamnei ! • TOT PORUMBUL DEPOZITAT IN UNI­TĂŢI SA AJUNGĂ NEÎNTÂRZIAT ÎN BA­ZELE DE RECEPŢIE. • SE IMPUNE MOBI­LIZAREA TUTUROR FORŢELOR MANUALE ŞI MECANICE LA ELIBERAREA TERENURI­LOR DE COCENI ŞI ALTE RESTURI VEGE­TAU­. • TRANSPORTUL SFECLEI DE ZA­­ H­AR SA FIE INTENSIFICAT PRIN MAT BI­­NA FOLOSIRE A MIJLOACELOR DE TRANS­PORT. • FIINDCĂ ARATURILE ADINCI DE TOAMNA SINT ÎN INTÎRZIERE FATA DE DATA LA CARE NE AFLAM, ESTE NECE­SAR SA FIE PUSE ÎN LUCRU TOATE PLU­GURILE DIN DOTARE PENTRU FINALIZA­REA LOR PINA LA 15 NOIEMBRIE. Munca fără odihnă şi stăruin­ţa exemplară, probate zi de zi de lucrătorii ogoarelor în aceas­tă lungă şi grea campanie de toamnă, încep să se concretize­ze în aceste zile în finalizarea unnor lucrări de cea mai mare importanţă. După cum rezultă din datele Direcţiei generale a agriculturii recoltarea porumbu­lui a fost practic încheiată, iar sfecla de zahăr se scoate de pe ultimele suprafeţe, conform gra­ficelor stabilite. încheierea aces­tor lucrări de bază nu înseam­nă însă sfirşitul muncilor de toamnă. Atît în lanurile de unde s-a adunat porumbul, cit şi în cele ocupate cu sfeclă de zahăr, oamenii şi maşinile mai au mult de lucru pînă ce vor reuşit să le elibereze în totalitate de re­coltă şi ele orice resturi vege­tale, astfel încît mecanizatorii să poată lucra în continuare nestin­gheriţi la efectuarea arăturilor cu toate plugurile­ ce le au în dotare, lucrări de cea mai ma­re însemnătate pentru recoltele anului viitor. Deci, marea bătă­lie a următoarelor cîteva zile tre­buie să vizeze eliberarea tere­nurilor de coceni și alte produse secundare, scoaterea urgentă a recoltei din cîmp, acolo unde mai există, şi predarea ei la bazele de recepţie. Nici pe mecanizatori nu-i aşteaptă încă odihna, ci munca grea a efectuării arături­lor, lucrare pentru care nu mai au mult timp la dispoziţie. Chiar dacă recoltările nu mai pun mari probleme, ne spune Ioan Călugăr, inginerul şef al CUASC Luduş, aceasta nu în­seamnă că am terminat cu cam­pania de toamnă, cu toate lu­crările importante. Avem încă mulţi coceni pe cîmp, pe care ne străduim să-i adunăm, să-i depozităm s­au să-i însilozăm pentru hrana animalelor. In toa­te unităţile se acţionează intens în această direcţie, atît­ cu for­ţele manuale cît şi cu cele me­canice. Formaţii speciale, con­stituite din combine şi mijloace de transport, lucrează grupat în unităţi la însilozarea cocenilor în amestec cu borhot, cu frunze şi colete de sfeclă de zahăr. La a­­ceastă oră, în unităţile consiliu­lui, cocenii au fost adunaţi, transportaţi şi în mare parte în­­silozaţi, de pe o suprafaţă de peste 1.500 de hectare. în coope­rativa agricolă de producţie din Cocălaca, care a reuşit să termi­ne prima culesul porumbului, s-a încheiat deja şi tăiatul cocenilor, atelajele lucrîrid acum la elibe­rarea ultimelor suprafețe. Avem în consiliu antrenate la trans­porturi, în special la coceni, pes­te 160 de atelaje. Lucrarea cea mai grea, care îi va solicita din plin încă multe zile pe mecanizatori, sunt arătu­rile care trebuie efectuate pe mai bine de 5.500 de hectare. Pînă acum, cu cele 40 de trac­toare aflate în brazdă s-au efec­tuat arături pe 1.050 de hectare, începînd din aceste zile, odată cu încheierea altor lucrări, vor fi introduse la arat toate plugu­rile existente, astfel încît ritmul zilnic să crească la cel puţin 300 de hectare şi să se asigure încheierea aratului pînă la 15 noiembrie. Preocupîndu-se de re­colta viitoare, unităţile au trans­portat în cîmp peste 20.700 de tone de îngrăşăminte naturale care se introduc ac­ip sub braz­dă odată cu aratul, în primul rînd pentru sfeclă şi cartofi. MELIAN BALDEANU ------------ Reportajul nostru “ BRÎNCOVENEŞTI, de la o legislatură la alta Iată-ne aici la Brîncoveneşti, în plină acţiune pentru strînge­­rea recoltelor toamnei. O muncă asiduă pentru ca tot ce a pro­dus ogorul să se adune cu grijă spre belşugul acestei aşezări şi al ţării, spre bucuria oamenilor săi. Şi chiar dacă mulţi dintre băr­baţii locului sînt şi oameni ai tehnicii în­ întreprinderile reghi­­nene, după ce s-au întors la ros­turile lor de acasă muncesc cu dăruire ca pămîntul acesta să aibă mereu harul fertilităţii. Roa­dele muncii lor complexe sînt concretizate în edificii înălţate, în linia arhitecturală a comunei, în blocurile cochete de locuinţe, cu spaţii comerciale, în nivelul de trai al oamenilor. Civilizaţia a intrat şi intră, şi în Brînco­­veneşti, sub complexe şi multi­ple înfăţişări, noutatea de orice fel — tehnică, agrotehnică, arhi­tecturală, medicală, ş.a. — fiir­d asimilată într-un tempo ce in­dică ritmul mereu amplificat al vieţii omului. — Potrivit prevederilor planu­lui de dezvoltare economico-so­­cială — arăta tovarăşul loan Truţia, primarul comunei, în a­­cest an valoarea producţiei mar­fă industrială se ridică la 18,7 milioane de lei, iar valoarea pro­ducţiei globale industriale — la aproape 20 milioane de lei. Con­siderăm că avem posibilităţi de a realiza şi depăşi aceşti indica­tori aşa cum, practic, s-a întîm­­plat şi anul trecut, cînd s-a ob­ţinut cu 15 la sută mai mult. Cu bune rezultate în acest efort colectiv se înscriu CAP Brînco­veneşti, unităţile CPADM, CAP Vălenii de Mureş, moara presta­toare, brutăria. O deosebită ac­tivitate a desfăşurat, în aceste MIHAI BOC­AI (Continuare în pas. a 2-a)

Next