Steaua Roşie, ianuarie 1988 (Anul 39, nr. 1-25)

1988-01-03 / nr. 1

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE MESAJUL DE ANUL NOU adresat întregului nostru popor, la posturile de radio şi televiziune, de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU (Urmare din pag. 1) serie de conflicte. Au avut loc acţiuni de amestec brutal în tre­burile interne ale diferitelor sta­te. Situaţia economică mondială continuă să fie deosebit de gra­vă. S-a agravat situaţia ţărilor în curs de dezvoltare ca urma­re a politicii monopolurilor şi capitalului financiar internaţio­nal de dominaţie şi asuprire. Asistăm la dezvoltarea unor noi forme de dominaţie colonialistă, de asuprire a altor popoare. în acelaşi timp, trebuie să subliniem că în anul pe care îl încheiem s-au intensificat acţiu­nile forţelor antiimperialiste, de­mocratice, realiste, lupta popoa­relor de pretutindeni pentru o politică nouă, democratică, pen­tru dezarmare, şi în primul rînd pentru dezarmarea nucleară, pentru o pace trainică,­ pentru relaţii de deplină egalitate şi respect între toate naţiunile lu­mii. Semnarea Tratatului dintre U­­niunea Sovietică şi Statele Unite ale Americii cu privire la lichi­darea rachetelor nucleare cu ra­ză medie şi mai scurtă de acţiu­ne constituie un eveniment isto­ric, un rezultat al politicii rea­liste, al luptei tuturor popoare­lor. Apreciind acest acord ca un pas important, trebuie să spu­nem însă că în lume continuă să rămînă uriaşe arsenale de ar­me nucleare, în stare să distru­gă de mai multe ori întreaga o­­menire, însăşi viaţa pe planeta noastră. De aceea, problema fundamen­tală este aceea a intensificării luptei pentru noi acorduri în di­recţia reducerii armelor nuclea­re strategice, pentru oprirea ex­perienţelor nucleare, pentru re­nunţarea la, militarizarea Cos­mosului, pentru eliminarea tota­lă a armelor nucleare. Nu exis­tă şi nu poate, exista problemă mai importantă, în epoca arme­lor nucleare, decit lichidarea cu desăvîrşire a lor! Mai mult ca oricînd, este necesar ca toate ţă­rile europene — pe teritoriul că­rora se găseşte o parte impor­tantă a armelor nucleare — să acţioneze cu toată fermitatea în vederea eliminării tuturor ar­melor nucleare de pe continen­tul european, pentru înlăturarea tuturor armelor nucleare din lu­me. în acelaşi timp, trebuie să fa­cem totul ca, în anul 1988, să se treacă la tratative în vederea reducerii armamentelor conven­ţionale în Europa, pentru elimi­narea armelor chimice şi reali­zarea unui nou echilibru în ra­portul de forţe la un nivel cît mai redus al înarmărilor. România este hotărîtă să ac­ţioneze cu toată hotărîrea pentru încheierea cu rezultate cît mai bune a Conferinţei general-euro­­pene, pentru dezvoltarea rela­ţiilor cu toate statele continen­tului nostru şi realizarea unei Europe unite, a tuturor naţiuni­lor, fără deosebire de orînduire socială. Vom intensifica eforturile pen­tru dezvoltarea colaborării şi prieteniei cu toate ţările din Balcani, pentru realizarea în re­giunea noastră a unei zone fă­ră arme nucleare şi chimice, fă­ră baze militare şi trupe străine, pentru o colaborare largă, eco­nomică, tehnico-ştiinţifică, cul­turală şi în alte domenii. România îşi va intensifica e­­forturile în vederea încetării conflictelor militare şi soluţiona­rea problemelor pe calea trata­tivelor, pentru organizarea unei conferinţe internaţionale în pro­blemele Orientului Mijlociu. Acum, de Noul An, ne adre­săm tuturor statelor şi popoare­lor lumii cu chemarea de a face totul pentru ca Noul An să mar­cheze paşi importanţi pe calea dezarmării, a păcii, a soluţionă­rii conflictelor pe calea tratati­velor, în realizarea unor relaţii noi, democratice, bazate pe prin­cipiile deplinei egalităţi în drep­turi, ale respectului suveranităţii şi independenţei fiecărei naţiuni, neamestecului în treburile inter­ne, renunţării cu desăvîrşire la forţă şi la ameninţarea cu folo­sirea forţei. Să acţionăm cu toată hotărî­rea pentru soluţionarea proble­melor grave ale situaţiei econo­mice şi, în primul rînd, a situa­ţiei ţărilor în curs de dezvolta­re, inclusiv a datoriilor ţărilor în curs de dezvoltare! Să des­chidem calea spre o nouă ordi­ne economică mondială! Acum, cînd intrăm în Noul An, Republica Socialistă Româ­nia reafirmă cu putere hotărî­rea sa de a dezvolta relaţiile cu toate statele lumii, fără deosebi­re de orînduire socială, de a fa­ce totul pentru a contribui la înfăptuirea năzuinţelor întregii omeniri, de dezarmare, de înlă­turare a armelor nucleare, de pace, a năzuinţelor tuturor na­ţiunilor lumii de a trăi indepen­dente şi în libertate. Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socia­liste România. La începutul anului 1988 să ne angajăm solemn că vom ac­ţiona cu toată răspunderea, în spirit revoluţionar, în vederea înfăptuirii neabătute a planuri­lor şi programelor de dezvoltare continuă a patriei noastre, că vom face astfel încît în anul în care intrăm să obţinem cele mai bune rezultate din acest cinci­nal şi să asigurăm înfăptuirea neabătută a obiectivelor strategi­ce stabilite de Congresul al XlII-lea al partidului. Fie ca Noul An să aducă po­porului român noi şi noi reali­zări în înaintarea fermă a patri­ei noastre pe calea societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate, spre înaltele piscuri ale civili­zaţiei comuniste! Cu încrederea deplină în jus­teţea politicii noastre interne şi internaţionale, în forţa partidu­lui şi în capacitatea creatoare a întregii naţiuni, la începutul Noului An vă urez, dragi com­patrioţi, noi şi tot mai mari rea­lizări în toate domeniile, multe satisfacţii în muncă şi viaţă, îm­plinirea tuturor năzuinţelor de mai bine, multă sănătate şi feri­cire! La mulţi ani! exemplară a planului Realizarea (Urmare din pag 11 Din primele zile ale noului an colectivele de oameni ai muncii din întreprinderile cu „foc con­tinuu“, puternic mobilizate de înflăcăratele îndemnuri ale se­cretarului general al partidului, preşedintele Republicii, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, adresate întregii naţiuni în Mesajul de Anul Nou, au obţinut importan­te succese în producţie. Veştile sosite la redacţie atestă, cu pu­terea de convingere a faptelor, deplina angajare a oamenilor muncii pentru îndeplinirea rigu­roasă a sarcinilor de plan, pen­tru utilizarea cu înaltă eficien­ţă a resurselor tehnice, materia­le şi energetice, a capacităţii lor creative. Pretutindeni se lucrea­ză cu fermitate şi răspundere pentru înfăptuirea măreţelor sarcini ale actualului cincinal, a­­le obiectivelor strategice stabili­te de Congresul al XlII-lea, de Programul partidului de edifi­care a societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. ENERG­ETICIENII Colectivul întreprinderii Elec-­ trocentrale Mureş, care în anul recent încheiat a înscris în bi­lanţul său succese remarcabile — depăşirea planului producţiei marfă cu peste 240 de milioane de lei şi cu circa 75 de milioa­ne de kWh energie electrică — realizări pentru care şi cu a­­cest prilej îi adresăm calde feli­citări, a intrat în noul an, 1988, în condiţiile fireşti ale unei ac­tivităţi neîntrerupte, dar cu fer­ma hotărîre de a ridica pe noi trepte de eficienţă şi calitate munca sa, de a asigura necesarul de energie solicitat de economia naţională la nivelul superior al capacităţii sale. Cinstea de a face trecerea şi, totodată, legătura de la un an la altul, i-a revenit dispecerului şef de tură, ing. Ioan Ormeni­­şan, împreună cu formaţiile con­duse de maiştrii Gelert Iosif, Candid Man, Szikszai Ioan, Ioan Şandor, László Ladislau, Iosif Ciobot, de la blocurile energeti­ce 1-G, şi Aurel Giurgiu de la exploatarea electrică. Şi tot sub semnul „focului continuu“, au lucrat, în ziua de 1 ianuarie, şi formaţiile de reparaţii ale maiş­trilor Ioan Ghirca şi Olah Iosif, în toată perioada care a tre­cut de la ora „zero“ a acestui an, instalaţiile energetice au funcţionat bine, în deplină si­guranţă. Este, dacă vreţi, semnul bun al unui an pe care energe­­ticienii mureşeni îl doresc mai rodnic, mai plin de fapte şi rea­lizări, care să constituie expresia cea mai elocventă a dăruirii şi înaltei lor conştiinţe revoluţio­nare. CHIMIŞTII Marile platforme chimice mu­reşene din Tîrgu-Mure­ş şi Tîr­­năveni au devenit, în aceste pri­me ore şi zile ale lui 1988, lo­curile unor noi şi remarcabile fapte de muncă, izvorîte din an­gajamentul celor două puternice colective de a face din acest an o etapă hotărîtoare în înfăptui­rea prevederilor cincinalului 1986—1990. La Tîrgu-Mureş, chimiştii ra­portează, după primele două zi­le, obţinerea unei producţii de peste 5.000 de tone îngrăşăminte chimice — succes datorat asigu­rării funcţionării normale a tu­turor instalaţiilor. La cele 3 secţii de bază, dintre formaţiile care s-au succedat la pupitrele de conducere şi supraveghere a proceselor tehnologice, amintim pe cele ale şefilor de secţii, ing. loan Şoleriu — de la amoniac, ing. Simon Csaba — de la în­grăşăminte chimice, ing. Marton loan — de la NPR. La activita­tea de încărcare-descărcare şi expediere s-au remarcat forma­ţiile conduse de maiştrii Vasile Braiş şi Axinte Dredeţean. De la Combinatul chimic din Tîrnăveni, ing. Vasile Cerghizan, director tehnic, ne relatează: harnicul nostru colectiv înscrie, încă de la începutul noului an, primele succese. Muncitorii din schimburile conduse de maiştrii Ilarie Costin, Ioan Bozeşan, Va­sile Nan şi Tot Sandor au pro­dus, peste plan, în zilele de­­1 şi 2 ianuarie, 4 tone de oxid de zinc, 5 tone de bicromat de so­diu şi 200­ tone de carbid — a­­cest ultim produs realizat la cuptoarele 4, 5 şi 6 de o calitate superioară, este destinat expor­tului. STICLARII încheind un an — 1987 — ca­re a reconfirmat capacitatea or­ganizatorică şi profesională a colectivului, decembrie consem­­nînd rezultate record în activi­tatea întreprinderii de sticlărie şi faianţă din Sighişoara, oamenii muncii de aici au debutat în 1988 cu dorinţa mărturisită de a-şi în­zeci eforturile în scopul realiză­rii exemplare a­ tuturor sarcini­lor de plan cantitative şi calita­tive. Iar primele lor fapte de muncă sunt în spiritul acestui angajament: în primele două zi­le ale anului, la secţia de sticlă­rie— unde s-a lucrat în regim de foc nestins — s-a obţinut o producţie de peste 1,2 milioane de lei, la loc de frunte situîn­­du-se schimburile din ziua de 1 ianuarie, conduse de maiştrii Ştefan Foaltin, Gombar Aladar şi Olimpiu Săsar. Anul Nou la sate Respectînd tradiţia străbună, şi anul acesta, cînd Republica a a­­niversat 40 de ani, ajunul ca şi Anul Nou la sate au fost sărbă­torite cu cele mai alese senti­mente de dragoste, simbolizînd împliniri de prestigiu ale mun­cii. Şi faptele, acum la ora de bilanţ confirmă acest lucru. Pentru prima oară cooperatorii din Şăulia de Cîmpie au reali­zat în anul trecut 8.011 kg grîu la hectar. La fel, IAS Seuca, în ascensiunea sa în realizarea u­­nor producţii record, a obţinut peste 8.000 kg struguri la hectar. La IAS Albeşti soţii Maria şi Vasile Bârja, în fermele condu­se cu competenţă, ambiţiosul co­lectiv s-a înscris cu depăşirea producţiei la hamei, realizând în medie 1.688 kg conuri uscate la hectar. Şi în noaptea revelionu­lui bucurie a fost şi în colective­le fermelor pomicole ale coo­perativelor agricole din Dedrad şi Roşiori, ale fermelor vegetale din Sînpetru şi Dîmbu care s-au înscris în 1987 cu realizarea a­­ peste 25 de tone de cartofi la hectar. Aceeaşi ambianţă de bu­curie a muncii împlinite a fost şi în toate secţiile de mecaniza­re şi în fermele legumicole din Bogata, Cuci sau Sîntana de Mureş, unde, la fel, s-au obţi­nut rezultate de prestigiu. Şi timp de cinstire a trecerii într-un an nou s-a găsit şi în fermele zootehnice ale IAS Ier­­nut, ferma Lechinţa, condusă de Nicodim Tegla, sau la Zagăr, unde Orbán Ludovic şi colecti­vul său se înscrie cu producţii sporite de lapte pe trustul IAS. Peste 40 de specialişti şi munci­tori de la IAS Sighişoara au sărbătorit revelionul la ferma din Soromid­ea, unde inginerul Lazăr Unţan, directorul unităţii, a toastat pentru realizările bu­ne din acest an şi dorinţa de a obţine în 1988 producţii record, cerinţă înscrisă în obiectivele noii­­revoluţii agrare. Şi asemenea momente sărbăto­reşti, coborîte din străbuni şi păstrate şi transmise din gene­raţie în generaţie, au fost în toa­te satele judeţului nostru. De la Ruşii Munţi, satul Sebeş, con­semnăm că toate cele 50 de fa­milii, după ce au primit plugu­­şorul, cu urările băieţilor, cu mic cu mare s-au întîlnit la că­minul cultural, unde au sărbăto­rit revelionul — Vergelul, cum îi spun ei, adică — Joc în jurul mesei — şi altele. Tot prin zona de sus a judeţului, în ajunul A­­nului Nou s-a umblat cu turca şi colindul. La Logig tradiţia de a se umbla cu turca este o ma­nifestare de mare cinste, iar mersul cu jocul la fete, la fel, a constituit o mare veselie. Revenind pe valea Mureşului, în noaptea feerică a Anului Nou, Ioan Curtean, din Nazna, la trecerea în al 87-lea an, se gîndea cu emoţie la zilele de vară cînd nădăjduieşte să mai tragă coasa. Şi în acest ajun de An Nou, pe uliţe şi străzi au ie­şit în număr mare copiii, care în nemuritoarele versuri ale Plugu­­şorului . Mîine anul se înnoieş­te / Pluguşorul se porneşte / Şi începe a ura / Pe la case a co­linda, au urat gospodarilor bel­şug, sănătate şi „La mulţi ani!“. Cînd acele ceasornicului ves­teau apropierea miezului nopţii, trecerea între ani, cu deosebită cinste şi aleasă stimă locuitorii satelor de toate vîrstele şi pro­fesiile au ascultat Mesajul da Anul Nou al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Repu­blicii, care a evocat împlinirile de prestigiu ale anului 1987, în­­demnînd a face­­ totul ca în 1988 să acţionăm astfel încît să fie transpuse în fapte obiective­le celui de-al XlII-lea Congres, ale Conferinţei Naţionale a partidului, care să asigure bel­şug şi prosperitate întregii na­ţiuni, pace pe pămînt. Şi acest îndemn al preşedin­telui ţării a avut un larg ecou. încă din prima zi a anului zoo­­tehniştii din CAP Mitre­şti, Dîm­­bău, Band şi alţii, din marile complexe zootehnice ale IAS Seuca, Sîncraiu de Mureş, Ba­­toş, Iernut, ale AEI Cuci, au ob­ţinut rezultate bune în sporirea producţiei de lapte, a îngrijirii efectivelor. La rîndul lor, copiii au umblat pe la casele sătenilor cu sorcova. Şi, menţinîndu-ne în contex­tul primelor succese în muncă din acest an 1988, la urările ce s-au făcut o adăugăm pe a noas­tră, dorindu-vă sănătate, belşug în toate şi „La mulţi ani!“. REMUS CAMPEAH CALENDAR Duminică 3 IANUARIE Soarele răsare la ora 7,52, apune la ora 16,48. Zile trecute 3, zile răma­se 363. CINEMA TÎRGU-MUREŞ — Arta: O fa­tă fericită. Unirea: Miezul fier­binte al pîinii. Progresul: Aven­turile cavalerului albastru (ora 11). Dragostea şi revoluţia (ore­le 14, 16, 18 şi 20). Select: Pu­terea şi Adevărul (seriile I—II). Tineretului: Desfăşurarea (ore­le 9 şi 11); Aeroportul (seriile I— I­. după-masă). Flacăra: Pis­truiatul (seria a IlI-a) — Insu­recţia. SIGHIŞOARA — Lumi­na: Fapt divers. Clubul CFR: Gheara verde. REGHIN — Pa­tria: Şapte păcate. TÎRNĂVENI — Melodia: Cineva acolo sus mă iubeşte. LUDUŞ — Flacăra: "Drumul spre înalta societate. SOVATA — Doina: Cantonul părăsit. Călătorul cu cătuşe. Muncitorul: Toate pînzele sus (seria a II-a) — Misterele mări­lor. S.ARMAŞU — Popular: Ae­roportul (seriile I—II). IERNUT — Lumina: Tarzan, omul maimuţă. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Şapte mirese pentru şapte fraţi. FÎNTÎNELE — Patria: Cuibul de viespi. MIERCUREA NI­RA­JULUI — Nirajul: Jandarmul şi jandarmeritele. LUNI, 4 IANUARIE TÎRGU-MUREŞ — Arta: Ma­rea cursă (seriile I—II). Unirea: O fată fericită. Progresul: Ac­ţiunea Edelstein. Select: Tangoul tinereţii noastre. Tineretului: Că­pitanul vasului „Pelerin“ (orele 9, 11, 15 şi 1­7). Porţile albastre ale oraşului (orele 19 şi 21). Fla­căra: Nava extraterestră. SI­GHIŞOARA — Lumina: Aripi roşii. Clubul CFR: Porţile dimi­neţii. REGHIN — Patria: Şte­fan cel Mare. TÎRNĂVENI — Melodia: Lupii mărilor. Şapte păcate. LUDUŞ — Flacăra: Pen­tru patrie (seriile I—II). SOVA­TA — Doina, Severino. Munci­torul: Toate pînzele sas (seria a II- a) — Misterele mărilor. SAR­MAŞU — Popular: Zona cu ob­stacole. IERNUT — Lumina: Tarzan, omul maimuţă. SÎN­GEORGIU DE PĂDURE — Popular: Greşeala fatală. FÎN­­TINET­E — Patria: Pe urmele adevărului. MIERCUREA NIRA­­­JULUI — Nirajul: Promisiuni.

Next