Steaua Roşie, ianuarie 1988 (Anul 39, nr. 1-25)

1988-01-15 / nr. 11

TAG M­A 2 STEAUA DOST? ȘEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. (Urmare din pag. 1) In legătură cu aplicarea fermă a principiilor autoconducerii și autogestiunii, Comitetul Politic Executiv a hotărît ca în cursul lunii ianuarie să se definitiveze bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor centrale şi ale tu­turor întreprinderilor şi, în a­­cest cadru, să se acorde o aten­ţie deosebită realizării şi bunei gospodăriri a fondurilor valuta­re. In cadrul adunărilor genera­le ale oamenilor muncii, vor tre­bui să fie larg dezbătute bugete­le de venituri şi cheltuieli ale fiecărei unităţi, urmărindu-se aplicarea fermă a principiilor autoconducerii şi autogestiunii, întărirea răspunderii colective şi individuale pentru modul în ca­re sunt gospodărite fondurile ma­teriale şi băneşti încredinţate. Comitetul Politic Executiv a examinat şi aprobat propuneri­le privind înfiinţarea, organiza­rea şi funcţionarea Ministerului Contractării şi Achiziţionării Produselor Agricole. Ministerul nou creat are sarcina de a rea­liza politica partidului şi statu­lui în domeniul contractării şi achiziţionării de produse agricole vegetale, al constituirii fondului centralizat al statului la aceste produse, al formării şi păstră­rii rezervei de stat de produse agroalimentare şi al producerii nutreţurilor concentrate. Acest minister este răspunzător unic pentru activitatea de contracta­re şi achiziţionare la fondul centralizat al statului a produ­selor agricole vegetale şi a unor prod­use animaliere din dome­niul lui de activitate. De aseme­nea, răspunde de preluarea, de­pozitarea, conservarea şi valori­ficarea, în condiţiile de calita­te prevăzute de lege, a produse­lor agricole vegetale destinate fondului centralizat al statului şi asigură evidenţa acestora, at­âit în unităţile proprii, cit şi în celelalte unităţi agricole de stat şi cooperatiste. în acelaşi timp, Ministerul A­­griculturii poartă întreaga răs­pundere pentru realizarea inte­grală a producţiei agricole plani­ficate, în toate unităţile agrico­le, pentru contractarea, de către acestea, a produselor la fondul centralizat al statului, pentru li­vrarea produselor agricole con­tractate la timp şi în condiţiile de calitate stabilite.­­ In continuare, Comitetul Po­litic Executiv a aprobat propu­nerile privind organizarea Con­ferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare şi a confe­rinţelor pe judeţe ale deputaţi­lor consiliilor populare munici­pale, orăşeneşti şi comunale. S-a stabilit ca lucrările Conferinţei pe ţară să aibă loc în zilele de 3—5 martie 1938. Aceasta urmea­ză să dezbată sarcinile ce revin consiliilor populare în lumina hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului, a orientărilor tova­răşului Nicolae Ceauşescu, pen­tru îndeplinirea planului de dez­voltare economico-socială în pro­fil teritorial pe anul 1988 şi pe întregul cincinal, pentru înfăp­tuirea obiectivelor stabilite de Congresul al XIII-lea al PCR. Comitetul Politic Executiv a subliniat necesitatea ca pregăti­rea Conferinţei pe ţară şi a con­ferinţelor pe judeţe, desfăşura­rea acestora să prilej­uiască o largă dezbatere şi un amplu schimb de experienţă cu privire la organizarea temeinică a acti­vităţii consiliilor populare, pen­tru soluţionarea tuturor proble­melor de ordin economic, de sis­tematizare a localităţilor, edili­­tar-gospodăreşti, social-culturale din raza lor de activitate, pentru realizarea în cele mai bune coni­­diţiuni a tuturor atribuţiilor în­credinţate organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat. Comitetul Politic Executiv a aprobat propunerile cu privire la participarea României la cea de-a V-a etapă a Reuniunii ge­­neral-europene de la Viena. In deplină concordanţă cu po­litica externă a partidului şi statului nostru, cu orientările, iniţiativele şi demersurile tova­răşului Nicolae Ceauşescu, dele­gaţia ţării noastre va acţiona, potrivit mandatului încredinţat, pentru desfăşurarea, într-un spi­rit constructiv, a lucrărilor reu­niunii, pentru găsirea de solu­ţii general-acceptabile la proble­mele în discuţie, astfel încît con­ferinţa de la Viena să se încheie cu rezultate cit mai bune, să contribuie la înfăptuirea dezar­mării, întărirea încrederii şi se­curităţii în Europa, la dezvolta­rea cooperării economico, tehni­­co-ştiinţifice şi în alte domenii pe continentul nostru şi în lu­me. Comitetul Politic Executiv a soluţionat, de asemenea, proble­me curente ale activităţii de partid şi de stat. La Combinatul chimic din Tîrgu-Mureș, în prima decadă a lunii ianuarie — în termocentrala proprie — s-au produs peste plan 402.000 kWh energie electrică Foto: SZÁSZ CAROL Laureaţi ai Festivalului naţional «Cîntarea României» Intr-un an, 12 premii naţionale In urmă cu un an scriam un reportaj de la primul spectacol prezentat de formaţiile şi artiş­tii amatori ai clubului între­prinderii de industrializare a za­hărului din Tîrgu-Mur­eş, club care n-are încă statut de club deşi activitatea se desfăşoară după toate regulile unui astfel de aşezămînt de cultură şi edu­caţie. In iunie 1986, fabrica de zahăr nu avea nici o formaţie în Festivalul naţional „Cîntarea României“ şi după numai cinci luni eram chemaţi la primul spectacol susţinut cu forţe pro­prii. Din iunie '86, responsabil cu activitatea culturală la amin­tita întreprindere era numit profesorul Filip Stoica, cunos­cut de altfel ca activ animator cultural. Nedesminţindu-şi renu­­mele, propune conducerii între­prinderii o serie de măsuri, ac­ceptate de altfel, şi trece la treabă. — Am început cu amenajarea spaţiului existent în clădirea fostului club — ne relatează F. Stoica. Intr-o lună şi jumătate s-a reparat scena, a fost zugră­vită sala mare, a fost reparată instalaţia electrică, pe jos a fost pus linoleum,­­ s-au cumpărat draperii şi cortină. Am amena­jat o sală de expoziţii şi întru­niri culturale cum, fără modes­tie, nu cred că au multe aşeză­minte de cultură din judeţ, s-a zugrăvit tot spaţiul, au fost re­parate grupurile sanitare, am a­­menajat sala de repetiţii pen­tru muzică, spaţiul administra­tiv, un atelier de creaţie plasti­că, două ateliere foto, atunci im­provizate, acum în renovare mo­dernă. — Bine, dar se făceau toate aceste cheltuieli fără să ştiţi pentru cine? — Ca să putem atrage oame­nii la activitatea culturală tre­buia să fim în stare să le şi oferim ceva, să le oferim nişte condiţii, un spaţiu amenajat, nu? între timp, sprijinit de di­rectorul fabricii, dr. Augustin Mărişor, de secretarul de par­tid, ing. Lucia Mali, şi preşe­dintele sindicatului ing. Ioan Rusu — de fapt tot ce s-a reu­şit ulterior la fabrica de zahăr a fost posibil numai datorită înţelegerii şi sprijinului deose­bit al­­conducerii, lucru pe care ţin neapărat să-l subliniez — am început depistarea potenţia­lilor­­artişti amatori. Prima dată am pus un afiş la poartă, dar nu s-a înscris nimeni. Am înce­put atunci să mergem din om în om. In fabrică nu exista de­cit un viorist care cînta la nunţi. In jurul lui am reuşit să înjghebăm prima orchestră de muzică populară. Am început să atragem colaboratori şi în două săptămîni, în sala de repetiţii au pornit să lucreze membrii a trei formaţii muzicale: orchestra de muzică uşoară „Zamur“, for­maţia de muzică rock „Real“ şi formaţia de jazz „Unicum“. Re­petau cu instrumentele lor şi cu aparatură şi staţii împrumu­tate. — Au început oamenii aşa deodată să asalteze clubul? — Da de unde. A trebuit pe fiecare să-l aducem la club, să-i lămurim şi să ne ţinem de ei. După două luni repetam in­tens cu membrii montajului li­terar intitulat: „Bună ziua, omu­le“, cu brigada artistică, cu An­tal Francisc şi Ovid­iu Atanasiu la chitară clasică, cu muncito­rul Iulian Covaci pentru mo­mente vesele, cu soliştii de mu­zica populară Viorel Gorea, Da­na Corlad, Viorel Minişan, cu recitatoarea Doina Tudoran, cu grupul satiric şi soliştii instru­mentişti, în atelierul de artă plastică şi-a început activitatea cenaclul artistic „Mimesis“.­ Bo­tos József, Teodora Grozescu, Gombos Alexandru, Liviu Ştef, Horea Remus F.purc, Constantin Daniela, Kovács Sándor Csaba, Nicolae Palaghie, Peterffi József pregăteau prima expoziţie a ce­naclului. In întreprindere erau cîţiva foarte buni fotografi a­­matori: Tövesi Blasiu, Vasile Lenghet Kovács Gheorghe, Aved Ervin şi Kerekes Peter care, cu­ diaporamele, diapoziti­vele şi fotografiile ’ fusese laureat la toate ediţiile Festiva­lului naţional „Cîntarea Româ­niei“. Se năştea organizat cercul fotoamatorilor. In toamna lui ’86 era în des­făşurare etapa in­ter­cooperatistă a Festivalului. Formaţiile fabri­cii tie zahăr au fost reunite într-o manifestare culturală complexă în ziua de 9 decem­brie şi­ juriul s-a pronunţat pen­tru promovarea în etapa supe­rioară. Repetiţiile continuau, sa­la de întruniri culturale a găzduit întîlniri cu oameni de ştiinţă, de cultură şi artă, in­ginerul Ioan Boitan, dr. Cornel Podaru, sociologul Florin Gio­­tea, pictorul Radu Ceontea, Ra­du Constantinescu, director în Consiliul culturii, publiciştii şi redactorii şefi Hajdú Győző şi Cornel Moraru, soliştii Veta Bi­­riş, Gheorghe Mureşan, Alexan­­ru Juia, Mihaela Runceanu, co­micul Liviu Varga. La un an de la primul spec­tacol, în 25 decembrie 1987, la clubul fabricii de zahăr, în ca­­drl unei manifestări organiza­te se înmânau diplomele celor laureaţi în cadrul etapei finale a Festivalului naţional „Cînta­­re României“. Fabrica de zahăr, ca unitate economică ■, locul I şi Diploma de onoare a Consi­liului culturii, directorul între­prinderii, ing. Augustin Mănişor şi Filip­­Stoica — Diploma de onoare ca activişti culturali, Ce­naclul. „Mimesis“ — locul I, re­citalul de poezie — locul III, Ovidiu Atanasiu — locul II, Doina Tudoran — locul II, Ho­rea Remus Epure şi Nicolae Pa­laghie locurile I, Peterffi Jó­zsef şi Liviu Ştef — locurile II, Kerekes Péter — locul I, în total, 12 premii la faza naţiona­lă. Performanţă reuşită într-un an de zile, pornind de la zero. Ce argumente mai trebuie pen­tru verbul „se poate“!? — Ce intenţii imediate aveţi de anunţat? — în primul rînd un cor mixt în colaborare cu Fabrica de pli­ne, vecinii noştri. Apoi o piesă într-un act şi o formaţie de jo­curi populare. Şi, bineînţeles, perfecţionarea activităţii exis­tente. Mai avem şi alte planuri, deocamdată, însă le ţinem pen­tru noi. DORU MUREŞAN CALENDAR rri •­v meri 15 IANUARIE Soarele răsare la ora 7,49, apune la ora 17,01., Zile trecute 15, zile răma­se 35t. e 1850 — S-a născut Mihai Eminescu, cel mai mare poet ro­mân (m.. 1883). ONF.MA TIRCU-MUREŞ — Arta: Şa­­rada. Unirea: Viforniţa. .Progre­sul: Locotenent Colombo. Select. Vă place Brahms? Tinere-» tului: Sfîrşitul vacanţei (orele 9, 11, 15 şi­' 17). Sper să ne mai vedem (orele 19 şi 21). . Fla­căra: Şapte păcate. SIGHI.ŞOA­­RA — Lumina: Locotenent Co­lombo. REGHIN — Patria: Pis­truiatul (seria I) — Evadatul. TIHNA VENI — Melodia: Viva Maria. LUDUȘ — Flacăra: Im­­periul contraatacă (seriile I—II). SOVATA — Doina: Vă place Brahms? Muncitorul: Fantome­le se grăbesc. SÂRMAȘU — Popular: Roberto Carlos și dia­mantul roz. IERNUT — Lumi­­na: Fantoma lui Barbă Neagră. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — PopUlar: Jandarmul și jandar­­meriţele. * FÎNTINELE — Pa­tria? Recital In grădina cu pitici. MIERCUREA NIRAJULUI Nirajul: Cuibul de viespi. TEATRU TEATRUL NAŢIONAL azi, ora 18, Phaedra (secţia maghia­ră) — abonament D. INSTITUTUL DE TEATRU, azi, ora 18.30, Scoica de lemn (secţia română). TEATRUL DE PĂPUŞI, azi, ora 18, Viteazul Toldi (secţia maghiară). CENACLUL „ROMULUS GUGA“ Astăzi, ora 17, la Casa de cul­tură, a ştiinţei şi tehnicii pentru tineret, are loc o nouă şedinţă de lucru a Cenaclului „Romu­lus Guga“ al Comitetului muni­cipal Tîrgu-Mureş al UTC. Vor citi din creaţiile lor toţi mem­brii cenaclului. VREMEA IHMR comunică: Ieri dimineaţă la Tîrgu-Mureş au fost minus 5 grade, iar la o­­ra 14 s-au înregistrat 2 grade. C­P V Sibiu prognozează! Vreme predominant frumoasă, dar rece noaptea şi dimineaţa. Cerul va fi variabil. Vîntul va sufla slab. Temperaturile mini­me vor fi cuprinse între minus 9 şi minus 6 grade, iar cele ma­xime între minus 1 şi plus 1 grad. Local se va produce ceaţă. Pinacotecă — Muzeu de artă?... Nu. Imaginea fotorepor­terului Gheorghe Deac redă salonul de servire a publicului al renumitului restaurant „Mureşul“ din Tîrgu-Mureş. Recent, aici, cei 58 de lucrători ai restaurantului — de la responsabili la bucătari — au asigurat celor circa 1.000 de tîrgumureşeni trei reuniuni de­­ mare atracţie, cum au fost: revelionul, rerevelionul şi rerevelionul ospătarilor din Tîrgu-Mureş. Deviza acestei unităţi de alimentaţie publică este simplă: Pentru buna servire , să devenim unitate fruntaşă pe ţară! Le dorim succes!

Next