Steaua Roşie, ianuarie 1988 (Anul 39, nr. 1-25)
1988-01-15 / nr. 11
TAG MA 2 STEAUA DOST? ȘEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. (Urmare din pag. 1) In legătură cu aplicarea fermă a principiilor autoconducerii și autogestiunii, Comitetul Politic Executiv a hotărît ca în cursul lunii ianuarie să se definitiveze bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor centrale şi ale tuturor întreprinderilor şi, în acest cadru, să se acorde o atenţie deosebită realizării şi bunei gospodăriri a fondurilor valutare. In cadrul adunărilor generale ale oamenilor muncii, vor trebui să fie larg dezbătute bugetele de venituri şi cheltuieli ale fiecărei unităţi, urmărindu-se aplicarea fermă a principiilor autoconducerii şi autogestiunii, întărirea răspunderii colective şi individuale pentru modul în care sunt gospodărite fondurile materiale şi băneşti încredinţate. Comitetul Politic Executiv a examinat şi aprobat propunerile privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Contractării şi Achiziţionării Produselor Agricole. Ministerul nou creat are sarcina de a realiza politica partidului şi statului în domeniul contractării şi achiziţionării de produse agricole vegetale, al constituirii fondului centralizat al statului la aceste produse, al formării şi păstrării rezervei de stat de produse agroalimentare şi al producerii nutreţurilor concentrate. Acest minister este răspunzător unic pentru activitatea de contractare şi achiziţionare la fondul centralizat al statului a produselor agricole vegetale şi a unor produse animaliere din domeniul lui de activitate. De asemenea, răspunde de preluarea, depozitarea, conservarea şi valorificarea, în condiţiile de calitate prevăzute de lege, a produselor agricole vegetale destinate fondului centralizat al statului şi asigură evidenţa acestora, atâit în unităţile proprii, cit şi în celelalte unităţi agricole de stat şi cooperatiste. în acelaşi timp, Ministerul Agriculturii poartă întreaga răspundere pentru realizarea integrală a producţiei agricole planificate, în toate unităţile agricole, pentru contractarea, de către acestea, a produselor la fondul centralizat al statului, pentru livrarea produselor agricole contractate la timp şi în condiţiile de calitate stabilite. In continuare, Comitetul Politic Executiv a aprobat propunerile privind organizarea Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare şi a conferinţelor pe judeţe ale deputaţilor consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale. S-a stabilit ca lucrările Conferinţei pe ţară să aibă loc în zilele de 3—5 martie 1938. Aceasta urmează să dezbată sarcinile ce revin consiliilor populare în lumina hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului, a orientărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru îndeplinirea planului de dezvoltare economico-socială în profil teritorial pe anul 1988 şi pe întregul cincinal, pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al XIII-lea al PCR. Comitetul Politic Executiv a subliniat necesitatea ca pregătirea Conferinţei pe ţară şi a conferinţelor pe judeţe, desfăşurarea acestora să prilejuiască o largă dezbatere şi un amplu schimb de experienţă cu privire la organizarea temeinică a activităţii consiliilor populare, pentru soluţionarea tuturor problemelor de ordin economic, de sistematizare a localităţilor, edilitar-gospodăreşti, social-culturale din raza lor de activitate, pentru realizarea în cele mai bune conidiţiuni a tuturor atribuţiilor încredinţate organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat. Comitetul Politic Executiv a aprobat propunerile cu privire la participarea României la cea de-a V-a etapă a Reuniunii general-europene de la Viena. In deplină concordanţă cu politica externă a partidului şi statului nostru, cu orientările, iniţiativele şi demersurile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, delegaţia ţării noastre va acţiona, potrivit mandatului încredinţat, pentru desfăşurarea, într-un spirit constructiv, a lucrărilor reuniunii, pentru găsirea de soluţii general-acceptabile la problemele în discuţie, astfel încît conferinţa de la Viena să se încheie cu rezultate cit mai bune, să contribuie la înfăptuirea dezarmării, întărirea încrederii şi securităţii în Europa, la dezvoltarea cooperării economico, tehnico-ştiinţifice şi în alte domenii pe continentul nostru şi în lume. Comitetul Politic Executiv a soluţionat, de asemenea, probleme curente ale activităţii de partid şi de stat. La Combinatul chimic din Tîrgu-Mureș, în prima decadă a lunii ianuarie — în termocentrala proprie — s-au produs peste plan 402.000 kWh energie electrică Foto: SZÁSZ CAROL Laureaţi ai Festivalului naţional «Cîntarea României» Intr-un an, 12 premii naţionale In urmă cu un an scriam un reportaj de la primul spectacol prezentat de formaţiile şi artiştii amatori ai clubului întreprinderii de industrializare a zahărului din Tîrgu-Mureş, club care n-are încă statut de club deşi activitatea se desfăşoară după toate regulile unui astfel de aşezămînt de cultură şi educaţie. In iunie 1986, fabrica de zahăr nu avea nici o formaţie în Festivalul naţional „Cîntarea României“ şi după numai cinci luni eram chemaţi la primul spectacol susţinut cu forţe proprii. Din iunie '86, responsabil cu activitatea culturală la amintita întreprindere era numit profesorul Filip Stoica, cunoscut de altfel ca activ animator cultural. Nedesminţindu-şi renumele, propune conducerii întreprinderii o serie de măsuri, acceptate de altfel, şi trece la treabă. — Am început cu amenajarea spaţiului existent în clădirea fostului club — ne relatează F. Stoica. Intr-o lună şi jumătate s-a reparat scena, a fost zugrăvită sala mare, a fost reparată instalaţia electrică, pe jos a fost pus linoleum, s-au cumpărat draperii şi cortină. Am amenajat o sală de expoziţii şi întruniri culturale cum, fără modestie, nu cred că au multe aşezăminte de cultură din judeţ, s-a zugrăvit tot spaţiul, au fost reparate grupurile sanitare, am amenajat sala de repetiţii pentru muzică, spaţiul administrativ, un atelier de creaţie plastică, două ateliere foto, atunci improvizate, acum în renovare modernă. — Bine, dar se făceau toate aceste cheltuieli fără să ştiţi pentru cine? — Ca să putem atrage oamenii la activitatea culturală trebuia să fim în stare să le şi oferim ceva, să le oferim nişte condiţii, un spaţiu amenajat, nu? între timp, sprijinit de directorul fabricii, dr. Augustin Mărişor, de secretarul de partid, ing. Lucia Mali, şi preşedintele sindicatului ing. Ioan Rusu — de fapt tot ce s-a reuşit ulterior la fabrica de zahăr a fost posibil numai datorită înţelegerii şi sprijinului deosebit alconducerii, lucru pe care ţin neapărat să-l subliniez — am început depistarea potenţialilorartişti amatori. Prima dată am pus un afiş la poartă, dar nu s-a înscris nimeni. Am început atunci să mergem din om în om. In fabrică nu exista decit un viorist care cînta la nunţi. In jurul lui am reuşit să înjghebăm prima orchestră de muzică populară. Am început să atragem colaboratori şi în două săptămîni, în sala de repetiţii au pornit să lucreze membrii a trei formaţii muzicale: orchestra de muzică uşoară „Zamur“, formaţia de muzică rock „Real“ şi formaţia de jazz „Unicum“. Repetau cu instrumentele lor şi cu aparatură şi staţii împrumutate. — Au început oamenii aşa deodată să asalteze clubul? — Da de unde. A trebuit pe fiecare să-l aducem la club, să-i lămurim şi să ne ţinem de ei. După două luni repetam intens cu membrii montajului literar intitulat: „Bună ziua, omule“, cu brigada artistică, cu Antal Francisc şi Ovidiu Atanasiu la chitară clasică, cu muncitorul Iulian Covaci pentru momente vesele, cu soliştii de muzica populară Viorel Gorea, Dana Corlad, Viorel Minişan, cu recitatoarea Doina Tudoran, cu grupul satiric şi soliştii instrumentişti, în atelierul de artă plastică şi-a început activitatea cenaclul artistic „Mimesis“. Botos József, Teodora Grozescu, Gombos Alexandru, Liviu Ştef, Horea Remus F.purc, Constantin Daniela, Kovács Sándor Csaba, Nicolae Palaghie, Peterffi József pregăteau prima expoziţie a cenaclului. In întreprindere erau cîţiva foarte buni fotografi amatori: Tövesi Blasiu, Vasile Lenghet Kovács Gheorghe, Aved Ervin şi Kerekes Peter care, cu diaporamele, diapozitivele şi fotografiile ’ fusese laureat la toate ediţiile Festivalului naţional „Cîntarea României“. Se năştea organizat cercul fotoamatorilor. In toamna lui ’86 era în desfăşurare etapa intercooperatistă a Festivalului. Formaţiile fabricii tie zahăr au fost reunite într-o manifestare culturală complexă în ziua de 9 decembrie şi juriul s-a pronunţat pentru promovarea în etapa superioară. Repetiţiile continuau, sala de întruniri culturale a găzduit întîlniri cu oameni de ştiinţă, de cultură şi artă, inginerul Ioan Boitan, dr. Cornel Podaru, sociologul Florin Giotea, pictorul Radu Ceontea, Radu Constantinescu, director în Consiliul culturii, publiciştii şi redactorii şefi Hajdú Győző şi Cornel Moraru, soliştii Veta Biriş, Gheorghe Mureşan, Alexanru Juia, Mihaela Runceanu, comicul Liviu Varga. La un an de la primul spectacol, în 25 decembrie 1987, la clubul fabricii de zahăr, în cadrl unei manifestări organizate se înmânau diplomele celor laureaţi în cadrul etapei finale a Festivalului naţional „Cîntare României“. Fabrica de zahăr, ca unitate economică ■, locul I şi Diploma de onoare a Consiliului culturii, directorul întreprinderii, ing. Augustin Mănişor şi FilipStoica — Diploma de onoare ca activişti culturali, Cenaclul. „Mimesis“ — locul I, recitalul de poezie — locul III, Ovidiu Atanasiu — locul II, Doina Tudoran — locul II, Horea Remus Epure şi Nicolae Palaghie locurile I, Peterffi József şi Liviu Ştef — locurile II, Kerekes Péter — locul I, în total, 12 premii la faza naţională. Performanţă reuşită într-un an de zile, pornind de la zero. Ce argumente mai trebuie pentru verbul „se poate“!? — Ce intenţii imediate aveţi de anunţat? — în primul rînd un cor mixt în colaborare cu Fabrica de pline, vecinii noştri. Apoi o piesă într-un act şi o formaţie de jocuri populare. Şi, bineînţeles, perfecţionarea activităţii existente. Mai avem şi alte planuri, deocamdată, însă le ţinem pentru noi. DORU MUREŞAN CALENDAR rri •v meri 15 IANUARIE Soarele răsare la ora 7,49, apune la ora 17,01., Zile trecute 15, zile rămase 35t. e 1850 — S-a născut Mihai Eminescu, cel mai mare poet român (m.. 1883). ONF.MA TIRCU-MUREŞ — Arta: Şarada. Unirea: Viforniţa. .Progresul: Locotenent Colombo. Select. Vă place Brahms? Tinere-» tului: Sfîrşitul vacanţei (orele 9, 11, 15 şi' 17). Sper să ne mai vedem (orele 19 şi 21). . Flacăra: Şapte păcate. SIGHI.ŞOARA — Lumina: Locotenent Colombo. REGHIN — Patria: Pistruiatul (seria I) — Evadatul. TIHNA VENI — Melodia: Viva Maria. LUDUȘ — Flacăra: Imperiul contraatacă (seriile I—II). SOVATA — Doina: Vă place Brahms? Muncitorul: Fantomele se grăbesc. SÂRMAȘU — Popular: Roberto Carlos și diamantul roz. IERNUT — Lumina: Fantoma lui Barbă Neagră. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — PopUlar: Jandarmul și jandarmeriţele. * FÎNTINELE — Patria? Recital In grădina cu pitici. MIERCUREA NIRAJULUI Nirajul: Cuibul de viespi. TEATRU TEATRUL NAŢIONAL azi, ora 18, Phaedra (secţia maghiară) — abonament D. INSTITUTUL DE TEATRU, azi, ora 18.30, Scoica de lemn (secţia română). TEATRUL DE PĂPUŞI, azi, ora 18, Viteazul Toldi (secţia maghiară). CENACLUL „ROMULUS GUGA“ Astăzi, ora 17, la Casa de cultură, a ştiinţei şi tehnicii pentru tineret, are loc o nouă şedinţă de lucru a Cenaclului „Romulus Guga“ al Comitetului municipal Tîrgu-Mureş al UTC. Vor citi din creaţiile lor toţi membrii cenaclului. VREMEA IHMR comunică: Ieri dimineaţă la Tîrgu-Mureş au fost minus 5 grade, iar la ora 14 s-au înregistrat 2 grade. CP V Sibiu prognozează! Vreme predominant frumoasă, dar rece noaptea şi dimineaţa. Cerul va fi variabil. Vîntul va sufla slab. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 9 şi minus 6 grade, iar cele maxime între minus 1 şi plus 1 grad. Local se va produce ceaţă. Pinacotecă — Muzeu de artă?... Nu. Imaginea fotoreporterului Gheorghe Deac redă salonul de servire a publicului al renumitului restaurant „Mureşul“ din Tîrgu-Mureş. Recent, aici, cei 58 de lucrători ai restaurantului — de la responsabili la bucătari — au asigurat celor circa 1.000 de tîrgumureşeni trei reuniuni de mare atracţie, cum au fost: revelionul, rerevelionul şi rerevelionul ospătarilor din Tîrgu-Mureş. Deviza acestei unităţi de alimentaţie publică este simplă: Pentru buna servire , să devenim unitate fruntaşă pe ţară! Le dorim succes!