Steaua Roşie, mai 1988 (Anul 39, nr. 103-128)
1988-05-01 / nr. 103
Făurari Intîiul de Mai îi găseşte pe lucrătorii ogoarelor mureşene angajaţi plenar şi cu toate forţele In aspra bătălie a acestei primăveri pentru obţinerea celor mai mari recolte de pînă acum. Primele semne ale victoriei lor în această bătălie se văd pe întreg cuprinsul judeţului. Iată gîndurile de mai bine exprimate de doi conducători de unităţi agricole. Ing. Augustin Sarîea, director al IAS Seuca: Obiectivul nostru principal pentru această perioadă este însămînţarea în condiţii de calitate cît mai bună a celor 1.234 ha planificate cu diverse culturi de primăvară, obiectiv aflat în curs de finalizare. Practic, am însămînţat peste 800 de hectare de teren şi în 3—4 zile încheiem această acţiune de mare importanţă. Pentru realizarea producţiilor mari din acest an, cît şi pentru depăşirea lor ne-am asigurat cantităţile de îngrăşăminte şi erbicide necesare, iar colectivele noastre de mecanizatori şi specialişti se străduiesc să execute toate lucrările la un nivel de calitate ridicat, asigurînd culturilor condiţii optime de dezvoltare. De asemenea, preconizăm ca în cursul zilei de întâi mai să încheiem şi erbicidarea celor 811 ha cultivate cu grîu, orz şi semincere de plante furajere. Activitate susţinută desfăşurăm, totodată, şi în plantaţiile viticole ale întreprinderii, în fermele zootehnice. Ca urmare a muncii energice şi de înalt profesionalism a oamenilor noştri, vom produce peste sarcinile de plan 565 de tone de grîu, 160 de tone de cartofi, 500 de tone de sfeclă furajeră, 178 de tone de struguri, 120 de mii viţe de vie altoite, 3 tone spor de creştere în greutate la tineretul taurin, iar la producţia de lapte o creştere de 600 de litri faţă de anul trecut de la fiecare vacă furajată, o producţie globală suplimentară în valoare de peste 3 milioane de lei. Ing. Kiss Iuliu, preşedinte al CAP Gorneşti: Pentru acest an VASILE ORZA (Continuare în pag. a 4-a) ai marilor recolte Reorganizarea administrativ-teritorială a ţării, de la care s-au împlinit două decenii, a adus profunde schimbări şi în dezvoltarea edilitargospodărească a localităţilor patriei noastre. Asemenea întregii ţări, şi judeţul Mureş, s-a înscris pe coordonatele modernei urbanizări, ca o consecinţă firească a statornicei griji a partidului şi statului nostru pentru asigurarea unui sporit grad de confort şi a unor condiţii de viaţă dintre cele mai bune pentru toţi cetăţenii. Pe harta oraşelor mureşene, prin osîrdia proiectanţilor şi constructorilor, au apărut mari cartiere şi ansambluri de locuinţe în care trăiesc zeci de mii de oameni. în municipiul Tîrgu-Mureş sunt recunoscute astăzi marile cartiere „1848“, „Tudor Vladimirescu“ — adevărate oraşe — ansamblurile de locuinţe din Mureşeni, Cornişa, 7 Noiembrie, Bulevardul „1 Decembrie 1918“, se află încă în faza constructivă cel mai nou cartier, simbolic denumit „Unirii“. Pentru cîţiva ani constructorii şi-au mutat „sediul“ într-o nouă zonă a oraşului: „Republicii“ şi „Păcii“, unde va fi creat un important ansamblu edilitar. La Sighişoara, Reghin, Tîrnăveni, Luduş şi Sovata s-au construit mii şi mii de apartamente în „Mihai Viteazul“, „6 Martie“, „Iernuţenii“, „Gării“, „Mihai Eminescu“, „Unirii“, „Independenţei“, „Viitorului“ etc. Deliberat am lăsat la urmă Tîrnăveniul pentru că în oraşul de pe Tîrnava Mică ne-am aflat zilele trecute, cînd am străbătut aleile cartierelor „Frumoasa“, „Şoimilor“, „Viitorului“, „Păcii“, echipate cu magazine felurite, Piaţa Republicii. Aici, în zona centrală a oraşului, constructorii au deschis un nou şantier. Inginerul Nicolae Trif, din brigada nr. 32 condusă de ing. Mihai Balea, DORIN BORDA (Continuare în pag. a 4-a) * STEAUA ROȘIE PAGINA :3 OMAGIU MUNCII PENTRU ŢARĂ Dimensiuni ale transformărilor în anii înfăptuirilor socialiste Folosim adeseori sintagma „Industria — factor dinamizator al progresului întregii economii naţionale“ ca pe un adevăr att de evident şi de bine cunoscut încît uneori nu mai simţim nevoia să adăugăm nici un fel de explicaţie. De această dată să ne punem întrebarea: industria, acest catalizator al progresului, ce modificări de structură calitative a cunoscut? Din datele statistice se evidenţiază că în periooada 1945—1987 producţia industrială a ţării a crescut de 120 de ori. Care sînt pilonii de rezistenţă ai acestei dinamici fără precedent în istoria ţării? Pe ce s-au întemeiat, la rîndul lor, dezvoltarea şi modernizarea industriei? Pentru a răspunde cit mai exact la aceste întrebări să apelăm la cîteva cifre, luînd drept bază de calcul anul 1945. Deci: # în industria constructoare de maşini, producţia a crescut de 65 de ori în 1965 şi de 500 de ori în 1987. • In industria chimică, producţia a fost mai mare de 110 ori în 1965 şi de 1.200 de ori în 1987. Intîmplător au cunoscut aceste două ramuri asemenea ritmuri înalte de dezvoltare? Nicidecum. Este aproape inutil să reamintim că numai în judeţul nostru s-au construit şi modernizat mari citadele cum sunt Combinatul de îngrăşăminte chimice „Azomureş" şi Combinatul chimic Tîrnăveni, Prodcomplex şi Fabrica de anvelope, Metalotehnica, ISIATEX, „Nicovala" și altele, precum «»te aproape inutil să reamintim nivelul general al industriei noastre în momentul cuceririi puterii politice de către PCR. Practic, totul trebuia luat de la început Dar cum putea fi rezolvată această problemă? Numai și numai pe baza dezvoltării puternice, rapide a propriei industrii şi, în special, a celei constructoare de maşini, încă de la Congresul al XX-lea al PCR, referindu-se la dezvoltarea industriei constructoare de maşini, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, arăta că se va acorda o atenţie deosebită producţiei de utilaj petrolier, maşini agricole, utilaje minier şi chimic, mijloace de transport, utilaj energetic şi maşini-unelte, linii tehnologice complete destinate nevoilor interne şi exportului. Şi iată că, rezultat al unei dinamici impresionante, industria constructoare de maşini are în prezent un rol preponderent în progresul general al economiei naţionale, deţinînd o pondere ridicată în producţia industrială, în export, în gradul de ocupare a forţei de muncă, în crearea venitului naţional. România este la ora actuală una din puţinele ţări din lume care exportă o gamă complexă de maşini-unelte grele, o mare diversitate de echipamente de foraj petrolier, rafinării, echipamente pentru industria chimică, metalurgică, a cimentului etc. Ţinîndu-se seama de necesitatea valorificării superioare a resurselor de materii prime, o puternică dezvoltare a cunoscut şi industria chimică. în anii strălucitei „Epoci Nicolae Ceauşescu”, chimia şi petrochimia s-au situat printre ramurile cele mai dinamice, atît datorită resurselor naturale de materii prime de care dispune ţara noastră, cît şi a posibilităţilor largi de a valorifica superior aceste resurse, de a diversifica rapid producţia, de a promova pe scară largă progresul tehnic în toate celelalte sectoare de activitate. Sub îndrumarea directă, de înaltă competenţă ştiinţifică a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, savant de renume mondial, structura industriei chimice s-a perfecţionat şi modernizat necontenit. Astfel, în ultimii ani a înregistrat o creştere puternică producţia de fibre şi fire artificiale şi sintetice, îngrăşăminte chimice, produse macromoleculare de bază, anvelope, accentuîndu-se dezvoltarea subramurilor şi grupelor de produse cu grad de prelucrare avansată (chimia fină şi de mic tonaj, polimeri cu proprietăţi speciale ş.a ) în scopul valorificării superioare a materiilor prime şi resurselor energetice. Incontestabil, industria românească — şi în acest cadru chimia şi construcţiile de maşini — s-a dezvoltat multilateral, cantitativ şi calitativ în anii construcţiei socialiste, în prezent, în baza sarcinilor stabilite de Conferinţa Naţională a partidului, a orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, peste tot, inclusiv în ramurile industriilor chimică şi constructoare de maşini, se desfăşoară un amplu şi cuprinzător program de organizare superioară şi de modernizare profunda a bazei tehnico-materiale create, în scopul atingerii şi depăşirii nivelelor mondiale de calitate, a sporirii eficienţei economice, a competitivităţii şi fiabilităţii produselor româneşti. M. BARDAŞANU Vacaţia constucţiei Activitatea de cercetare din perspectiva cunoaşterii şi creaţiei Ziua de 1 Mai — sărbătoare patriotică şi revoluţionară, ziua muncii şi simbol al solidarităţii internaţionale a tuturor forţelor democratice, progresiste şi antiimperialiste de pretutindeni, pentru cercetarea ştiinţifică şi cercetători capătă semnificaţii patriotice deosebite şi se constituie, totodată, un prilej de bilanţ al muncii depuse în efortul convergent al întregului nostru popor în scopul progresului social şi uman. întreaga activitate desfăşurată stă şi va sta sub semnul imperativelor trasate de conducerea superioară de partid şi de stat, cuprinse în Programul-directivă de cercetare ştiinţifiă, dezvoltare tehnologică şi introducerea progresului tehnic în perioada 1981—1990 ■i direcţiile principale pînă în 2000, a mobilizatoarelor chemări ale secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvîntarea prilejuită de primul Congres al Ştiinţei şi învăţămîn-ului din noiembrie anul trecut, precum şi a orientărilor şi sarcinilor formulate cu acest prilej de către academician doctor inginer Elena Ceauşescu, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi învăţământului, documente ce se constituie programe de muncă şi comandamente majore pentru toţi lucrătorii din domeniul cercetării ştiinţifice. Cercetătorii ştiinţifici, la fel ca toţi oamenii muncii îşi circumscriu activitatea progresului şi prosperităţii patriei, munca devenind o dimensiune fundamentală a patriotismului şi umanismului revoluţionar socialist. Ştiinţa şi cercetarea ştiinţifică în actuala etapă de dezvoltare a patriei noastre capătă noi valenţe, fiind pe deplin ancorată cerinţelor complexe ale cunoaşterii, creaţiei şi progresului multilateral, revenindu-i, în acelaşi timp, noi sarcini şi responsabilităţi sociale, în concordanţă cu exigenţele şi obiectivele strategice ale politicii partidului şi statului nostru. Ştiinţa şi cercetarea ştiinţifică în judeţul nostru îşi găsesc aplicabilitate în majoritatea sferelor de activitate (domeniul social-politic, industrie, agricultură, sănătate) şi sunt reunite sub egida Bazei de Cercetări Ştiinţifice a Academiei R.S R. Fiecare compartiment şi sector al cercetării îşi aduce o contribuţie însemnată în complexul proces de dezvoltare economico-socială şi îşi găseşte valorificare prin caracterul aplicativ, prin publicaţii sau în cadrul reuniunilor ştiinţifice, oferind, totodată, unele modele tehnice şi metodologice în abordarea problematicii analizate. Sarcini prioritare revin cercetătorilor din domeniul ştiinţelor social-politice, precum şi din celelalte domenii enunţate, în centrul preocupărilor colectivului de cercetători din cadrul Centrului de ştiinţe sociale Tîrgu-Mureş, problematica investigaţională cade sub incidenţa orientărilor formulate de Congresul Ştiinţei şi învăţămîntului şi a forului său tutelar, Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice. Cu prioritate sunt studiate probleme legate de: continuitatea poporului român în acest areal geografic, şi a etnogenezei sale, evoluţia culturii şi contribuţia sa la cauza progresului şi civilizaţiei, valorificarea şi îmbogăţirea patrimoniului nostru spiritual în sprijinul dezvoltării culturii româneşti, sau unele teme vizează aspecte privind analiza interdependenţei dintre factorii economici, sociali, politici în procesul omogenizării sociale, a dinamicii şi structurii claselor sociale, a rolului şi implicaţiilor familiei tinere, a particularităţilor demografice de vîrstă, şi a implicaţiilor psihologice a noxelor în sectoarele grele de muncă, teme care pe lingă valoarea lor teoretică au şi o aplicabilitate practică. Munca pentru noi cercetătorii capătă valenţe superioare în procesul cunoaşterii şi creaţiei, conferindu-i, totodată, statut de forţă principală şi pîrghie fundamentală în procesul devenirii omului şi societăţii. IOAN JUDE Centrul de ştiinţe sociale Tîrgu-Mureş