Steaua Roşie, septembrie 1988 (Anul 39, nr. 207-232)

1988-09-01 / nr. 207

IN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Noul an forestier 1989 începe sub sem­nul valorificării superioare a masei lemnoase Azi, 1 septembrie, se inaugu­rează noul an forestier 1989 şi prin pregătirile care au început în toate sectoarele de exploata­re, în centrele de preindustriali­­zare şi în fabrici, se înscrie ca anul de consolidare a rezultate­lor obţinute de IFET Reghin în primii trei ani ai cincinalului. In concordanţă cu orientările cuprinse în Directivele Congre­sului al XIII-lea, cu hotărîrile celei de-a V-a Conferinţe Na­ţionale, cu sarcinile subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu privind gospodărirea cu maximă grijă a pădurilor, prin aplicarea unor tehnologii de tăiere care să valorifice superior masa lem­noasă şi să protejeze arboretele, forestierii mureşeni au trecut la materializarea acestor obiective în toate unităţile şi parchetele. Pregătirile au ca ţel utilizarea complexă a lemnului, igieniza­rea pădurii şi protecţia mediului înconjurător. Spre a afla cum se­ desfăşoară pregătirea condiţii­lor materiale ale producţiei nou­lui an, am solicitat opinia se­cretarului comitetului de partid, subinginer Păşcan Teodor, pre­şedintele consiliului oamenilor muncii şi a inginerului Cazan Marcel, şeful biroului organiza­rea producţiei şi muncii pe în­treprindere. — Subing. Păşcan Teodor: In concordanţă cu sarcinile pe care ni le-a încredinţat cu prilejul vizitei în judeţul nostru tovară­şul Nicolae Ceauşescu, de a tre­ce cu toată hotărîrea la gospodă­rirea cu maximă grijă a pădu­rilor, la igienizarea lor, la va­lorificarea întregului material lemnos, comitetul nostru de partid, consiliul oamenilor mun­cii, a început pregătirea în cele mai bune condiţii a noului an forestier, care la noi începe de azi, 1 septembrie. Pornind de la faptul că în noul an masa lemnoasă dată spre exploatare scade cu 36.500 de metri cubi, faţă de 1988, punem un accent deosebit pe valorificarea supe­rioară a lemnului, pe sortarea exigentă a materialului în toate parchetele, la toate punctele de lucru din pădure ca şi în cen­trele de preindustrializare şi în fabrici. Totodată ne-am angajat să scoatem tot materialul re­zultat din doborîturi şi rupturi de zăpadă. — Ce măsuri au fost iniţiate pînă în prezent, ce tehnologii vor fi aplicate în producţie în pădure şi în centrele de prein­­dustrializare? — Păşcan Teodor: Au fost de­finitivate listele partizilor pe 1989, a fost analizat în comite­tul de partid Întregul plan al pregătirilor şi s-au stabilit res­ponsabilităţi pentru proiectarea tehnologiilor de exploatare, a mijloacelor de scos, de trans­port, de prelucrare. — Ce răspunderi revin organi­zării producţiei în această etapă? — Ing. Cazan Marcel. In ur­ma schimbului de experienţă de la Lunca Bradului, a fost gene­ralizat în producţie dispozitivul de scos crăcile, s-a perfecţionat tehnologia de exploatare a lem­nului subţire, valorificîndu-se şi crăcile de pînă la 2 centimetri diametru. Un alt dispozitiv a fost realizat pentru pachetizarea lemnului steri. Cu ajutorul lui lemnul se aşază în pachete de steri apoi este legat cu cablu și OH. BARBULESCU (Continuare în pag. a 4-a) INVESTIŢII 1988 Realizarea programului anual de apartamente Antrepriza nr. 1 a TAGCM Mureş,, specializată în construc­ţia de apartamente, în Tîrgu- Mureş şi localităţile limitrofe, a­­re, prin ponderea activităţii sa­le, o contribuţie deosebită la realizarea programului judeţean de locuinţe. Este bine de ştiut, de asemenea, că, beneficiind de specialişti cu experienţă în cele mai diverse domenii ale punerii în operă, colectivul antreprizei este solicitat să participe cu for­ţe sporite la realizarea de edi­ficii în afara judeţului, cum sunt o parte a centrului civic al mu­nicipiului Bucureşti şi a centru­lui din Călăraşi. Coordonarea activităţii în a­­ceste direcţii de acţiune în re- IOAN CISM­AŞ (Continuare In pag. a 2-a) LUNCA BRADULUI - înfloritoare comună de pe Mureş Situată în defileul Topliţa- Deda, comuna Lunca Bradu­lui şi-a scris o nouă istorie începînd din iulie 1965, cînd a avut loc Congresul al IX- lea al Partidului Comunist Român, eveniment ce avea să ducă la schimbări structu­rale fără seamăn în viaţa politică, economică şi socială a patriei noastre. Aşezare montană „întinsă“ de-a lun­gul şoselei asfaltate, care adună către centrul ei şi lo­cuitorii celor două sate: Nea­gra şi Sălard. MARIN CALDARARIU (Continuare în pag. a 2-a) ff Anul XXXIX­­­II Nr 207 (9.446) Ml Ij 1 septembrie 1988 jl V 4 pagini JJ V. 50 de bani // TEZELE PENTRU PLENARA C.C. AL P.C.R. - PROGRAM REVOLUTIONAR PENTRU PARTID, PENTRU POPOR Activitatea politico-organizatorică și educativă ancorată puternic in realizarea sarcinilor economic­o-sociale Am intrat în cea de-a IX-a lună a lui 1988, an hotărîtor pen­tru înfăptuirea istoricelor hotâ­­rîiri ale Congresului al XIII-lea al partidului. In magistrala Ex­punere la şedinţa Comitetului Politic Executiv al CC al PCR din 29 aprilie a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia că e­­ficienţa întregii munci politico­­organizatorice, a întregii munci de partid trebuie apreciată după modul în care se realizează sar­cinile econmice şi sociale în fie­care unitate, planul şi progra­mul de dezvoltare multilaterală a patriei. Creşterea răspunderii organe­lor şi organizaţiilor de partid, a tuturor comuniştilor In per­fecţionarea muncii politice şi or­ganizatorice, în buna conducere şi organizare a întregii activi­tăţi este determinată de necesi- C. CROITORII (Continuare In pag. a 2-a) Pentru efectuarea la timp a lucrărilor agricole Mobilizare şi organizare exemplară a tuturor forţelor de la sate! De la o zi la alta campania a­­gricolă de toamnă se intensifică. Pe lîngă lucrările de strîngere şi depozitare a paielor şi a fu­rajelor şi cele de pregătire a te­renului pentru noua recoltă, ia­tă că în judeţ s-a trecut în tot mai multe unităţi agricole la în­­sămînţarea culturilor furajere pentru masă verde, la însiloza­­rea plantelor anuale de nutreţ, la recoltarea cartofilor şi a po­rumbului, conform programelor de lucru stabilite. In grădini şi livezi se acţionează susţinut pen­tru a aduna şi livra operativ be­neficiarilor legumele şi fructele ajunse la maturitate. Toate a­­ceste acţiuni impun o mobiliza­re şi o activitate susţinută din partea tuturor mecanizatorilor şi cooperatorilor, precum şi a celorlalţi locuitori ai satelor par­ticipanţi la munca cim­pului, o organizare exemplară a întregii activităţi de către cei investiţi să conducă şi să coordoneze lu­crările agricole şi munca­ oame­nilor, pentru realizarea lor în cele mai bune condiţii. ACTIVITATE INTENSA LA ARAT ŞI FERTILIZAT La Cooperativa agricolă din Suplac campania agricolă de toamnă mobilizează tot mai multe forţe, ritmul de lucru crescînd zi de zi. Mecanizatorii, cu cele 5 prese, erau, la începu­tul acestei săptămîni, pe termi­nate cu balotarea paielor, iar cooperatorii acţionează acum la transportarea ultimelor cantităţi de paie de pe cîmp, depozitînd pînă în prezent peste 1.000 tone de paie. Pe terenurile eliberate mai de timpuriu au fost trans­portate în jur la 2.000 de tone de îngrăşăminte organice, acţiu­ne la care au luat parte mecani­zatorii cu 5 remorci şi un ifron, curăţind astfel ferma din Laslău de asemenea îngrăşăminte. Pe 130 ha a fost efectuată afînarea adîncă a solului. Odată cu aces­te acţiuni au fost pregătite 45 ha de teren destinat însămînţării culturilor furajere pentru masă verde — lolium, orz şi rapiţă — la care urma să se treacă la mijlocul acestei săptămîni la se­mănat, și arate peste 100 de ha pentru cultura orzului. Pentru început, ne spunea preşedintele VASILE ORZA (Continuare în pag. a 4-a) Valorificarea superioara a resurselor refolosibile Marele Combinat chimic din Tîrnăveni — platformă unică a carbidului românesc şi a sulf­urii de sodiu cromos. Aici se acţionează intens şi pentru recuperarea din apele reziduale a pigmenţilor de crom, materie primă deosebit de valoroasă în industria vopselelor. Fotó: SZÁSZ CAROL

Next