Steaua Roşie, octombrie 1988 (Anul 39, nr. 233-258)

1988-10-01 / nr. 233

ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MUREŞ AL PCR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ÎN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE PE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ÎNALTĂ RĂSPUNDERE, DEPLINĂ ANGAJARE PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A PLANULUI PE TRIMESTRUL IV Calitatea produselor — criteriul competitivităţii pe piaţa externă In procesul îndeplinirii cores­punzătoare a planului la toţi indicatorii, un factor cu multip­le influenţe pozitive îl repre­zintă ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor. Acţiu­nile de această natură, impuse în primul rînd de imperativul satisfacerii într-un grad supe­rior a cerinţelor beneficiarilor interni şi externi şi încorporării celor mai noi cuceriri ale ştiin­ţei şi tehnicii,­au la nivelul în­treprinderii în care sunt iniţiate implicaţii favorabile. Aşa, de pildă, la întreprinderea Prod­­complex din Tîrgu-Mureş ele au asigurat atît creşterea producti­vităţii muncii, reducerea con­sumurilor materiale, cit şi creş­terea competitivităţii la export — domeniu în care colectivul Unităţii raportează îndeplinirea sarcinilor perioadei trecute din acest an. — Şi în 1988, în cadrul an­samblului de măsuri tehnice, tehnologice şi organizatorice a­­plicate în diverse sectoare, în scopul îmbunătăţirii activităţii productive un loc de seamă este deţinut de cele privind creşterea nivelului tehnic şi cartativ al produselor — subliniază ingine­­rul-şef Victor Verzea. Cele mai însemnate probleme care carac­terizează programul nostru de calitate sunt: îmbunătăţirea ca­racteristicilor tehnice şi con­structive ale produselor prin proiectarea altora noi; reproiec­­tarea unor subansamble şi repe­re în scopul creşterii fiabilităţii şi randamentelor în funcţionare; modernizarea tehnologiilor de fabricaţie in special prin extin­derea mecalizării şi automati­zării; perfecţionarea activităţii de control şi metrologie; îmbu­nătăţirea organizării producţiei şi a muncii; ridicarea nivelului de pregătire profesională a în­tregului personal muncitor. Aşa cum a menţionat interlo­cutorul nostru, una din princi­palele preocupări ale colectivu­lui întreprinderii pentru îmbu­nătăţirea parametrilor calitativi ai produselor o reprezintă in­ MIHAI BÂRDAŞANU (Continuare in pag. a 2-a) // Anul XXXIX li Nr. 233 (9.472) 'A­­I Slmbătă, jl I­ 1 octombrie 1988 I­ \\ 4 pagini JJ 50 de bani Jrj Sesiunea comună a Consiliului popular judeţean Cluj şi a Consiliului popular municipal Cluj-Napoca Vineri, a avut loc sesiunea co­mună a Consiliul­ui popular ju­deţean Cluj şi a Consiliului popu­lar municipal Cluj-Napoca. In deschiderea sesiunii, tova­răşul Ioachim Moga, preşedinte­le Comitetului executiv al Con­siliului popular judeţean Cluj, a prezentat un raport. Pe marginea raportului pre­zentat au luat cuvîntul deputaţii: Aurel Negucioiu, rectorul Uni­versităţii din Cluj-Napoca, Ioan Cioca, secretarul comitetului de partid, preşedintele consiliului oamenilor muncii de la Combi­natul de utilaj greu din Cluj- Napoca, Maria Cristian, preşe­dintele Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socia­listă, Arpad Pal, prorector al U­­niversităţii din Cluj-Napoca, de­putat în Marea Adunare Naţio­nală, Fărcaş Ana, secretarul co­mitetului de partid, preşedintele consiliului oamenilor muncii de la Combinatul de pielărie şi în­călţăminte „Clujana“, Gheorghe Marcu, directorul Institutului de chimie din Cluj-Napoca, Ioan Giurgea, directorul întreprinderii „Unirea“ din Cluj-Napoca, Teo­dor Marton, secretarul comitetu­lui de partid, preşedintele con­siliului oamenilor muncii de la Întreprinderea mecanică de ma­terial rulant „16 Februarie“ din Cluj-Napoca, Arpad Földvári, di­rector adjunct al Întreprinderii judeţene de transport local Cluj, Aurel Rău, scriitor, redactor-şef al revistei „Steaua“. In cuvîntul lor, vorbitorii au pus în evidenţă marile transfor­mări petrecute în ţara noastră în toate domeniile vieţii mate­riale şi spirituale în anii socia­lismului, cu deosebire în peri­oada inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului, în ,.Epoca Nicolae Ceauşescu“. S-a subli­niat că în aceşti ani de profunde prefaceri revoluţionare s-a asi­gurat dezvoltarea economico-so­­cială a tuturor judeţelor şi lo­calităţilor ţării, s-a înfăptuit un vast program de investiţii în do­meniul construcţiilor de locuinţe în mediul urban şi rural, peste 80 la sută din populaţia ţării mutîndu-se în case noi. Au cu­noscut o afirmare fără precedent învăţămîntul, ştiinţa, arta şi cul­tura, a fost creat un autentic sistem al democraţiei muncite­(Contiin­are în pag. a 4-a) Întîrzierea însăminţărilor impune folosirea mai intensă, din zori în noapte, a tuturor utilajelor şi semănătorilor Pentru mecanizatori şi specia­lişti, pentru toţi cei care pun în aceste zile bazele producţiei vii­toare de grîu, data înscrisă as­tăzi în calendar, 1 octombrie, trebuie să constituie un avertis­ment serios, fiindcă, iată, rezul­tatele de pînâ acum nu sînt cele dorite. Este ştiut nu de azi sau de ieri, că însămînţarea în epoca optimă este condiţie obligatorie pentru trecerea cu bine prin iar­nă a semănăturilor, pentru obţi­nerea unor recolte cit mai mari. Din situaţia centralizată la Di­recţia agricolă judeţeană rezultă că pînă la data de 29 septembrie, scara, griul a fost î­nsămînţat pe numai 30 la sută din suprafeţele prevăzute, într-un număr însem­nat de unităţi agricole şi con­silii agroindustriale rezultatele sunt foarte slabe, nu sunt în con­cordanţă cu forţele mecanice e­­xistente, cu numărul zilelor ca­re s-au scurs de la începerea acestei lucrări. Timpul a fost foarte bun pentru toţi, iar tere­nul s-a lucrat şi se lucrează mai uşor şi mai cu spor, cu mai pu­ţine lucrări ca în alte campanii. Cu toate acestea s-a creat o în­­tîrziere nepermisă. Cauza acestei situaţii trebuie căutată în slaba organizare a muncii ce se întîl­­neşte în unele unităţi, în utili­zarea sub capacitate a utilaje­lor de prelucrare a solului, în ritmul scăzut al recoltării cul­turilor tîrzii şi al eliberării su­prafeţelor cuprinse în amplasa­rea griului. Cu totul inadmisibilă şi de ne­­explicat este situaţia din CUASG Iernut, unde au fost însămînţate doar 11 la sută din suprafeţe, cea din Luduş, cu 13 la sută, din Sighişoara, cu 14 la sută, sau din Tîrnăveni, cu 16 la sută. Si­tuaţia întîlnită în unele unităţi vecine, din acelaşi consiliu, evi­denţiază drept cauză a rezultate­lor slabe nu lipsa mijloacelor de lucru necesare, ci folosirea lor nesatisfăcătoare, în CUASC Ier­nut, Cooperativa agricolă din Ogra a reuşit să însămînţeze 27 la sută din suprafeţe, în timp ce la CAP Iernut abia s-au în­­sămînţat 7 la sută, adică nici măcar suprafaţa care putea fi realizată în două zile de lucru. In CAP Luduş, şi ea cu o si­tuaţie slabă, s-a însămînţat to­tuşi 19 la sută din suprafaţă, dar la Cecălaca şi Bichiş numai 7 la sută, în CUASC Tîrnăveni, în vreme ce la CAP Dîmbău s-au însămînţat 32 la sută din supra­feţe, la Deleni şi Găneşti s-a a­­juns doar la 12 la sută. In CUASC Zau de Cîmpie, CAP Va­lea Largă, unitatea cu cea mai mare suprafaţă de însămînţat,, a realizat 27 la sută din plan, iar cea din Papiu Tlam­an, — doar 17 la sută. Un însemnat număr de uni­tăţi în care s-a muncit cu toată sîrguinţa situaţia este bună şi ne arată în ce stadiu ar trebui să se afle la această dată însă­­mînţările în toate cooperativele agricole de producţie. In CAP Filea au fost însămînţate 80 la sută din suprafeţe, la Sovata — 71 la sută, la Sîngeorgiu de Mu­reş — 68 la sută (în acelaşi M. BALDEANU (Continuare în pag. a 4-a) • Respectarea epocii optime la însă­mînţarea griului constituie cerinţa de bază în tot efortul ce se face pentru obţinerea unor recolte mari • Diferenţele mari, ne­­permise, existente între unităţi din aceeaşi zonă şi chiar vecine pune în evidenţă mo­dul diferit de angajare a tuturor forţelor existente • Cel mai mare obstacol în ca­lea însăminţărilor este lipsa suprafeţelor pregătite în avans • Conducerile de unităţi şi organele locale au datoria să asigure zil­nic mobilizarea unor forţe mai numeroase la recoltarea porumbului şi sfeclei de za­hăr, să organizeze mai bine transportul şi livrarea produselor, eliberarea terenurilor! SITUAŢIA ÎNSĂMINŢĂRILOR GRIULUI, IN­­­ROCENTE, PE CONSILII UNICE AGROIN­­DUSTRIALE Semănatul griului la Cooperativa agricolă din Zau este în toi Foto: REMUS CAMPE­AN

Next