Steaua Roşie, octombrie 1988 (Anul 39, nr. 233-258)
1988-10-01 / nr. 233
ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MUREŞ AL PCR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ÎN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE PE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ÎNALTĂ RĂSPUNDERE, DEPLINĂ ANGAJARE PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A PLANULUI PE TRIMESTRUL IV Calitatea produselor — criteriul competitivităţii pe piaţa externă In procesul îndeplinirii corespunzătoare a planului la toţi indicatorii, un factor cu multiple influenţe pozitive îl reprezintă ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor. Acţiunile de această natură, impuse în primul rînd de imperativul satisfacerii într-un grad superior a cerinţelor beneficiarilor interni şi externi şi încorporării celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii,au la nivelul întreprinderii în care sunt iniţiate implicaţii favorabile. Aşa, de pildă, la întreprinderea Prodcomplex din Tîrgu-Mureş ele au asigurat atît creşterea productivităţii muncii, reducerea consumurilor materiale, cit şi creşterea competitivităţii la export — domeniu în care colectivul Unităţii raportează îndeplinirea sarcinilor perioadei trecute din acest an. — Şi în 1988, în cadrul ansamblului de măsuri tehnice, tehnologice şi organizatorice aplicate în diverse sectoare, în scopul îmbunătăţirii activităţii productive un loc de seamă este deţinut de cele privind creşterea nivelului tehnic şi cartativ al produselor — subliniază inginerul-şef Victor Verzea. Cele mai însemnate probleme care caracterizează programul nostru de calitate sunt: îmbunătăţirea caracteristicilor tehnice şi constructive ale produselor prin proiectarea altora noi; reproiectarea unor subansamble şi repere în scopul creşterii fiabilităţii şi randamentelor în funcţionare; modernizarea tehnologiilor de fabricaţie in special prin extinderea mecalizării şi automatizării; perfecţionarea activităţii de control şi metrologie; îmbunătăţirea organizării producţiei şi a muncii; ridicarea nivelului de pregătire profesională a întregului personal muncitor. Aşa cum a menţionat interlocutorul nostru, una din principalele preocupări ale colectivului întreprinderii pentru îmbunătăţirea parametrilor calitativi ai produselor o reprezintă in MIHAI BÂRDAŞANU (Continuare in pag. a 2-a) // Anul XXXIX li Nr. 233 (9.472) 'AI Slmbătă, jl I 1 octombrie 1988 I \\ 4 pagini JJ 50 de bani Jrj Sesiunea comună a Consiliului popular judeţean Cluj şi a Consiliului popular municipal Cluj-Napoca Vineri, a avut loc sesiunea comună a Consiliului popular judeţean Cluj şi a Consiliului popular municipal Cluj-Napoca. In deschiderea sesiunii, tovarăşul Ioachim Moga, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Cluj, a prezentat un raport. Pe marginea raportului prezentat au luat cuvîntul deputaţii: Aurel Negucioiu, rectorul Universităţii din Cluj-Napoca, Ioan Cioca, secretarul comitetului de partid, preşedintele consiliului oamenilor muncii de la Combinatul de utilaj greu din Cluj- Napoca, Maria Cristian, preşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă, Arpad Pal, prorector al Universităţii din Cluj-Napoca, deputat în Marea Adunare Naţională, Fărcaş Ana, secretarul comitetului de partid, preşedintele consiliului oamenilor muncii de la Combinatul de pielărie şi încălţăminte „Clujana“, Gheorghe Marcu, directorul Institutului de chimie din Cluj-Napoca, Ioan Giurgea, directorul întreprinderii „Unirea“ din Cluj-Napoca, Teodor Marton, secretarul comitetului de partid, preşedintele consiliului oamenilor muncii de la Întreprinderea mecanică de material rulant „16 Februarie“ din Cluj-Napoca, Arpad Földvári, director adjunct al Întreprinderii judeţene de transport local Cluj, Aurel Rău, scriitor, redactor-şef al revistei „Steaua“. In cuvîntul lor, vorbitorii au pus în evidenţă marile transformări petrecute în ţara noastră în toate domeniile vieţii materiale şi spirituale în anii socialismului, cu deosebire în perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului, în ,.Epoca Nicolae Ceauşescu“. S-a subliniat că în aceşti ani de profunde prefaceri revoluţionare s-a asigurat dezvoltarea economico-socială a tuturor judeţelor şi localităţilor ţării, s-a înfăptuit un vast program de investiţii în domeniul construcţiilor de locuinţe în mediul urban şi rural, peste 80 la sută din populaţia ţării mutîndu-se în case noi. Au cunoscut o afirmare fără precedent învăţămîntul, ştiinţa, arta şi cultura, a fost creat un autentic sistem al democraţiei muncite(Contiinare în pag. a 4-a) Întîrzierea însăminţărilor impune folosirea mai intensă, din zori în noapte, a tuturor utilajelor şi semănătorilor Pentru mecanizatori şi specialişti, pentru toţi cei care pun în aceste zile bazele producţiei viitoare de grîu, data înscrisă astăzi în calendar, 1 octombrie, trebuie să constituie un avertisment serios, fiindcă, iată, rezultatele de pînâ acum nu sînt cele dorite. Este ştiut nu de azi sau de ieri, că însămînţarea în epoca optimă este condiţie obligatorie pentru trecerea cu bine prin iarnă a semănăturilor, pentru obţinerea unor recolte cit mai mari. Din situaţia centralizată la Direcţia agricolă judeţeană rezultă că pînă la data de 29 septembrie, scara, griul a fost însămînţat pe numai 30 la sută din suprafeţele prevăzute, într-un număr însemnat de unităţi agricole şi consilii agroindustriale rezultatele sunt foarte slabe, nu sunt în concordanţă cu forţele mecanice existente, cu numărul zilelor care s-au scurs de la începerea acestei lucrări. Timpul a fost foarte bun pentru toţi, iar terenul s-a lucrat şi se lucrează mai uşor şi mai cu spor, cu mai puţine lucrări ca în alte campanii. Cu toate acestea s-a creat o întîrziere nepermisă. Cauza acestei situaţii trebuie căutată în slaba organizare a muncii ce se întîlneşte în unele unităţi, în utilizarea sub capacitate a utilajelor de prelucrare a solului, în ritmul scăzut al recoltării culturilor tîrzii şi al eliberării suprafeţelor cuprinse în amplasarea griului. Cu totul inadmisibilă şi de neexplicat este situaţia din CUASG Iernut, unde au fost însămînţate doar 11 la sută din suprafeţe, cea din Luduş, cu 13 la sută, din Sighişoara, cu 14 la sută, sau din Tîrnăveni, cu 16 la sută. Situaţia întîlnită în unele unităţi vecine, din acelaşi consiliu, evidenţiază drept cauză a rezultatelor slabe nu lipsa mijloacelor de lucru necesare, ci folosirea lor nesatisfăcătoare, în CUASC Iernut, Cooperativa agricolă din Ogra a reuşit să însămînţeze 27 la sută din suprafeţe, în timp ce la CAP Iernut abia s-au însămînţat 7 la sută, adică nici măcar suprafaţa care putea fi realizată în două zile de lucru. In CAP Luduş, şi ea cu o situaţie slabă, s-a însămînţat totuşi 19 la sută din suprafaţă, dar la Cecălaca şi Bichiş numai 7 la sută, în CUASC Tîrnăveni, în vreme ce la CAP Dîmbău s-au însămînţat 32 la sută din suprafeţe, la Deleni şi Găneşti s-a ajuns doar la 12 la sută. In CUASC Zau de Cîmpie, CAP Valea Largă, unitatea cu cea mai mare suprafaţă de însămînţat,, a realizat 27 la sută din plan, iar cea din Papiu Tlaman, — doar 17 la sută. Un însemnat număr de unităţi în care s-a muncit cu toată sîrguinţa situaţia este bună şi ne arată în ce stadiu ar trebui să se afle la această dată însămînţările în toate cooperativele agricole de producţie. In CAP Filea au fost însămînţate 80 la sută din suprafeţe, la Sovata — 71 la sută, la Sîngeorgiu de Mureş — 68 la sută (în acelaşi M. BALDEANU (Continuare în pag. a 4-a) • Respectarea epocii optime la însămînţarea griului constituie cerinţa de bază în tot efortul ce se face pentru obţinerea unor recolte mari • Diferenţele mari, nepermise, existente între unităţi din aceeaşi zonă şi chiar vecine pune în evidenţă modul diferit de angajare a tuturor forţelor existente • Cel mai mare obstacol în calea însăminţărilor este lipsa suprafeţelor pregătite în avans • Conducerile de unităţi şi organele locale au datoria să asigure zilnic mobilizarea unor forţe mai numeroase la recoltarea porumbului şi sfeclei de zahăr, să organizeze mai bine transportul şi livrarea produselor, eliberarea terenurilor! SITUAŢIA ÎNSĂMINŢĂRILOR GRIULUI, INROCENTE, PE CONSILII UNICE AGROINDUSTRIALE Semănatul griului la Cooperativa agricolă din Zau este în toi Foto: REMUS CAMPEAN