Steaua Roşie, octombrie 1988 (Anul 39, nr. 233-258)

1988-10-01 / nr. 233

PAGINA 5 STEAUA ROȘIE Calitatea produselor — criteriul competitivităţii pe piaţa externă (Urmare din pag. I) tensificarea preocupării pentru reproiectarea unor produse, re­pere şi subansamble în cadrul acţiunii de modernizare. Se au în vedere, printre altele, redu­cerea greutăţii, crearea posibili­tăţilor de utilizare a unor teh­nologii moderne, înlocuirea un N­or materiale deficitare şi altele. In acest sens, cu influenţă di­rectă asupra calităţii se remarcă reorganizarea proceselor tehno­logice pentru produsele din cau­ciuc, acţiune care, în final, asi­gură, pe lingă un spor de pro­ducţie de circa 16 milioane de lei, şi un nivel superior de ca­litate al articolelor respective. Şi tot acelaşi scop se urmăreş­te, concomitent, şi prin înfăp­tuirea programelor de reparaţii la cuptoarele de topit sticlă, la maşinile unelte, la valţurile pen­tru cauciuc şi la cubilouri. „In esenţă — sublinia ing. Zaharie Costea, directorul fabricii din Sighişoara, aparţinătoare de Prodcomplex — acţiunea ele me­canizare a operaţiilor de forma­­re-turnare a reperelor în forme vidate, tehnologie de mare ran­dament, urmăreşte totodată şi o înaltă precizie în turnare, deci un nivel calitativ mai înalt“. Precum, ca să mai dăm un exemplu, introducerea unor teh­nologii noi la secţia poliesteri armaţi cu fibră din sticlă — cum ar fi poliinjectarea şi pre­sarea la cald — asigură un grad superior de calitate şi, implicit, un spor lunar de producţie de 50 tone de produse. Se cuvin menţionate, de ase­menea, preocupările privind îmbunătăţirea organizării pro­ducţiei şi a muncii, astfel incit să se asigure condiţii tot mai bune pentru obţinerea efectelor acţiunilor de perfecţionare teh­nologică a fabricaţiei, o derula­re corespunzătoare a întregii ac­tivităţi. In acest context, de pildă, dacă la baza onorarii in­tegrale a sarcinilor de plan la export stă şi nivelul mereu mai înalt al calităţii produselor, aceasta se explică şi prin orga­nizarea unor echipe specializate în acest scop. Astfel, s-a creat cadrul organizatoric necesar pentru lansarea cu prioritate în fabricaţie a produselor pentru piaţa externă şi realizarea a­­cestora corespunzător exigenţe­lor calitative ale partenerilor de peste hotare. In fine, să mai amintim şi măsurile prevăzute pentru per­fecţionarea pregătirii profesiona­le a întregului personal muncitor — factor deosebit de important în procesul asigurării condiţii­lor necesare îmbunătăţirii cali­tăţii produselor. Un accent deo­sebit în acest domeniu se pune pe organizarea de cursuri de perfecţionare a muncitorilor ca­lificaţi cu scopul familiarizării­ acestora cu cerinţele actuale ale calităţii şi, totodată, adaptării lor la schimbările determinate de introducerea de noi tehnolo­gii şi utilaje; şi nu în ultimul rînd se remarcă extinderea po­licalificării, pentru însuşirea u­­nor cunoştinţe superioare şi în alte meserii. După cum au fost însă de pă­rere interlocutorii noştri, simpla existenţă a programelor de mă­suri privind îmbunătăţirea cali­tăţii nu poate determina obţine­rea efectelor scontate, fiind ne­cesară amplificarea eforturilor de concretizare în practică a tu­turor acestora. In acest sens se cer mobilizaţi toţi factorii de răspundere din întreprindere, concomitent cu eliminarea defi­cienţelor din activitatea proprie legate de operativitatea rezolvă­rii sarcinilor, respectarea terme­nelor de implementare, a măsu­rilor și a prevederilor stabilite, întărirea ordinii și disciplinei la fiecare loc de muncă. „Cămara noastră“ Este genericul unei mari ac­ţiuni iniţiate anul trecut de con­ducerea întreprinderii comercia­le de stat alimentaţie­ publică din Tîrgu-Mureş. Această ini­ţiativă are urmări benefice în activitatea de aprovizionare, de conservare a produselor pentru perioada toamnă — iarnă. Anul acesta acţiunea la ca­re ne refe­rim a debutat ceva mai devre­me decit în 1987. Primele infor­maţii despre ceea ce s-a reali­zat pînă acum, ni le-a furnizat Olimpiu Langa, directorul coor­donator al ICSAP Tîrgu-Mureş. — Ne aflăm, aşadar, în acest an la a doua ediţie a acţiunii „Cămara noastră“. In debutul acţiunii, peste 140 de lucrători din alimentaţia publică au fost prezenţi pe terenurile fermei de legume a CAP Cuci, unde pe timpul verii au prăşit, iar acum au cules vinete şi ardei. Apoi, în două duminici la rînd, per­sonalul care nu este implicat direct în activitatea de produc­ţie şi servire a participat la cules­ de prune — o parte din cantitatea obţinută prin munca noastră a fost oferită la consu­mul colectiv, prin restaurante de categoria întîi. Cea mai largă participare a lucrătorilor de la „Vegetarian“, „Favorit“, „Mureşul“, „Predeal“, „Select“, „Dorna“, „Furnica“, „Trandafirilor“, „Mureşeni“, „Astoria“, „Cocoşul de aur“, „Dacia“, „Intim“, „Călătorul“, plină desfăşurare. Din cîte îmi amintesc, la prima ediţie a ac­ţiunii „Cămara noastră“ au fost organizate şi expoziţii cu produ­se conservate. — Este adevărat, am organi­zat expoziţii cu produse conser­vate după reţete tip casnic. A­­celaşi lucru îl vom face şi a­­cum, la a doua ediţie. Informa­ţii despre expoziţiile din ca­drul acţiunii „Cămara noastră“, ca şi data cînd vor putea fi vi­zitate de gospodine, la timpul potrivit. DORIN BORDA Iniţiative o consemnăm la recoltarea cartofilor de pe terenurile cooperativelor agricole din A­că­ţari, Band (Valea Rece), Grebeniş. Prin contribuţia lucră­torilor din unităţile enumerate, pînă luni, 26 septembrie, au in­trat în cămările noastre 220 de tone de cartofi, din cele 530, cîte figurează în plan. De ase­menea, prin efort propriu, în depozitele centrale au fost adu­se 21 de tone de ceapă. De ase­menea, pentru „Cămara noas­tră“ am adus 2 tone de pepeni galbeni din care facem pastă pentru îngheţată. — Deci, tovarăşe director, ac­ţiunea de însilozare se află în &­ fa#/I Ii vezi cum îşi etalează „la vedere“ piese auto, unele nou-nouţe, tiristoare, tuburi de neon, subansamble pentru radiocasetofoane, parcă ar fi nepoţii unor fabricanţi. Cei care sosesc în piaţa de vechituri din Tîrgu-Mureş, devin foarte curioşi şi întreabă pe aceşti vînzători ambulanţi, de unde procură asemenea obiecte rare? De unde provin pie­sele speciale de electronică, cele pentru autoturisme Dacia 1.300, sau chiar pentru Dacia 1.310 şi Oltcit, atîta timp cît în magazinele de profil unele nu au apărut de cîteva luni? Poate dezleagă cineva enigmal .---- --------------------------------------1 GH. BARBULESCU La I.M. „Republica" Reghin poate veni iarna... ? Deşi pregătirile sînt în toi, la întreprinderea metalurgică „Republica“ din Reghin mai sînt multe de făcut pentru a putea întîmpina iarna fără griji. Din cele 24 de măsuri stabilite în­­tr-un plan special prea puţine s-au realizat pînă la această da­tă Accentul s-a pus pe pregăti­rea centralei termice de zonă care a fost reparată şi încerca­tă, ea puţind furniza agent ter­mic conform graficului stabilit Dintre puţinele lucrări materia­lizate din planul de măsuri a­­mintim: curăţarea jgheaburilor şi acoperişurilor, izolarea unei bune părţi din conductele ter­mice, revizuirea şi repararea unor grupuri sociale şi cam atit Am fost informaţi că pe plat­forma veche nu vor mai fi pro­bleme deosebite cu încălzirea spaţiilor de producţie, deoarece aburul tehnologic este furnizat de cazane cu combustibil natu­ral. In privinţa rezolvării încăl­zirii spaţiilor din turnătoriile de fontă şi de oţel de pe platforma nouă nu s-a găsit deocamdată o soluţie acceptabilă. Cele 22 ba­terii de încălzire dotate cu mo­toare electrice de 55 kW fie­care, consumă energie electrică echivalentă cu un cuptor cu in­ducţie, din care cauză nu prea sunt folosite. Deşi timpul este înaintat, mai sunt destule lucrări de făcut din programul de pregătire a între­prinderii pentru iarnă, între ce­le mai presante, care de fapt la această dată trebuiau să fie ga­ta, este repararea izolaţiei aco­perişurilor de la halele de pro­ducţie. Din necesarul de 26 to­ne de bitum şi 70.000 mp de carton asfaltat pînă la această dată s-au primit doar 6 tone şi respectiv 3.600 de mp. Apa din ploi se scurge în unele locuri din­ hale. Deci, factorii de răs­pundere sunt chemaţi să inter­vină urgent pentru rezolvarea problemei, deoarece de la o zi la alta timpul se poate înrăută­ţi, incit foarte greu se mai pot face hidroizolaţii, şi chiar dacă se fac ele nu sunt corespunză­toare calitativ, irosindu-se ma­teriale care se procură cu mul­tă greutate. Nici aprovizionarea cu geam tras și profile „U“ din sticlă nu este mai bună, nepu­­tindu-se înlocui cele sparte. Şi in acest caz trebuie insistat la întreprinderea furnizoare din Tirnăveni pentru rezolvarea pro­blemei, însă, pînă la sosirea geamurilor, se impune fixarea problelor „U“ desprinse de la locul lor, cum e cazul pe pereţii de la sculărie şi de la turnătorie, fapt care demonstrează că cei de la întreţinere nu au verificat situaţia din teren, ori au făcut-o superficial. Mai sînt porţiuni de conducte termice neizolate, spăr­turi în jurul gurilor de canal, care urgent trebuie remediate, uşi şi vestiare de reparat şi alte lucrări de executat. Pînă la a­­ceastă dată nu au sosit motoa­rele electrice de 0.55 de kW pentru înlocuirea celor arse de la aer o fermele din hala de pre­lucrări la rece, unde apa de ploa­ie curge în interio­r, iar pe lingă unii stîlpi de susţinere. Ia colţu­rile de îmbinare­ a acoperişului cu pereţii laterali sînt găuri pe unde căldura se pierde, dacă nu vor fi astupate. In concluzie, la IM „Republi­ca“ Reghin, sînt încă multe şi serioase probleme de pus la punct, îneît iarna să poată fi întîmpi­­nata fără griji. O bună parte din ele trebuiau soluţionate în­că din vară, pentru a scuti de necazuri pe cei care au datoria să asigure condiţii optime de lu­cru pentru personalul muncitor şi de funcţionare a unităţii în sezonul rece. Pentru aceasta se impune intervenţia urgentă a consiliului oamenilor muncii în vederea soluţionării tuturor pro­blemelor nerezolvate pînă la a­­ceastă dată în privinţa pregătirii întreprinderii pentru iarnă şi luarea măsurilor necesare în aprovizionarea cu materialele specifice pentru turnătorii şi nu numai pentru acestea, incit în perioada lunilor friguroase pro­ducţie să se desfăşoare ritmic, la nivelul sarcinilor mobilizatoa­re prevăzute în planul pe 1989. IOAN HUSAR INSTANTANEE Campania de prelucrare a sfeclei de zahăr 1988 a debutat cu succes şi la Tîrgu-Mureș. "" ~ " Foto: IOAN FLOREA CALENDAR Sîmbătă 1 OCTOMBRIE Soarele răsare la ora 6,11; apune la ora 17,50. Zile trecuie 275; zile răma­se 91. • Se împlinesc 39 de ani de la proclamarea R.P. Chi­neze. Sărbătoare naţională. • Proclamarea independenţei Ciprului, în 1960. Zi naţio­nală. • Proclamarea independen­ţei Nigeriei, în 1960. Săr­bătoare naţională. • Proclamarea independenţei Republicii Tuvalu (fostele insule Ellice), în 1978. Săr­bătoare națională. CINEMA TÎRGU-MUREŞ — Arta: Cat Ballou. Unirea: Scufundare la Kr.—F­ar therwie. Progresul: Ope­raţie riscantă. Select: Corsarul. Tineretului: Temerarii de la sca­ra H (orele 9, 11, 15 şi 17). Ca­le liberă (orele 19 şi 21). Flacă­ra: Omul de pe bulevardul Capu­cinilor. SIGHIŞOARA — Lumina: Simon Templar intervine. RE­GHIN — Patria: Organizaţia. TÎRNAVENT — Melodia: Ce se întîmplă doctore? LUDUȘ — Clubul Fabricii de zahăr: Pisica isi e poate ghearele. SOVATA — Doina: Răfuiala. SARMAȘU —• Popular: Regina cîntecelor. SIN­­GEORGIU DE PĂDURE — Pn­h­ar: Dragoste la Las Vegas. FÎNTINELE — Patria: Un gen­tleman în vestul sălbatic. TEATRU TEATRUL NAŢIONAL, azi, 1 octombrie, ora 19: Ex. (secţia maghiară). TEATRUL DE PĂPUŞI, azi, la sediu, orele 10 şi 11,30­ Cenuşăreasa (secţia maghiară). Mîine, 2 octombrie, la sediu, orele 9,30 şi 11: Capra cu trei iezi (secţia română). DE LA CABINETUL JUDE­­TEAN PENTRU ACTIVITATEA IDEOLOGICA SI POLITICO-E­­DUCATIVA. Luni, 3 octombrie a.c, ora 15, va avea loc, la Cabinetul jude­ţean pentru activitatea ideologi­că şi politico-educativă (Tîrgu- Mureş, str. Bolyai nr. 30), des­chiderea cursurilor Universităţii politice şi de conducere, pentru toți anii de studiu.

Next