Steaua Roşie, ianuarie 1989 (Anul 40, nr. 1-25)

1989-01-03 / nr. 1

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE (Urmări din pac­e diţiuni a producţiei de export, participării şi înfăptuirii pro­gramelor de colaborare cu ţările CAER, cu alte ţări socialiste, cu ţările în curs de dezvoltare şi ţările capitaliste dezvoltate, să ne angajăm cu mai multă hotărîre şi să participăm activ la coope­rarea internaţională, la diviziu­nea internaţională a muncii — ca o parte a politicii de făurire a socialismului în patria noastră, a politicii de prietenie cu toate popoarele lumii, de pace în în­treaga lume. Să acţionăm cu toată hotărî­­rea pentru perfecţionarea între­gii noastre activităţi, pentru în­făptuirea neabătută a principii­lor autoconducerii şi autogestiu­­nii, pentru buna funcţionare a organismelor democraţiei m­unci­­toreşti-revoluţionare. Să asigurăm creşterea şi mai puternică a rolului politic con­ducător al partidului în toate do­meniile de activitate. Să întărim tot mai puternic unitatea întregului nostru popor în cadrul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, condiţie ho­tărâtoare pentru înfăptuirea tu­turor programelor şi planurilor noastre de dezvoltare economi­­co-socială, de ridicare a bunăstă­rii materiale şi spirituale a în­tregii naţiuni. Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socia­liste România, în anul 1988 au avut loc im­portante evenimente în viaţa po­litică, economică şi socială, pre­cum şi importante schimbări în raportul general de forţe pe plan mondial. Se poate aprecia că s-a men­ţinut şi se menţine echilibrul relativ de forţe între cele două tendinţe fundamentale din viaţa internaţională. Pe ansamblu, se poate spune ca situaţia internaţională conţi­nută, şi la sfîrşitul acestui an, să rămînă complexă, contradic­torie şi gravă. După semnarea Tratatului din­tre Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americii, din 1987, cu privire la eliminarea rachetelor cu rază medie şi mai scurtă de acţiune, şi în acest an au con­tinuat tratativele în vederea u­­nor noi acorduri privind armele nucleare şi începerea negocieri­lor pentru reducerea armelor convenţionale şi eliminarea celor chimice, dar anul se încheie fără rezultate concrete, fără nici un rezultat real. S-au realizat unii paşi impor­tanţi în direcţia încetării unor conflicte militare şi încheierea unor acorduri privind soluţiona­rea unor conflicte, fără a se a­­junge, însă, la soluţionarea de­plină a acestora. Iată de ce se poate afirma că speranţele popoarelor ca, în anul 1988, să se obţină noi paşi im­portanţi pe calea dezarmării nu­cleare şi convenţionale, pe calea destinderii şi colaborării, nu au fost împlinite. Se poate afirma cu deplin te­mei că se menţine pericolul unui nou război mondial, care s-ar transforma inevitabil intr-un răz­boi nuclear, ar duce la distru­gerea însăşi a vieţii pe planeta noastră. Au continuat şi continuă ex­perienţele nucleare. S-au produs noi arme nucleare. NATO a dis­cutat şi adoptat hotărîri cu pri­vire la modernizarea unor serii întregi de arme nucleare. Con­tinuă militarizarea Cosmosului. în aceste condiţii, este greu de afirmat că s-a produs o schim­bare radicală în viaţa interna­ţională. Dimpotrivă, subliniez încă o dată, şi trebuie să spu­nem cu toată claritatea — în spiritul înaltei răspunderi în fa­ţa poporului nostru, a tuturor popoarelor — că situaţia mon­dială continuă să fie gravă. Este necesar ca, acum, la începutul noului an 1989, să afirmăm cu deplină claritate că se impune intensificarea luptei şi acţiuni­lor hotărîte ale tuturor forţelor realiste, progresiste, antiimperia­­liste, ale tuturor popoarelor pen­tru a determina o schimbare fundamentală în viaţa politică internaţională. Să facem, astfel, încît în anul 1989 să se realizeze noi acorduri şi înţelegeri în problemele dezar­mării să acţionăm cu toată ho­­tărîrea pentru încheierea trata­tului dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americii pri­vind reducerea cu 50 la sută a armelor nucleare strategice. Să acţionăm, cu toată fermi­tatea, pentru oprirea oricăror ex­perienţe nucleare şi moderniza­rea armelor nucleare care mai rămîn, pentru încetarea oricăror acţiuni de militarizare a Cosmo­sului. Să acţionăm penru folosirea Cosmosului numai şi numai în scopuri paşnice! Să acţionăm pentru folosirea unor acorduri generale cu pri­vire la eliminarea totală, în mai multe etape, a armelor nuclea­re, să facem totul pentru înce­perea, în anul 1989, a tratative­lor privind reducerea substanţia­lă a armelor convenţionale, pen­tru realizarea unor acorduri pri­vind eliminarea armelor chimice, pentru reducerea radicală a chel­tuielilor militare. , România consideră că este ne­cesar să încheie, cu rezultate cît mai bune, în prima parte a a­­nului, Conferinţa pentru colabo­rare, securitate şi dezarmare de la Viena, prin adoptarea unor a­­semenea hotărîri, care să deschi­dă calea unei largi colaborări economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale între toate popoarele continentului nostru. Hotărîrile şi documentele ce vor fi adoptate să pornească de la realităţile epocii noastre, de la noile cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ale cunoaşterii umane, în general. Ne pronunţăm pentru o Euro­pă a colaborării egale între toa­te naţiunile, pentru o Europă a ştiinţei, culturii şi progresului economic şi social, a bunăstării şi fericirii fiecărei naţiuni, o Eu­ropă unită în diversitatea orîn­­duirilor sociale, a naţiunilor li­bere şi independente. România se pronunţă pentru realizarea, în anul viitor, a unor noi paşi importanţi pentru cola­borarea în Balcani şi realizarea unei zone fără arme nucleare şi chimice, fără baze militare străi­ne. Să facem astfel ca, în anul 1989, să se realizeze acordurile şi înţelegerile existente privind soluţionarea unor conflicte pe cale paşnică şi să se treacă la lichidarea tuturor conflictelor pe calea tratativelor, să înceapă conferinţa internaţională pentru Orientul Mijlociu, să se asigure realizarea năzuinţelor poporului palestinian de a trăi în statul său propriu, în strînsă colabora­re şi pace cu toţi vecinii săi. Ţinînd seama de agravarea şi în anul 1988 a situaţiei ţărilor în curs de dezvoltare, de creştere a datoriei lor externe, România se pronunţă pentru o soluţionare globală , în cadrul unei con­ferinţe internaţionale, sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite , a problemelor subdezvoltării, a realizării noii ordini economice mondiale. Este necesar să facem totul pentru participarea activă la so­luţionarea problemelor interna­ţionale a tuturor statelor şi, în primul rînd, a ţărilor mici şi mijlocii, a ţărilor nealiniate, a ţărilor în curs de dezvoltare. Considerăm că este necesar să se acţioneze cu toată hotărîrea pentru creşterea rolului Organi­zaţiei Naţiunilor Unite, al altor organisme internaţionale în so­luţionarea democratică a proble­melor complexe şi grave ale vie­ţii internaţionale. România socialistă este hotărî­­tă să acţioneze cu toate forţele sale pentru dezvoltarea largă a colaborării cu ţările socialiste, cu ţările în curs de dezvoltare, cu ţările capitaliste dezvoltate, cu toate statele şi popoarele lu­mii pe baza principiilor depli­nei egalităţi în drepturi)* ale in­dependenţei, suveranităţii, nea­mestecului în treburile interne şi respectării dreptului fiecărui porpor de a-şi alege calea dezvol­tării în mod liber, fără nici un amestec din afară. Să facem astfel încît anul vii­tor să ducă la realizarea unor noi gin­diri şi concepţii politice, a unor noi acţiuni şi unei poli­tici noi în viaţa internaţională. Acum, la începutul noului an 1989, în numele poporului ro­mân, adresăm tuturor statelor şi popoarelor lumii chemarea pen­tru întărirea colaborării în ve­derea realizării dezarmării și a­­sigurării păcii, pentru încheierea secolului al XX-lea cu înlătura­rea definitivă a multor proble­me grave și complexe care preo­cupă omenirea, pentru a intra­­în mileniul al 3-lea cu o pers­pectivă mai bună, fără teama dezastrului nuclear, din care să fie lichidată împărţirea lumii în bogaţi şi săraci, şi care să asi­gure o deplină egalitate şi con­lucrare între toate popoarele, în scopul progresului lor economi­­co-social, al făuririi unei vieţi demne, civilizate, pentru toate naţiunile. Dragi tovarăşi, şi prieteni, Cetăţeni ai­ Republicii Socia­liste România, Intrăm în noul an cu încrede­rea deplină în forţele poporului nostru, în capacitatea sa crea­toare. Pe baza realizărilor de pînă acum, privim cu încredere de­plină în realizarea programelor de dezvoltare economico-socială, în victoria socialismului şi co­munismului în patria noastră. Să ne angajăm că vom acţiona, fiecare, în spiritul concepţiei şti­inţifice despre lume şi viaţă, a principiilor socialismului ştiinţi­fic, ca adevăraţi revoluţionari, pentru creşterea răspunderii în muncă întărirea ordinii şi dis­ciplinei, a respectării hotărîrilor de partid şi a legilor ţării, că vom face totul pentru înfăptui­rea neabătută a planurilor pe a­­nul 1989 şi perfecţionarea activi­tăţii din toate domeniile vieţii econom­ico-sociale. Fie ca Anul Nou pe care îl începem să­ aducă poporului nos­tru roi şi măreţe împliniri în toate domenile de activitate, să asigure ridicarea patriei noastre pe noi culmi de progres şi civi­lizaţie, de bunăstare şi fericire a poporului, pe cele mai­­ înalte culmi ale civilizaţiei socialiste şi comuniste, să ducă la întărirea şi mai puternică a forţei mate­riale şi spirituale, a independen­ţei şi suveranităţii României! Fie ca anul 1989 să aducă po­poarelor noi cuceriri pe calea dezarmării, pe calea păcii, a co­laborării, a realizării unei lumi mai c­urente şi mai bune pentru toate naţiunile lumii. Cu prilejul Noului An, vă a­­dresez, dragi compatrioţi, cele mai calde urări revoluţionare de noi şi importante realizări pe calea înfloririi continue a Româ­niei socialiste, a colaborării şi prieteniei cu toate naţiunile lumii! Vă doresc, dragi tovarăşi, din toată te­ama împlini­rea tuturor năştinţelor de mai bine, satis­facţii depline în muncă şi viaţă, multă sănătate şi fericire! La mulţi ani! MESAJUL DE ANUL NOU Sub semnul îndeplinirii exemplare a obiectivelor actualului cincinal Combinatul chimic Tîrnăveni. Primele livrări la export De la inginerul Vasile Cer­­ghizan, directorul tehnic al Combinatului chimic din Tîr­năveni, aflăm că activitatea non-stop s-a desfăşurat nor­mal la principalele instalaţii ale unităţii: cuptoarele de carbid, instalaţiile de oxid de zinc, sulfat de aluminiu, fre­­d­ii, acid formic şi oxalic etc. Punînd mai bine în valoare materia primă şi energia pu­să la dispoziţie, colectivele muncitoreşti de aici au pro­dus suplimentar în primele două zile, 200 tone de car­bid, 150 tone de diverse pro­duse chimice anorganice, prer­cum şi 50 de tone produse de ceramică antiacidă. Concomi­tent, din secţiile combinatu­lui au fost livrate diferiţilor beneficiari de peste hotare, în contul contractelor la export, peste 600 tone de produse chimice. Energeticienii (Urmare din pag I) cut din nou dovada înaltei sale competenţe profesionale, asigu­­rînd prompt şi sigur energia e­­lectrică, în raport de cerinţele sistemului energetic naţional. Cinstea de a supraveghea şi con­duce instalaţiile în noaptea de la cumpăna anilor a revenit forma­ţiilor conduse de ing. Ioan Haţe­­gan, dispecer şef de tură, de maiştrii Florin Crişan, Gomboş Eugen şi Ioan Lazăr, precum şi de muncitorul specialist Teodor Stroia, de la secţia electrică. Un prim şi semnificativ suc­ces vorbeşte elocvent despre ho­tărîrea fermă a energeticienilor mureşeni de a obţine în 1989 realizări de prestigiu, pînă în prezent au fost produşi peste 13.600 MWh energie electrică. 200 tone de îngrăşăminte (Urmare din pag 1) partidului. Iar faptele de pe frontul muncii, din primele zile ale lui 1989, confirmă pe deplin acest lucru. Astfel, aflăm că, de pildă, do­uă colective prestigioase ale combinatului tîrgumureşean, ce­le de la fabricile de amoniac şi îngrăşăminte complexe, au a­­sigurat, încă din prima oră a noului an, funcţionarea la pa­rametri a tuturor instalaţiilor, realizând, în contul planului şi chiar peste, o serie de produse. La fabricile de amoniac s-au produs suplimentar 100 de tone, succes la care au contribuit co­lectivele de la amoniac III — şef tură Dumitru Jurcovan, şef formaţie Ioan Rosdorfer şi ope­ratorii de la tabloul de coman­dă Nemeş Ioan şi Constantin Doboş —, de la amoniac IV — şef tură Kovács Zsombor, şef formaţie Avram Sălăjan, opera­torii Gheorghe Raţiu şi Dorel Buţ. Nu s-au lăsat mai prejos nici destoinicii muncitori de la instalaţia NPR, oameni care au produs peste prevederile de plan circa 200 tone de îngrăşăminte chimice complexe. La loc de frunte, prin aportul lor, se situ­ează turele conduse de şefii de formaţie loan Kraus şi Nemeş Vasile, ca şi operatorii tabletari Ioan Pan­tea și Vasile Dordea. Rubrică de: M. bardăsanu La sat, s-a urat De când se ştiu, oamenii au privit iarna ca pe un anotimp al aşezării, al prosperităţii şi înţe­lepciunii. Un anotimp al bilan­ţurilor încheiate. Aşa şi la noi, în inima Câmpiei, la Şăulia, Sărmaşu sau la Cheţani, Rîciu, Batoş, Aluniş, Miercurea Nira­­jului, Sîngeorgiu de Pădure, Si­ghişoara, Tîrnăveni ori Iernut, locuitorii satelor au încheiat anul 1988 cu sentimentul destoiniciei împlinite şi s-au pregătit să pri­mească cum se cuvine Anul Nou 1989. Şi acest bilanţ al anului 1988 reflectă munca plină de răspundere, în care este întruchi­pată strădania, vrednicia şi is­cusinţa fiecăruia. Dacă cei de la TAS Seuca şi CAP Şăulia se mândresc cu cea mai bună pro­ducţie de grîu a anului, cei de la Iernut cu cea de porumb, a­­tunci cei de la Mitreşti, prin pro­ducţia record de lapte şi-au vă­zut încununată munca prin înal­tul­­titlu de Erou al Noii Revo­luţii Agrare. Cu acest buchet de realizări, cu datoria muncii împlinite, în ajunul Anului Nou, odată cu lă­sarea serii, oamenii de la sate s-au retras la gura sobei a­ştep­­tînd urătorii. Şi ei au venit cu mic cu mare, cu veselie, cu poc­net de bice şi clopoţei. Nemuri­toarele versuri ale Pluguşorului reluate în fiecare an de alţi co­pii, după datini mai tari decit timpul, au răsunat armonios şi de această dată: Aho, aho copii şi fraţi / Staţi pe loc / Şi nu minaţi / Şi cuvîntu-mi ascul­taţi / Mîine anul se-nnoieşte / Pluguşorul se porneşte / Şi în­cepe a ura /Pe la case a colin­da... Şi glasul de copii a în­soţit aceste urări cu Bădica Tra­­ian, cu altele, pentru anul ce vi­ne, cu belşug şi pace. Printre cei care au primit u­­râtorii se numără şi miile de mecanizatori din cele 18 staţi­uni de profil din judeţul nostru, muncitorii şi specialiştii din în­

Next