Steaua Roşie, ianuarie 1989 (Anul 40, nr. 1-25)
1989-01-15 / nr. 12
PAGINA 3 STEAUA RO?TB Zootehnia pe poziţia de ramură fruntaşa (Urmare din pag 1 peste 3.000 de litri lapte pe vacă furajată. O spune chiar preşedintele Biro Iosif cu destulă hotârîre şi nu cu puţine argumente. Grigore Uţu, preşedintele Cooperativei agricole din Cheţani, care a ţinut să ne însoţească poate tocmai fiindcă aflase ce vînt bate dinspre Bichiş, a replicat ferm: — N-o să ne ajungeţi niciodată. Poate doar dacă am vrea să vă aşteptăm. Disputa a durat toată ziua. Grigore Uţu şi-a ,,permis“ şi unele observaţii şi sugestii la care ambiţiosul Biro Iosif îşi zîmbea în barbă. — Degeaba, tot te ajungem şi poate te şi întrecem. Să vii şi la aeră să ne vezi păşunile, taberele construite, adăpătorile... şi mai discutăm. — Trecem din grajd In grajd, atît în ferma din Bichiş, cît şi în brigada din Ozd. Vacile sînt frumoase. întreg efectivul matcă e întinerit cu juninei de soi, crescute cu dragoste la brigada din Gîmbuţ, sub supravegherea lui Hie Pop, şi aici in ferma din Bichiş, unde se formează un alt împătimit al zootehniei — tânărul fermier Biro Iosif junior. întrebăm şi ni se răspunde că aici sunt în pregătire să intre anul acesta în producţie 120 de viţele de soi. — Aveţi vaci mai bune decît noi, e silit să recunoască oaspetele din Cheţani. Cu lapte dai?— îl întreabă. Răspunsul vine prompt: zilnic livrăm cite 1 861 de litri de lapte, faţă de 1.346 de litri cît avem prevăzut în programul pe luna ianuarie, de la un efectiv mediu furajat de 321 de vaci. Producţia este în creştere, încep şi fătările. La sfîrşitul lunii putem ajunge la 2.100 de litri zilnic. Anul trecut am livrat cea mai mare cantitate de lapte din istoria cooperativei — 5.500 de hectolitri, cu 1.000 mai mult decît în 1987 şi cu 2.000 mai mult decît în 1986. Oaspetele din Cheţani caută atent prin iesle, vrea să ştie ce şi cît mănîncă aici vacile. Apoi zice: Vacile tale mănîncă mai bine decît ale mele, trebuie să obţii lapte mai mult. întreabă de unde are atîtea furaje. I se răspunde că au fost produse în unitate, că le-a gospodărit bine pe cele care le-a primit. Aproape 80 la sută din fînuri sunt de lucerna şi de trifoi. Nu din orice fin dă vaca lapte, i se răspunde. II aprobăm şi îi cerem să ne arate şi cele două grajduri noi despre care am auzit vorbindu-se de bine, fiindcă răspund nevoilor de confort tehnologie, sunt calde şi igienice. Aflăm că o bună parte din materialele folosite, in special cărămida, au fost produse în unitate, lucrătorii şi zidarii au fost şi ei din comună, au lucrat sub conducerea pricepută a lui Jakab Martin. Prin această mobilizare a forţelor şi resurselor locale, cooperativa a economisit peste un milion de lei. Astăzi, la Bichiş se face o zootehnie bună. Intrarea acestei unităţi în „clubul“ celor cu producţii mari sau chiar foarte mari nu mai este de neînchipuit şi nici prea îndepărtată. Oamenii au acum zootehnia mai mult la inimă. O are, în primul rînd, preşedintele Biro Iosif, care e hotărît să o şi rentabilizeze, să o pună în poziţia de ramură principală aducătoare de venituri băneşti. Socotelile lui sunt simple, clare şi convingătoare, o lecţie de economie. Multe din rosturile zootehniei sunt mai bine înţelese şi de oamenii care lucrează aici. O demonstrează, ni se spune, prin conştiinciozitate, corectitudine şi hărnicie Aurica Rostaş, Floarea Moldovan, Vass Alexandru tînărul, Magyari Francisc, Demeter Eva, Adam Iosif, Magyari Gheorghe, Bartha Ioan, brigadierul Kocsis Francisc şi alţii. Animalele lor sunt curate, bine hrănite, cu producţii în creştere. Rezultatele de producţie sunt analizate zilnic şi săptămînal cu toţi îngrijitorii, împreună se stabilesc care sunt cei mai vrednici dintre ei. De altfel, toată activitatea este susţinută, îndrumată şi controlată, ţinută în priză, cum se exprimă preşedintele. Fiindcă, după cum zice tot el, performanţele nu se pregătesc în linişte şi cu odihnă. Industrializarea superioară a masei lemnoase ocupă un loc Însemnat în unităţile de profil din judeţ. Iată o hală modern echipată pentru debitarea cherestelei la Lunca Bradului PE MICUL ECRAN DUMINICA, 15 IANUARIE 11,30 — Lumea copiilor. 12-25 ■— Sub tricolor la datorie! 12,40 — Viaţa satului. 13,00 — Telex. 13,05 — Album duminical. Concert de prînz. Băneasa — un aeroport mereu tînăr. Eminesciana — muzică şi poezie. Tineri interpreţi. Desene animate. Din cununa cîntecului românesc. Mari comici ai ecranului. Formaţii vocal-instrumentale laureate ale Festivalului naţional „Cîntarea României“. Pe magistralele prezentului. Recital Angela Similea. Secvenţa telespectatorului. 19:00 — Telejurnal. 19,20 — Cîntarea României. Omagiul ţării conducătorului iubit. 20,25 — Film artistic. Vară sentimentală. Producţie a Casei de filme Patru. 21,35 — In lumina reflectoarelor. Pagini coregrafice cu baletul Operei Române. 21,50 — Telejurnal. LUNI. 16 IANUARIE 1940 — Telejurnal. 19,25 — Industria — programe prioritare. 19.45 — Ştiinţa pentru toţi. 20.15— Ctitorii ale Epocii de aur. 20.35 — Tezaur folcloric în concert. 21.00 —* Programul de organizare şi modernizare a localităţilor ţării. 21.20 — Din lumea capitalului. 21.35 — Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie. Versuri. 21.50 — Telejurnal. MARŢI. 17 IANUARIE 19,00 — Telejurnal. 19,25 —Să trăim şi să muncim în spiritul normelor eticii şi echităţii socialiste. 19,45 — Industria — programe prioritare. Dezvoltarea bazei de materii prime şi energetice. 20,10 — Teatru TV. Florile amintirilor noastre, de Constantin Munteanu. 21.30 — Idei în acţiune. Iniţiativa cetăţenească — o carte de vizită a oraşului. 21,50 — Telejurnal. MIERCURI, 18 IANUARIE 19.00 — Telejurnal. 19,25 — Tezele şi orientările formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — program de muncă şi acţiune revoluţionară. 19,50 — Industria — programe prioritare. 20,10 — Trăim decenii de împliniri măreţe. Emisiune literar-muzicalcoregrafică. 20,40 — Mîndria de a fi cetăţean al României socialiste. 20,55 — Din marea carte a apatriei. 21,10 — înalta răspundere patriotică, revoluţionară a tineretului pentru viitorul României. 21,30 — Te cântăm, iubită ţară! 2150 — Telejurnal. JOI. 19 IANUARIE 19,00 — Telejurnal. 19,25 — Pe drumul înfăptuirii noii revoluţii agrare. 19,45 — Opera tovarăşului Nicolae Ceauşescu — ample orizonturi deschise teoriei şi practicii revoluţionare. 20,05 — Laureaţi ai Festivalului naţional „Cîntarea României“. 20,35 — Tinereţe, educaţie, spirit revoluţionar. 20,55 — Film serial: Jane Eyre. Ultima parte. 21,50 — Telejurnal. VINERI, 20 IANUARIE 19.00 — Telejurnal. 19,25 — Tezele şi orientările formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — program de muncă şi acţiune revoluţionară. 19,45 — România în lume. 20,05 — Copiii cîntă patria şi partidul. 20,25 — învăţămînt — cercetare — producţie. 20,45 — Pentru tinereţea şi vigoarea naţiunii noastre. 21,00 — Porţile — documentar. 21,10 — Univers, materie, viaţă. Emisiune de educaţie materialist-ştiinţifică. 21,35 — Dansuri simfonice în interpretarea Orchestrei Radioteleviziunii. 21,50 — Telejurnal. SIMBATA. 21 IANUARIE 13.00 — Telex. 13,05 — La sfîrşit de săptămînă. Ţară frumoasă, ţară de dor. Melodii populare. România ’89 — reportaj. Imn în ianuarie. Baladele acestui pămînt. Recital Victor Socaciu. Din universul desenului animat. Recital Stela Enache. Din Filmoteca de aur TV. Cîntece de neuitat. Autografe lirice. 14,45 — Săptămîna politică. 19,00 — Telejurnal. 19,25 — Sub tricolor, sulb roşu steag. 19,40 — Teleenciclopedia. 20,10 — Baladă pentru acest pămînt. Spectacol literar-muzical. 20,50 — Film artistic. Vulcanul stins. Producţie a Casei de filme Patru. 2220 — Telejurnal. LUDUŞUL — un oraş prosper şi înfloritor Urmare din pag 1) Ne-am implicat, cu multă responsabilitate, în organizarea şi desfăşurarea activităţii din unităţile agricole ale oraşului, în mobilizarea, de cite ori a fost necesar, a personalului şi mijloacelor de transport din celelalte unităţi economice şi din instituţii, în mod deosebit din campaniile agricole din vară şi toamnă. Datorită bunei organizări a muncii şi respectării tehnologiilor, a unei calităţi superioare a tuturor lucrărilor, cu toate condiţiile climatice nefavorabile, am obţinut, în anul 1988, cele mai mari producţii de grîu şi orz, de 5.536 şi, respectiv, de 5.432 kg la ha, ca şi producţii bune la legume şi fructe sau creşteri substanţiale la producţia de lapte şi carne, unităţile agricole din oraş situîndu-se, astfel, printre unităţile fruntaşe pe judeţ. Realizările anului 1988 ne sunt imbold pentru o angajare susţinută, pentru o mai bună mobilizare în îndeplinirea indicatorilor planului în profil teritorial şi în acest al patrulea an al actualului cincinal an care prevede un ritm de creştere la producţia marfă industrială de aproape 2 la sută. Ne-am propus ca, în acest an, să dăm o nouă înfăţişare centrului civic al oraşului, prin amplasarea şi construirea de noi blocuri cu spaţii comerciale la parter, precum şi prin finalizarea altor lucrări edilitar-gospodăreşti — introducerea apei potabile în cartierele Gheja şi Roşiori — care vor îmbogăţi zestrea de împliniri şi vor ridica gradul de urbanizare a oraşului nostru. Aşa cum ne cerea secretarul general al partidului, preşedintele României socialiste, tovară- i lui Nicolae Ceauşescu, şi în Me- satul de Anul Nou, Comitetul orăşenesc de partid va acţiona şi în 1989 — anul Congresului al XIV-lea al partidului şi al celei de-a 45-a aniversări a revo- ■ luţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi anUimpe■rialistă din August 1944 — pen- tru unirea tuturor eforturilor şi imobilizarea exemplară a orga- nelor şi organizaţiilor de partid, de masă şi obşteşti, a tuturor colectivelor de oameni ai muncii în vederea realizării ritmice şi la un înalt nivel calitativ a sarcinilor economico-sociale şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. INSTANTANEE Vestita bere de Reghin — pînă la consumatori — trece şi prin eprubetele laborantelor Silvia Suciu (biolog) şi Lucreţia Bordaş (tehnician). Foto: TUDOREL RUS CALENDAR Duminică 15 IANUARIE Soarele răsare la ora 7,49, apune la ora 17,01. Zile trecute 15, zile rămase 350. • 1850 — S-a născut Mihai Eminescu, Luceafărul poeziei româneşti, poetul naţional al poporului român (m. 1889). CINEMA TlRGU-MUREŞ — Arta: Zorii a grecul (seriile I—II). Unirea) Dragonul alb. Progresul: Sfîrşitul legendei. (Şeriful din Tennessee — partea a Il-a) Select! Ultimul drum. Tineretului: Inima de iepure (orele 9 şi 11); O fată fericită (orele 15, 17, 19 şi 21) Flacăra: La capătul liniei. SIGHIŞOARA — Lumina: Ultitoarele aventuri ale muşchetarilor. Stefan cel Mare. Clubul CFR: Răfun 11. REGHIN — Patria: Statueta schimbată. TÎRNAVENI — Melodia: Legenda şerifului din Tennessee (partea I). LUDUŞ — Flacăra: Tarzan, omul maimuţă. SOVATA Doina: Parisul vesel. Muncitorul! Pisica îşi scoate ghearele. SARMAŞU — Popular: Umbrele soarelui Temerarii de la scara doi. IERNUT — Lumina: Pistruiatul (partea a Iii-a) — Insurecţia. SlNGEORGIU DE PÂDURE — Popular: Flăcări pe comori. FÎNTlNELE — Patria: Nelu. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul. Duminică In familie. LUNI. 16 IANUARIE TlRGU-MUREŞ — Arta: Zorba grecul (seriile I—II, orele 10 şi 13); ora 18, gala filmului Hanul dintre dealuri. Unirea: Dragonul alb. Progresul: Statueta schimbată. Select: Noaptea generallor (seriile I—II). Tineretului? Intîmplări pe vasul „Speranţa" (orele 9, 11, 15 şi 17). Primăvara bobocilor (orele 19 şi 21). Flacăra: Drumuri neumblate. SIGHIŞOARA — Lumina. Operaţie riscantă. Clubul CFR: Răfuiala. REGHIN — Patria: Ca-n filme. TIRNAVF.NI — Melodia: Luminile din larg. Comanda urgentă. LUDUȘ — Flacăra: Memorie regăsită. SOVATA — Doina: „Privighetoarea" în oraș. Muncitorul: Pisica își scoate ghearele. SARMAȘU — Popular: Omul de pe bulevardul Capucinilor. IERNUT — Lumina: Pistruiatul (partea a IlI-a) — Insurecţia. SINGEORGIU DE PĂDURE — Populari Cei 13 de la Barletta. FÎNTÎNELE — Patria: Inspector de poliţie. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Sfîrşitul legendei (partea a Il-a — Legenda şerifului din Tennessee).