Steaua Roşie, februarie 1989 (Anul 40, nr. 26-49)

1989-02-01 / nr. 26

PfíOltTAR! D/K TOATC TtRilf ,VWT!-'A-f ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL PCR SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Direcţii prioritare de acţiune în economie în lumina exigenţelor formulate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU Măsuri energice pentru creşterea producţiei fizice şi realizarea planului Acţionind în spiritul indicaţii­lor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la şedinţa Comitetu­lui Politic Executiv al OG al PGR din 13 ianuarie a.c., unită­ţilor economice, organelor şi or­ganizaţiilor de partid, consiliului oamenilor muncii de la Ţesăto­­ria de bumbac din Tîrgu-Mureş, în frunte cu comitetul de partid, a luat măsurile ce se impuneau în vederea organizării cit mai temeinice şi desfăşurării cores­punzătoare a producţiei în acest început de an. Drept urmare, în luna ianuarie s-au realizat sarci­nile fizice şi valorice de plan Avînd în vedere problemele mai deosebite manifestate în aprovi­zionarea cu fire, se acordă cea mai mare atenţie încadrării în normele aprobate, precum şi re­ducerii în continuare a consu­murilor de materii prime, mate­riale şi energie, utilizării depline a capacităţii maşinilor şi uti­lajelor, folosirii judicioase a tim­pului de lucru şi a forţei de muncă, creşterii productivităţii, a eficienţei economice în general. — In 1989 avem de înfăptuit sarcini deosebit de mobilizatoa­re la toţi indicatorii de plan, cu mult mai mari decît nivelul rea­lizărilor din anul trecut — ne spunea ing. Elena Szabó, şef bi­rou organizarea producţiei şi a muncii. Deci, se înţelege că am acţionat din timp şi cu răspun­dere pentru pregătirea întregului proces de fabricaţie a articole- IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 3-a) Reducerea consumurilor de materii prime, materiale şi energie — preocupare majoră a colectivului pentru activitatea din 1989 Patru ani consecutiv: 1984,1985, 1986 şi 1987, în care colectivul tinerei Fabrici de anvelope din Luduş a cunoscut din plin suc­cesul în muncă, răsplătit la fi­nele fiecăruia cu cîştigarea ti­tlului de fruntaş pe ţară în între­cerea socialistă. Acestor ani denşi, de rodnice înfăptuiri, Ii se va adăuga şi 1988, caracterizat şi el la ora bilanţului făcut de adunarea generală a reprezen­tanţilor oamenilor muncii, demn de un nou titlu de fruntaş pe ţară. Iată o minunată încununare a efortului de ani a acestui har­nic şi deosebit de întreprinzător colectiv care, transforrr­îndu-se pe sine, şi-a clădit, prin tăria braţelor şi isteţimea minţii, un prestigiu ce întruneşte cele mai înalte aprecieri, o personalitate bine definită în rîndul lucrăto­rilor industriei chimice româ­neşti. Adunări generale ale oamenilor muncii Darea de seamă prezentată de directorul întreprinderii ing. Ioan Borda nu conţine desigur ase­menea aprecieri. Le-am sinteti­zat noi, acum şi aici, din admi­raţia pentru un colectiv care, ac­­ţionînd în aceleaşi condiţii ca toate celelalte, a ştiut să se im­pună, în primul rînd, prin efor­tul propriu, pe terenul faptelor creatoare, detaşîndu-se de fie­care dată în cîştigători ai marii competiţii a muncii. Atmosfera dezbaterii realizări­lor pe 1988 şi a stabilirii măsu­rilor de îndeplinire a planului pe 1989 din cadrul adunării ge­nerale pe bază de bilanţ a fost de critică constructivă. Fără în­doială succesul a avut aici par­tea sa de apreciere, dar sîntem de părere că forţa dinamizatoa­re a colectivului stă tocmai în capacitatea membrilor săi de au­toanaliză, în puterea morală de a desprinde din ansamblu defi­cienţele, neîmplinirile asupra cărora îşi canalizează cu un IOAN CISMAS (Continuare în pag. a­­3-a) POLITEHNICA MUNCITOREASCĂ Ideea e mai veche: a-l fixa o dată pe certificatul de naș­tere nu se încumetă nici chiar inginerul Sorin Rehner, pose­sor al unei memorii meticu­los orînduite. Cert este, mă a­­sigură secretarul comitetului UTG de la „Nicovala“ Sighi­șoara, că ultimii doi ani au propulsat spre palpabile cote calitative o iniţiativă numită dintru început prin sintagmă supusă, pe nedrept, devalori­­zării­ politehnica muncito­rească. Nu şi-au propus nea­părat reabilitarea unei noţi­uni; au prospectat o formulă nerestrictivă în cuprinderea gîndului, a dorinţei, pentru tot ceea ce înseamnă nou în domeniu. Gînd concentrat MIHAI SUCIU (Continuare In pag. a 2-a) // Anul XL ^ H Nr. 26 (9.576) A II Miercuri, li 1 februarie 1989 | \\ 4 pagini JJ 50 de bani // Verificarea metrologică şi controlul balanţelor în laborato­rul IJPPS Tîrgu-Mureş -­Foto: IOSIF TRIF Şedinţa Comitetului executiv­­­v al Consiliului popular judeţean Marţi, 31 ianuarie a.c., a avut loc şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, în cadrul ordinii de zi. Comite­tul executiv a analizat şi apro­bat Raportul privind modul în care sunt asigurate condiţiile de execuţie (documentaţii, ampla­samente, finanţare, materiale) pentru realizarea ritmică a pla­nului de Trustul antrepriză ge­nerală de construcţii şi montaj pe anul 1989 şi Raportul privind organizarea şi desfăşurarea ac­ţiunii pentru aducerea la înde­plinire a măsurilor stabilite în domeniul modernizării localită­ţilor, perfecţionării, organizării şi conducerii agriculturii, optimi­zării transporturilor, căilor de comunicaţie şi reţelelor de ener­gie electrică. Comitetul execu­tiv a fost apoi informat despre preocupări­ şi măsurile luate de birourile exe­cutive ale consiliilor populare comunale şi consiliile de condu­cere ale centrelor de cultură şi creaţie „Cîntarea României“ pen­tru asigurarea dotării cu carte a bibliotecilor comunale în anul 1989, despre măsurile luate de Direcţia pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale pentru o programare corespunzătoare a personalului muncitor din unită­ţile socialiste în vederea înscrie­rii la pensie din asigurările so­ciale de stat pe anul 1989 şi des­pre activitatea de rezolvare a propunerilor, sesizărilor şi cere­rilor oamenilor muncii In luna decembrie 1988. Reparaţii de bună calitate la toate maşinile şi utilajele agricole! Despre mersul lucrărilor de reparaţii ne interesăm cum se munceşte în zona de activitate a Staţiunii de mecanizare a a­­griculturii din Fărăgău. In ate­lierul central discutăm cu in­ginerul Ioan Teban, directorul staţiunii. Se lucrează din plin la repararea celor 190 de trac­toare. Motoarele se repară la centrele specializate din Tîrgu- Mureş şi Sărmaşu, de unde se aduc şi se montează apoi aici. La această operaţiune de mare răspundere, ca şi la repararea celorlalte componente ale trac­torului iau parte cei mai buni mecanici şi mecanizatori. Ii cu­noaştem pe Vasile Manu de la Cozma, pe Augustin Suciu şi Zaharie Blaga de la Băla care muncesc cu multă atenţie. Cu răspundere şi îndemînare se lucrează şi la recondiţionarea pieselor. Aici, în colectivul res­­trîns de mecanizatori se aflau Ioan Gorea cu fiul său Ioan, apoi Augustin Fărgaciu care cu cei 27 de ani la activ în pro­ducţie e cel mai vechi mecani­zator din staţiune. Tovarăşul di­rector a ţinut să precizeze că Augustin Fărgaciu se numără printre cei mai buni mecanici din atelier, la nevoie este şi sudor, iar vara este cel mai bun combiner. Bun meseriaş este şi Ioan Suciu care lucrează la ban­cul de verificat al instalaţiei hidraulice şi la pompele de in­jecţie acţionate pe bază electro­nică. Deşi SMA Fărăgău, prin poziţia sa geografică, are condi­ţii mai puţin favorabile reali­zării producţiilor mari, record, mecanizatorii fac totul ca prin lucrări de calitate să-şi aducă un aport cit mai mare la creş­terea potenţialului pămîntului. Printre ei se înscriu Ioan Giur­giu, şeful secţiei de mecanizare de la Cozma, care este un spe­cialist policalificat, fapt ce-i per­mite, ca la nevoie, să lucreze şi la strung. Tot de la Cozma se remarcă şi Petru Suciu, el fiind considerat cel mai bun me­canizator în tot cursul anului, deci şi acum la repararea trac­toarelor. Mecanizatori destoinici lucrea­ză sub îndrumarea lui Gheorghe Radu şi la secţia din Breaza. Muncă de calitate se face şi la atelierul de la Băla, unde Dă­­nilă Lazăr are cei mai experi­mentaţi mecanizatori pe staţiune. Un popas şi la atelierul brigăzii din Crăieşti, Vasile Cătinean, confirma că a terminat repara­ţiile la grupa grapelor cu dise, stelate şi cu colţi ficşi. In ate­lierul unde se lucra, era cald. Erau înşiruite 7 pluguri. Se re­condiţionau prazurile şi coroa­nele. Augustin Porav, mecanicul de întreţinere, şi Augustin Cătinean, Petru Chiorean, Si­­mion Gorea se străduiau să e­­xecute reparaţii de calitate su­perioară, pe care sînt hotărîţi să le încheie în curînd. In atelierul de la Sîntu au fost reparate toate tipurile de semănători pentru păioase şi prăşitoare. După cele văzute se lucrează cu atenţie, dar ei nu au acum cantitatea de carbid sufi­cientă. Pentru a ne încadra cu repararea tractoarelor şi maşini­lor agricole ce se vor folosi în campania agricolă de primăvară în termenele prevăzute, se cere ca peste tot munca în ateliere şi centrele specializate să fie mult intensificată, primind peste tot efectuarea unor lucrări de calitate. Interes sporit trebuie pus pe economisirea energiei, pe recondiţionarea pieselor, obiectiv major al acestei campanii a ier­nii pe care o parcurgem. REMUS CÂMPEAN!

Next