Steaua Roşie, februarie 1989 (Anul 40, nr. 26-49)
1989-02-01 / nr. 26
PfíOltTAR! D/K TOATC TtRilf ,VWT!-'A-f ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL PCR SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Direcţii prioritare de acţiune în economie în lumina exigenţelor formulate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU Măsuri energice pentru creşterea producţiei fizice şi realizarea planului Acţionind în spiritul indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la şedinţa Comitetului Politic Executiv al OG al PGR din 13 ianuarie a.c., unităţilor economice, organelor şi organizaţiilor de partid, consiliului oamenilor muncii de la Ţesătoria de bumbac din Tîrgu-Mureş, în frunte cu comitetul de partid, a luat măsurile ce se impuneau în vederea organizării cit mai temeinice şi desfăşurării corespunzătoare a producţiei în acest început de an. Drept urmare, în luna ianuarie s-au realizat sarcinile fizice şi valorice de plan Avînd în vedere problemele mai deosebite manifestate în aprovizionarea cu fire, se acordă cea mai mare atenţie încadrării în normele aprobate, precum şi reducerii în continuare a consumurilor de materii prime, materiale şi energie, utilizării depline a capacităţii maşinilor şi utilajelor, folosirii judicioase a timpului de lucru şi a forţei de muncă, creşterii productivităţii, a eficienţei economice în general. — In 1989 avem de înfăptuit sarcini deosebit de mobilizatoare la toţi indicatorii de plan, cu mult mai mari decît nivelul realizărilor din anul trecut — ne spunea ing. Elena Szabó, şef birou organizarea producţiei şi a muncii. Deci, se înţelege că am acţionat din timp şi cu răspundere pentru pregătirea întregului proces de fabricaţie a articole- IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 3-a) Reducerea consumurilor de materii prime, materiale şi energie — preocupare majoră a colectivului pentru activitatea din 1989 Patru ani consecutiv: 1984,1985, 1986 şi 1987, în care colectivul tinerei Fabrici de anvelope din Luduş a cunoscut din plin succesul în muncă, răsplătit la finele fiecăruia cu cîştigarea titlului de fruntaş pe ţară în întrecerea socialistă. Acestor ani denşi, de rodnice înfăptuiri, Ii se va adăuga şi 1988, caracterizat şi el la ora bilanţului făcut de adunarea generală a reprezentanţilor oamenilor muncii, demn de un nou titlu de fruntaş pe ţară. Iată o minunată încununare a efortului de ani a acestui harnic şi deosebit de întreprinzător colectiv care, transforrrîndu-se pe sine, şi-a clădit, prin tăria braţelor şi isteţimea minţii, un prestigiu ce întruneşte cele mai înalte aprecieri, o personalitate bine definită în rîndul lucrătorilor industriei chimice româneşti. Adunări generale ale oamenilor muncii Darea de seamă prezentată de directorul întreprinderii ing. Ioan Borda nu conţine desigur asemenea aprecieri. Le-am sintetizat noi, acum şi aici, din admiraţia pentru un colectiv care, acţionînd în aceleaşi condiţii ca toate celelalte, a ştiut să se impună, în primul rînd, prin efortul propriu, pe terenul faptelor creatoare, detaşîndu-se de fiecare dată în cîştigători ai marii competiţii a muncii. Atmosfera dezbaterii realizărilor pe 1988 şi a stabilirii măsurilor de îndeplinire a planului pe 1989 din cadrul adunării generale pe bază de bilanţ a fost de critică constructivă. Fără îndoială succesul a avut aici partea sa de apreciere, dar sîntem de părere că forţa dinamizatoare a colectivului stă tocmai în capacitatea membrilor săi de autoanaliză, în puterea morală de a desprinde din ansamblu deficienţele, neîmplinirile asupra cărora îşi canalizează cu un IOAN CISMAS (Continuare în pag. a3-a) POLITEHNICA MUNCITOREASCĂ Ideea e mai veche: a-l fixa o dată pe certificatul de naștere nu se încumetă nici chiar inginerul Sorin Rehner, posesor al unei memorii meticulos orînduite. Cert este, mă asigură secretarul comitetului UTG de la „Nicovala“ Sighișoara, că ultimii doi ani au propulsat spre palpabile cote calitative o iniţiativă numită dintru început prin sintagmă supusă, pe nedrept, devalorizării politehnica muncitorească. Nu şi-au propus neapărat reabilitarea unei noţiuni; au prospectat o formulă nerestrictivă în cuprinderea gîndului, a dorinţei, pentru tot ceea ce înseamnă nou în domeniu. Gînd concentrat MIHAI SUCIU (Continuare In pag. a 2-a) // Anul XL ^ H Nr. 26 (9.576) A II Miercuri, li 1 februarie 1989 | \\ 4 pagini JJ 50 de bani // Verificarea metrologică şi controlul balanţelor în laboratorul IJPPS Tîrgu-Mureş -Foto: IOSIF TRIF Şedinţa Comitetului executivv al Consiliului popular judeţean Marţi, 31 ianuarie a.c., a avut loc şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, în cadrul ordinii de zi. Comitetul executiv a analizat şi aprobat Raportul privind modul în care sunt asigurate condiţiile de execuţie (documentaţii, amplasamente, finanţare, materiale) pentru realizarea ritmică a planului de Trustul antrepriză generală de construcţii şi montaj pe anul 1989 şi Raportul privind organizarea şi desfăşurarea acţiunii pentru aducerea la îndeplinire a măsurilor stabilite în domeniul modernizării localităţilor, perfecţionării, organizării şi conducerii agriculturii, optimizării transporturilor, căilor de comunicaţie şi reţelelor de energie electrică. Comitetul executiv a fost apoi informat despre preocupări şi măsurile luate de birourile executive ale consiliilor populare comunale şi consiliile de conducere ale centrelor de cultură şi creaţie „Cîntarea României“ pentru asigurarea dotării cu carte a bibliotecilor comunale în anul 1989, despre măsurile luate de Direcţia pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale pentru o programare corespunzătoare a personalului muncitor din unităţile socialiste în vederea înscrierii la pensie din asigurările sociale de stat pe anul 1989 şi despre activitatea de rezolvare a propunerilor, sesizărilor şi cererilor oamenilor muncii In luna decembrie 1988. Reparaţii de bună calitate la toate maşinile şi utilajele agricole! Despre mersul lucrărilor de reparaţii ne interesăm cum se munceşte în zona de activitate a Staţiunii de mecanizare a agriculturii din Fărăgău. In atelierul central discutăm cu inginerul Ioan Teban, directorul staţiunii. Se lucrează din plin la repararea celor 190 de tractoare. Motoarele se repară la centrele specializate din Tîrgu- Mureş şi Sărmaşu, de unde se aduc şi se montează apoi aici. La această operaţiune de mare răspundere, ca şi la repararea celorlalte componente ale tractorului iau parte cei mai buni mecanici şi mecanizatori. Ii cunoaştem pe Vasile Manu de la Cozma, pe Augustin Suciu şi Zaharie Blaga de la Băla care muncesc cu multă atenţie. Cu răspundere şi îndemînare se lucrează şi la recondiţionarea pieselor. Aici, în colectivul restrîns de mecanizatori se aflau Ioan Gorea cu fiul său Ioan, apoi Augustin Fărgaciu care cu cei 27 de ani la activ în producţie e cel mai vechi mecanizator din staţiune. Tovarăşul director a ţinut să precizeze că Augustin Fărgaciu se numără printre cei mai buni mecanici din atelier, la nevoie este şi sudor, iar vara este cel mai bun combiner. Bun meseriaş este şi Ioan Suciu care lucrează la bancul de verificat al instalaţiei hidraulice şi la pompele de injecţie acţionate pe bază electronică. Deşi SMA Fărăgău, prin poziţia sa geografică, are condiţii mai puţin favorabile realizării producţiilor mari, record, mecanizatorii fac totul ca prin lucrări de calitate să-şi aducă un aport cit mai mare la creşterea potenţialului pămîntului. Printre ei se înscriu Ioan Giurgiu, şeful secţiei de mecanizare de la Cozma, care este un specialist policalificat, fapt ce-i permite, ca la nevoie, să lucreze şi la strung. Tot de la Cozma se remarcă şi Petru Suciu, el fiind considerat cel mai bun mecanizator în tot cursul anului, deci şi acum la repararea tractoarelor. Mecanizatori destoinici lucrează sub îndrumarea lui Gheorghe Radu şi la secţia din Breaza. Muncă de calitate se face şi la atelierul de la Băla, unde Dănilă Lazăr are cei mai experimentaţi mecanizatori pe staţiune. Un popas şi la atelierul brigăzii din Crăieşti, Vasile Cătinean, confirma că a terminat reparaţiile la grupa grapelor cu dise, stelate şi cu colţi ficşi. In atelierul unde se lucra, era cald. Erau înşiruite 7 pluguri. Se recondiţionau prazurile şi coroanele. Augustin Porav, mecanicul de întreţinere, şi Augustin Cătinean, Petru Chiorean, Simion Gorea se străduiau să execute reparaţii de calitate superioară, pe care sînt hotărîţi să le încheie în curînd. In atelierul de la Sîntu au fost reparate toate tipurile de semănători pentru păioase şi prăşitoare. După cele văzute se lucrează cu atenţie, dar ei nu au acum cantitatea de carbid suficientă. Pentru a ne încadra cu repararea tractoarelor şi maşinilor agricole ce se vor folosi în campania agricolă de primăvară în termenele prevăzute, se cere ca peste tot munca în ateliere şi centrele specializate să fie mult intensificată, primind peste tot efectuarea unor lucrări de calitate. Interes sporit trebuie pus pe economisirea energiei, pe recondiţionarea pieselor, obiectiv major al acestei campanii a iernii pe care o parcurgem. REMUS CÂMPEAN!