Steaua Roşie, martie 1989 (Anul 40, nr. 50-76)
1989-03-01 / nr. 50
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL POR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XLII Nr. 50 (9.600) II Miercuri, li 1 martie 1989 ii V. 4 pagini JJ 1^ 50 de bani Jj CALITATE, RITM Şl EFICIENŢĂ ÎN REALIZAREA SARCINILOR DIN INDUSTRIE ŞI AGRICULTURĂ EXPORT 1989 Produse noi, cu grad sporit de valorificare a materiilor prime, a coloranţilor şi a chimicalelor Colectivul Ţesătoriei de mătase din Sighişoara, fruntaş pe ţară, puternic mobilizat de chemările şi îndemnurile adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul Consfătuirii de lucru de la CC al PCR pe probleme ale activităţii economice şi la şedinţa Comitetului Politic Executiv din 3 februarie a.c., a încheiat primele două luni cu un bilanţ bun, cu realizări semnificative la toţi indicatorii. Depăşiri importante s-au înregistrat, la export, înfăptuindu-se totodată producţia fizică pe sortimente, în timp ce la consumurile materiale şi energetice s-au înregistrat economii, ca şi la cheltuielile totale şi materiale la 1.000 de lei producţie marfă, fapt care explică plusurile contabilizate la beneficiul barometru al eficienţei întregii activităţi economice. Despre acţiunile şi măsurile întreprinse de Consiliul oamenilor muncii, sub directa conducere a comitetului de partid, ne-a vorbit ing. Maria Oniza, inginer-şef al întreprinderii. „ Faptul că producţia anului 1989 am pregătit-o minuţios, încă din luna decembrie 1988, ne-a permis să lucrăm la capacitate, la nivelul graficelor stabilite încă din prima zi de muncă a lui ianuarie. Ca urmare, în cele două luni trecute din acest an am obţinut rezultate dintre cele mai bune depăşiri de cîteva sute de mii la producţia marfă, realizarea integrală a producţiei fizice pe sortimente, precum şi plusuri de 28 la sută la exportul direct şi de 48 la sută la cel indirect. Important este faptul că la indicatorii de eficienţă s-au înregistrat rezultate bune — economii la consumurile de materiale şi energie, precum şi la cheltuielile la 1.000 de lei producţie marfă. Din acest bilanţ se desprinde concluzia că am lucrat bine, că acţiunile şi măsurile stabilite în planul MTO, în celelalte programe — de modernizare a producţiei şi tehnologiilor, de creştere a productivităţii, a nivelului tehnic şi calitativ al produselor — adoptate de adunarea generală — s-au înfăptuit întocmai, la un nivel ridicat de eficienţă. Ca urmare, peste 75 la sută din producţia fabricată se compune din sortimente noi cu un grad mare de valorificare a materiilor prime, coloranţilor şi chimicalelor. — Aţi evidenţiat importanţa programelor stabilite şi adoptate de adunarea generală, aplicarea lor consecventă la fiecare loc de muncă, în obţinerea unor rezultate bune la nivelul celor două luni abia trecute din acest an, între care şi programul de modernizare şi organizare a producţiei. Pe care obiective din acest program s-a insistat în mod deosebit? — Aşa cum se prevede în plan, o mare parte a producţiei realizate este destinată exportului direct şi indirect. Pentru a realiza la timp şi în condiţiile de calitate prevăzute în contracte este necesar ca maşinile şi utilajele să funcţioneze la capacitate, la un anumit grad de r ,eţe şi de calitate, muncitorii să posede îndemînare şi cunoştinţe profesionale necesare înfăptuirii acestor cerinţe. Iată de ce, aşa cum ne îndeamnă mereu secretarul general al partidului, este necesară modernizarea, organizarea superioară, perfecţionarea cunoştinţelor profesionale. Desigur, în cadrul programului de modernizare am insistat şi vom insista pe obiectivele impuse de structura producţiei, de maşinile cu care producem. Plecînd de la aceste cerinţe am găsit de cuviinţă să îmbunătăţim calităţile tehnice ale maşinilor de ţesut încît să reducem timpii de sta IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 2-a) Ultimul control la tractoarele reparate la CAP Gălăţeni Foto: ŞTEFAN MESAROŞ Să intensificăm la maximum transportul şi aplicarea ingrăşămintelor organice! Iată-ne în prima zi de martie, lună în care primăvara începe să reintre treptat în drepturile ei depline , ceea ce impune urgentarea tuturor lucrărilor agricole pregătitoare în vederea finalizării lor neîntârziate şi a fi gata pregătiţi în orice moment pentru declanşarea campaniei de primăvară. In cadrul acestor pregătiri se includ şi acţiunile de transport şi fertilizare cu îngrăşăminte naturale a ogoarelor, fîneţelor şi pajiştilor naturale. Din cele 500.000 tone de îngrăşăminte organice prevăzute în programul judeţean pentru a ajunge pe ogoare în cursul acestui trimestru, pînă la începutul acestei săptămîni au fost cărate 320.000 tone şi au fost fertilizate 6.202 ha faţă de 12.500 ha programate în perioada amintită. Avînd în vedere particularităţile perioadei scurse din acest an, lipsa de precipitaţii cit şi deficitul mare de apă din sol, se impune declanşarea mai timpurie a lucrărilor din cîmp, de pregătire şi însămînţare a culturilor de primăvară, folosirea cu maximă eficienţă a fiecărui moment favorabil. In acest scop considerăm că este necesar ca şi programul judeţean de transport şi fertilizare pe trimestrul I să fie devansat Acţiunea „Fertilizarea 1989“ şi să se asigure condiţii optime de producţie, de realizare a prevederilor în toate unităţile. Realizările obţinute pînă acum în această privinţă, chiar dacă în unele unităţi s-a muncit mult, nu se ridică peste tot la nivelul aşteptărilor, dar faptul că în multe cooperative şi consilii agroindustriale prevederile programului au fost îndeplinite şi chiar depăşite denotă că dacă se acţiona peste tot cu aceeaşi răspundere pentru mobilizarea şi activizarea forţelor altele erau rezultatele. Iată, spre exemplu, cooperativele agricole din consiliile agroindustriale Zau de Cîmpie şi Sărmaşu au transportat în acest an 18.700 de tone şi, respectiv, 15.270 de tone, faţă de 12.000 şi, respectiv, 12.800 de tone programate, fertilizînd totodată 491 ha şi, respectiv, 52 plin de teren. De asemenea, rezultate bune, cuprinse între 65 şi 81 VASILE ORZA (Continuare in pag. a 2-a) -TV de azi, 1 martie, începe o noua etapa de majorare a retribuţiilor şi pensiilor • ÎNCEPE ETAPA a III-A DE MAJORARE EŞALONATA A RETRIBUTIILOR PERSONALULUI MUNCITOR MAI MARI DE 2.250 LEI LUNAR • SE MĂRESC PENSIILE DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT PENTRU MUNCA DEPUSA SI LIMITA DE VIRSTA CUPRINSE INTRE 1.501—3.000 LEI LUNAR începînd de la 1 martie, se trece la aplicarea etapei a IlI-a de majorare eşalonată a retribuţiilor personalului muncitor mai mari de 2.250 lei lunar şi totodată, se majorează pensiile de asigurări sociale de stat pentru munca depusă şi limită de vîrstă cuprinse între 1.501—3 000 lei lunar. Ca și cele precedente, acestea sunt măsuri de mare însemnătate politică şi socială, care privesc peste 40 la sută din personalul muncitor din economie şi circa 600.000 de pensionari. Merită relevat că în această perioadă de materializare a măsurilor de creştere a veniturilor băneşti ale populaţiei — perioadă care pe plan mondial se caracterizează prin condiţii economice grele, de instabilitate şi criză — România a reuşit să achite şi o parte însemnată din datoria sa externă, ţara noastră propunîndu-şi să lichideze în scurt timp această datorie. Sunt toate acestea argumente de netăgăduit ale trăiniciei şi vitalităţii economiei noastre naţionale, ale forţei şi capacităţii sale de a depăşi orice greutăţi, ale justeţei politicii ştiinţifice, clarvăzătoare a partidului de dezvoltare multilaterală a patriei, politică a cărui iniţiator şi promotor consecvent este secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Dezvoltarea economică nu a fost concepută ca un scop în sine, ci ca unica sursă de creştere a avuţiei naţionale, de ridicare pe această bază a nivelului de trai material şi spiritual al poporului , obiectivul fundamental al politicii partidului nostru comunist, esenţa însăşi a societăţii socialiste pe care o edificăm pe pămîntul patriei. Anul trecut, începînd de la 1 august s-a trecut la majorarea retribuţiilor personalului muncitor, majorare eşalonată în trei etape. In prima etapă (1 august — 1 octombrie) s-au majorat retribuţiile cuprinse între 1.500— 2.000 lei lunar, noile retribuţii majorate fiind cuprinse între 2.000—2.400 lei. In acest fel, retribuţia tarifară minimă pe economie a crescut de la 1.500 la 2.000 lei, cu circa 33 la sută, aceasta fiind cea mai mare majorare de retribuţii din toţi anii construcţiei socialiste în ţara noastră. De majorările de retribuţii în prima etapă au beneficiat peste 2,5 MILIOANE de (Continuare în pag. a 2-a) SUB GUMĂ DE CODRU URDU... Februarie, 22. Tardivă răbufnire a iernii cu explozia ei de fulgi. După albul dominant, căzut peste noapte, ziua se arată însorită. Mici caiete de ceaţă se furişează pe după cetele munţilor cu căciulile înălbite. Brusc, aerul devine mai răcoros. Sub bariera verde a brazilor, identificată cu locul şi cu o istorie. Deda, localitate cu nume de femeie, ne întîmpină zîmbind. Redăm cîteva secvenţe din radiografia unei zile. Autobuzul de Harghita aşteaptă in gară pe cei care-şi continuă drumul spre Topliţa. Trei femei spală rufe în piriu. Degete roşii. Nu le pasă. Indicatorul de la ramificaţie — cit se poate de concis: 5 ore pînă la Seaca, 8 ceasuri pînă la vîrful Tomii. Poarta lui Ion Mureşan parcă a înflorit dintr-un trunchi de stejar. Dacia 3-MS-1.029 ne stropeşte un pic, prieteneşte. Nu-i bai. E de „bun venit!“ Intr-un echilibru precar, cocoţaţi pe acoperiş, trei elevi curăţă zăpada de pe clădirea grădiniţei. Există 200 de abonaţi, reţetele se dau şi se iau la telefon. Punctul PSI al pompierilor comunali, pentru zona pînă la Topliţa, dotat cu toate cele, de vreo zece ani ocupă locul al doilea. Au şi maşină. Maistrul Alexandru Morărean, şeful atelierului de reparaţii auto-moto, specialist nn de toate, înlocuieşte „platinele“ pe întuneric! La cooperativa de credit nu e loc nici să mai arunci măcar un ac. Oameni şi, mai ales, sute! Pe lingă casa istoricului Vasile Netea, gîrbovită sub vreme, un drumeag şerpuieşte spre dreapta. Copacii sînt înclinaţi in sensul curgerii apei. Din cauza... vîntului. Primarul Vintu nu-şi vede capul de grijile comunei. La primărie, nu du-te-vino. In pagina a III-a vom vedea şi de ce. Deocamdată, zăpada e groasă de o palmă. In primăvară alta va fi povestea. Pe nesimţite se lasă seara. La revedere. Ne-a părut bine! In pag. a 3-a: Reporteri în sat, satul în ziar: DEDA