Steaua Roşie, martie 1989 (Anul 40, nr. 50-76)

1989-03-01 / nr. 50

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL POR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XL­­­II Nr. 50 (9.600) II Miercuri, li 1 martie 1989 ii V. 4 pagini JJ 1^ 50 de bani Jj CALITATE, RITM Şl EFICIENŢĂ ÎN REALIZAREA SARCINILOR DIN INDUSTRIE ŞI AGRICULTURĂ EXPORT 1989 Produse noi, cu grad sporit de valorificare a materiilor prime, a coloranţilor şi a chimicalelor Colectivul Ţesătoriei de mătase din Sighişoara, fruntaş pe ţară, puternic mobilizat de chemările şi îndemnurile adresate de tova­răşul Nicolae Ceauşescu cu pri­lejul Consfătuirii de lucru de la CC al PCR pe probleme ale ac­tivităţii economice şi la şedinţa Comitetului Politic Executiv din 3 februarie a.c., a încheiat pri­mele două luni cu un bilanţ bun, cu realizări semnificative la toţi indicatorii. Depăşiri importante s-au înregistrat, la export, înfăp­­tuindu-se totodată producţia fi­zică pe sortimente, în timp ce la consumurile materiale şi energe­tice s-au înregistrat economii, ca şi la cheltuielile totale şi mate­riale la 1.000 de lei producţie marfă, fapt care explică plusu­rile contabilizate la beneficiu­l barometru al eficienţei întregii activităţi economice. Despre ac­ţiunile şi măsurile întreprinse de Consiliul oamenilor muncii, sub directa conducere a comitetului de partid, ne-a vorbit ing. Maria Oniza, inginer-şef al întreprin­derii. „ Faptul că producţia anulu­i 1989 am pregătit-o minuţios, în­că din luna decembrie 1988, ne-­a permis să lucrăm la capacitate, la nivelul graficelor stabilite în­că din prima zi de muncă a lui ianuarie. Ca urmare, în cele do­uă luni trecute din acest an am obţinut rezultate dintre cele mai bune­ depăşiri de cîteva sute de mii la producţia marfă, realiza­rea integrală a producţiei fizice pe sortimente, precum şi plusuri de 28 la sută la exportul direct şi de 48 la sută la cel indirect. Important este faptul că la indi­catorii de eficienţă s-au înregis­trat rezultate bune — economii la consumurile de materiale şi energie, precum şi la cheltuielile la 1.000 de lei producţie marfă. Din acest bilanţ se desprinde concluzia că am lucrat bine, că acţiunile şi măsurile stabilite în planul MTO, în celelalte progra­me — de modernizare a produc­ţiei şi tehnologiilor, de creştere a productivităţii, a nivelului teh­nic şi calitativ al produselor — adoptate de adunarea generală — s-au înfăptuit întocmai, la un ni­vel ridicat de eficienţă. Ca urma­re, peste 75 la sută din produc­ţia fabricată se compune din sor­timente noi cu un grad mare de valorificare a materiilor prime, coloranţilor şi chimicalelor. — Aţi evidenţiat importanţa programelor stabilite şi adoptate de adunarea generală, aplicarea lor consecventă la fiecare loc de muncă, în obţinerea unor rezul­tate bune la nivelul celor două luni abia trecute din acest an, între care şi programul de mo­dernizare şi organizare a produc­ţiei. Pe care obiective din acest program s-a insistat în mod deo­sebit? — Aşa cum se prevede în plan, o mare parte a producţiei realizate este destinată exportu­lui direct şi indirect. Pentru a realiza la timp şi în condiţiile de calitate prevăzute în contrac­­­te este necesar ca maşinile şi u­­tilajele să funcţioneze la capaci­tate, la un anumit grad de r­ ,eţe şi de calitate, muncitorii să po­sede îndemînare şi cunoştinţe profesionale necesare înfăptuirii acestor cerinţe. Iată de ce, aşa cum ne îndeamnă mereu secreta­rul general al partidului, este necesară modernizarea, organiza­rea superioară, perfecţionarea cunoştinţelor profesionale. Desi­gur, în cadrul programului de modernizare am insistat şi vom insista pe obiectivele impuse de structura producţiei, de maşinile cu care producem. Plecînd de la aceste cerinţe am găsit de cu­viinţă să îmbunătăţim calităţile tehnice ale maşinilor de ţesut încît să reducem timpii de sta­ IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 2-a) Ultimul control la tractoarele reparate la CAP Gălăţeni Foto: ŞTEFAN MESAROŞ Să intensificăm la maximum transportul şi aplicarea ingrăşămintelor organice! Iată-ne în prima zi de mar­tie, lună în care primăvara înce­pe să reintre treptat în dreptu­rile ei depline , ceea­ ce impune urgentarea tuturor lucrărilor a­­gricole pregătitoare în vederea finalizării lor neîntârziate şi a fi gata pregătiţi în orice moment pentru declanşarea campaniei de primăvară. In cadrul acestor pre­gătiri se includ şi acţiunile de transport şi fertilizare cu îngră­şăminte naturale a ogoarelor, fî­­neţelor şi pajiştilor naturale. Din cele 500.000 tone de îngrăşăminte organice prevăzute în programul judeţean pentru a ajunge pe o­­goare în cursul acestui trimestru, pînă la începutul acestei săptă­­mîni au fost cărate 320.000 tone şi au fost fertilizate 6.202 ha fa­ţă de 12.500 ha programate în perioada amintită. Avînd în ve­dere particularităţile perioadei scurse din acest an, lipsa de pre­cipitaţii cit şi deficitul mare de apă din sol, se impune declan­şarea mai timpurie a lucrărilor din cîmp, de pregătire şi însă­­mînţare a culturilor de primă­vară, folosirea cu maximă efici­enţă a fiecărui moment favora­bil. In acest scop considerăm că este necesar ca şi programul ju­deţean de transport şi fertilizare pe trimestrul I să fie devansat Acţiunea „Fertilizarea 1989“ şi să se asigure condiţii optime de producţie, de realizare a pre­vederilor în toate unităţile. Realizările obţinute pînă acum în această privinţă, chiar dacă în unele unităţi s-a muncit mult, nu se ridică peste tot la nive­lul aşteptărilor, dar faptul că în multe cooperative şi consilii a­­groindustriale prevederile pro­gramului au fost îndeplinite şi chiar depăşite denotă că dacă se acţiona peste tot cu aceeaşi răs­pundere pentru mobilizarea şi activizarea forţelor altele erau rezultatele. Iată, spre exemplu, cooperativele agricole din consi­liile agroindustriale Zau de Cîm­­pie şi Sărmaşu au transportat în acest an 18.700 de tone şi, res­pectiv, 15.270 de tone, faţă de 12.000 şi, respectiv, 12.800 de to­ne programate, fertilizînd totoda­tă 491 ha şi, respectiv, 52 p­lin de teren. De asemenea, rezulta­te bune, cuprinse între 65 şi 81 VASILE ORZ­A (Continuare in pag. a 2-a) -TV de azi, 1 martie, începe o noua etapa de majorare a retribuţiilor şi pensiilor • ÎNCEPE ETAPA a III-A DE MAJORARE EŞALON­AT­A A RETRIBU­TIILOR PERSONALULUI MUNCITOR MAI MARI DE 2.250 LEI LUNAR • SE MĂRESC PENSIILE DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT PENTRU MUNCA DEPUSA SI LIMITA DE VIRSTA CUPRINSE INTRE 1.501—3.000 LEI LUNAR începînd de la 1 martie, se trece la aplicarea etapei a IlI-a de majorare eşalonată a retribu­ţiilor personalului muncitor­ mai mari de 2.250 lei lunar şi totoda­tă, se majorează pensiile de asi­gurări sociale de stat pentru munca depusă şi limită de vîrstă cuprinse între 1.501—3 000 lei lu­nar. Ca și cele precedente, aces­tea sunt măsuri de mare însem­nătate politică şi socială, care privesc peste 40 la sută din per­sonalul muncitor din economie şi circa 600.000 de pensionari. Merită relevat că în aceas­tă perioadă de materializare a mă­surilor de creştere a veniturilor băneşti ale populaţiei — perioa­dă care pe plan mondial se ca­racterizează prin condiţii econo­mice grele, de instabilitate şi cri­ză — România a reuşit să achite şi o parte însemnată din datoria sa externă, ţara noastră propu­­nîndu-şi să lichideze în scurt timp această datorie. Sunt toate acestea argumente de netăgăduit ale trăiniciei şi vitalităţii econo­miei noastre naţionale, ale for­ţei şi capacităţii sale de a de­păşi orice greutăţi, ale justeţei politicii ştiinţifice, clarvăzătoare a partidului de dezvoltare multi­laterală a patriei, politică a că­rui iniţiator şi promotor consec­vent este secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Dezvoltarea economică nu a fost concepută ca un scop în si­ne, ci ca unica sursă de creştere a avuţiei naţionale, de ridicare pe această bază a nivelului de trai material şi spiritual al po­porului , obiectivul fundamental al politicii partidului nostru co­munist, esenţa însăşi a societăţii socialiste pe care o edificăm pe pămîntul patriei. Anul trecut, începînd de la 1 august s-a trecut la majorarea retribuţiilor personalului munci­tor, majorare eşalonată în trei etape. In prima etapă (1 august — 1 octombrie) s-au majorat re­tribuţiile cuprinse între 1.500— 2.000 lei lunar, noile retribuţii majorate fiind cuprinse între 2.000—2.400 lei. In acest fel, re­tribuţia tarifară minimă pe eco­nomie a crescut de la 1.500 la 2.000 lei, cu circa 33 la sută, a­­ceasta fiind cea mai mare ma­jorare de retribuţii din toţi anii construcţiei socialiste în ţara noastră. De majorările de retri­buţii în prima etapă au bene­ficiat peste 2,5 MILIOANE de (Continuare în pag. a 2-a) SUB GUMĂ DE CODRU URDU... Februarie, 22. Tardivă ră­bufnire a iernii cu explozia ei de fulgi. După albul dominant, căzut peste noapte, ziua se arată însorită. Mici caiete de ceaţă se furişează pe după ce­tele munţilor cu căciulile înăl­­bite. Brusc, aerul devine mai răcoros. Sub bariera verde a brazilor, identificată cu locul şi cu o istorie. Deda, localitate cu nume de femeie, ne întîm­­pină zîmbind. Redăm cîteva secvenţe din radiografia unei zile. Autobuzul de Harghita aş­teaptă in gară pe cei care-şi continuă drumul spre Topliţa. Trei femei spală rufe în piriu. Degete roşii. Nu le pasă. In­dicatorul de la ramificaţie — cit se poate de concis: 5 ore pînă la Seaca, 8 ceasuri pînă la vîrful Tomii. Poarta lui Ion Mureşan parcă a înflorit din­­tr-un trunchi de stejar. Da­cia 3-MS-1.029 ne stropeşte un pic, prieteneşte. Nu-i bai. E de „bun venit!“ Intr-un echi­libru precar, cocoţaţi pe aco­periş, trei elevi curăţă zăpada de pe clădirea grădiniţei. Există 200 de abonaţi, reţete­le se dau şi se iau la telefon. Punctul PSI al pompierilor co­munali, pentru zona pînă la Topliţa, dotat cu toate cele, de vreo zece ani ocupă locul al doilea. Au şi maşină. Mais­trul Alexandru Morărean, şe­ful atelierului de reparaţii au­­to-moto, specialist nn de toate, înlocuieşte „platinele“ pe întu­neric! La cooperativa de credit nu e loc nici să mai arunci măcar un ac. Oameni şi, mai ales, sute! Pe lingă casa isto­ricului Vasile Netea, gîrbovită sub vreme, un drumeag şer­puieşte spre dreapta. Copacii sînt înclinaţi in sensul curgerii apei. Din­ cauza... vîntului. Primarul Vintu nu-şi vede capul de grijile comunei. La primărie, nu du-te-vino. In pa­gina a III-a vom vedea şi de ce. Deocamdată, zăpada e groa­să de o palmă. In primăvară alta va fi povestea. Pe nesim­ţite se lasă seara. La revedere. Ne-a părut bine! In pag. a 3-a: Reporteri în sat, satul în ziar: DEDA

Next