Steaua Roşie, mai 1989 (Anul 40, nr. 103-127)
1989-05-03 / nr. 103
I MAS sub semnul sărbătorii bucuriei depline „RIDE, IARAŞI, PRIMĂVARA .. „ In mai, cînd rozele-nfloresc ..pămîntul românesc, luminat în culori, s-a înviorat iarăşi la noul cîntec al primăverii. în sărbătorescul mai sub zări albastre, cînd a nins cu flori pe plaiul străbun, prin timpul în care ne cuprindem făptura şi statura dăm sensuri visării cu toate speranţele, cutezanţele şi certitudinile noastre. Aici, unde „Risipei se dedă florarul“, mîndri de un destin asumat prin conştiinţa apartenenţei noastre, tocmai prin obişnuinţa de a conjuga la timpurile prezent şi viitor verbele „a fi“ şi „a face“, purtăm fiecare un răsărit veşnic în noi. A fost acesta şi gîndul dominant al zilei de Armindeni ’89, prin care, solidari, toţi mureşenii am străbătut din nou sufletul cîmpului respirînd calm şi ne-am odihnit sub legănarea umbroasă a pădurilor, însoţindu-ne veşnicul refren, ca un ecou răzbătînd din adîncuri: „Veniţi, privighetoarea cîntă şi liliacul e-nflorit“. PLATOUL CORNEŞTI: Ambianţă sărbătorească 1 Mai — ziua muncii, 2 Mai — ziua tineretului, 8 Mai — ziua Partidului Comunist Român, 9 Mai — ziua independenţei de stat, de la 1877, şi a izbînzii definitive asupra fascismului, din 1945... Sînt sărbătorile noastre fundamentale, de care se leagă direct sau indirect, toate celelalte, determinîndu-ne şi luminindu-ne destinul spre noi victorii în marea operă constructivă pe care o clădim, împreună cu întreaga ţară, mureşenii au întîmpinat cu satisfacţie, cu deosebite succese în producţie Ziua muncii. Prin grija organizatorilor, cu multe zile înainte, s-au făcut eforturi pentru a i se adăuga cadrului natural un spor de frumuseţe, prin amenajarea unor cochete puncte de desfacere, unde cei prezenţi au putut găsi o varietate de produse. „I-AM AŞTEPTAT CU PLĂCERE PE OASPEŢII NOŞTRI ...“ — ne-a declarat ec. Olimpiu Langa, directorul ICSAP — — Tovarăşe Langa, oricine vede că, într-adevăr, s-au făcut eforturi pentru ca toate punctele de desfacere, inclusiv restaurantul „Platoul Corneşti", să-şi poată primi oaspeţii la nivelul cerinţelor. Aş dori să ilustraţi, în cîteva fraze, pentru cititorii noştri, dimensiunea acestor preocupări. — Sigur, ne-am îndreptat toate forţele, cum era şi firesc, spre asigurarea dimensiunii calitative a serviciilor Nu am neglijat-o desigur, pe cea cantitativă, ştiut fiind că platoul este un loc mult preferat de tîrgumureşeni. Pentru aceasta, colectivele restaurantelor „Volga“, „Platoul Corneşti“, „Vegetarian“, Ospătăria pieţei, „Someşul“ şi „Călătorul“, la care s-au adăugat cele de la cofetăriile „Lido“, „Mariana“ şi „Cornişa“, au asigurat pentru desfacere o mare varietate de produse, specifice petrecerii unui picnic. NESTEMATELE MELOSULUI POPULAR In organizarea Consiliului municipal de educaţie politică şi cultură socialistă, pe scena de aici, începînd cu ora 13, s-a desfăşurat un bogat şi minunat spectacol, susţinut de Ansamblul artistic „Mureşul“, de formaţiile artistice ale TAGCM, IMATEX, Electromureş, Prodcomplex, IRA, întreprinderea de piele şi mănuşi, ale CCCSCR pentru tineret. Melosul de sorginte populară s-a alcătuit generos în sonorităţi de doină sau de joc năvalnic, dezvăluind, în esenţa sa, sufletul poporului român, plin de sensibilitate, de lumină şi vigoare. * Poate vremea neprietenă să fi impus schimbarea registrului melodic la „Week-end“-ul a- I tît de căutat — şi nu numai la sfîrşit de săp- tămînă — de tîrgumureşeni, Complexul de a- 1 grement „Mureşul“, în nomenclatură oficială. I Două solii se întrec să străbată, care mai de ca- i re mai departe, dincolo de hotarele de apă ale locului: una de natură sonoră, cealaltă di factivă. „Foaie verde lămîiţă / Am iubit o tîmi plăniţă“, în bună asociere cu ... micii. Lume puţină „E departe Platoul Corneşti?“, întreabă ci-neva. Cînd e soare, nu! (Cei de la Platou scruptau zarea spre Mureş, îmi va spune colegul . Mihai Bocai). Trei-patru sute de bilete să fi vîndut, aflu la una dintre cele trei porţi de ac-ces. Castanii tineri şi-au aprins candelabrele albe ale florii. Perechi de tineri privesc cu jindunda lacului-bazin, amintîndu-şi cum, în alte începuturi de mai, era mai generos, îngăduindu-le să-i încerce, fără risc, apa. Chiar dacă nu-ţi mai răsună în auz cunos- t entul şlagăr nautic, cîteva bărci şi-au pornit alunecarea spre mai departele numit „Şapte plopi“ (foşti!), în susul Mureşului. Oameni bine îmbrăcaţi, zgribuliţi, conturînd imaginea Lito- I ralului într-o zi ploioasă, rece. Minus vintul. I Răcoritoarele, prezenţă abundentă, se dovedesc de prisos. Puţină lume au tentat şi cabanele în- treprinderilor. Singurul sport practicat pare cel al zarurilor (table). Ba nu, şi ceva tenis de cîmp. Aşa se face că cel mai aglomerat punct din incinta complexului devine „Pescăruşul". Tera- sa Vapor, anunţă altă inscripţie. Vaporaşul — restaurat pluteşte în deriva amintirii. Se va reconstrui din beton, mă încunoştinţează şeful unităţii, Szabó Bela. Oricum, s-au făcut apreciabile pregătiri pentru oaspeţi. Mici, Koffa, pulpă de porc, cîrnaţi, crenvurşti şi cotlet haiducesc, 5 sortimente de vinuri alese, apă minerală, bere Carpaţi, Fortuna, Sovata, Valea Prahovei. A crescut considerabil cererea de bere, ca un certificat de calitate pentru fabrica reghineană. 500 de lăzi „s-au dus“ numai în 30 aprilie. Mai sînt solicitate gogoşile — s-au vîndut foarte multe —, produse în laboratorul propriu. Şeful de unitate tocmai a tras linia, informînd cu bucurie despre realizarea planului pe aprilie: 117 la sută! Exprimînd parcă un regret, baloane-pastel (preţ ne-pastel!) se străduiesc s-aducă ceva din seninul unei zile pe care natura i l-a refuzat. DE LA „SOARE“ LA.......ŞTRAND“! Soare la resturantul ... „Soare“?! La o primă privire fugară, asocierea ar putea părea o simplă gratuitate. Totuşi, după cum ne spune şi Iacob Belean, şef de unitate, ceva mai multă lumină şi chiar căldură n-ar fi stricat. Pe la ora 10 soarele a rîs cu toată faţa, ca, mai apoi, treptat-treptat, să se posomorască, încurcînd astfel niţel socotelile celei de acasă. In rest, terasele (două la număr), cît şi încăpătoarea sală, bucătăria cu mititei, crenvurşti, friptură de vită şi de găină, ficat de pasăre, precum şi barul cu vin, ţuică şi răcoritoare chemau cu de toate, chiar şi pe la ora 16:30! Restaurantului din cadrul popasului turistic „Ştrand“, zîmbind în ţinuta lui nouă — 120 de locuri la mesele de pe terasă, alte 46 în sală —, cuvîntul care i s-a potrivit pe tot parcursul zilei a fost unul singur: arhiplin! în accepţiunea generală, cea mai apropiată de o stare de fapt, sintagmei „aprovizionare foarte bună“ i-ar putea corespunde 35 de butoaie cu bere de Reghin (echivalentul a 3.500 de litri), mici „ca la mama acasă“, etc. Şi asta nu doar pentru a rima bere cu mici mere! — ţine să precizeze şi să ne convingă, ca bun gospodar, şeful de unitate Cristian Dendea. Mai aflăm că pînă la 15 mai, cînd campingul îşi va primi primii oaspeţi, aici vor fi schimbate cîteva dintre căsuţele mai vechi, totul urmînd a se derula spre aspectul care să se acorde, întru totul, cu haina cea nouă a locului. TOATE DRUMURILE AU DUS LA PADUREA ROTUNDA S-ar părea că, în după-amiaza zilei de 1 Mai, toate drumurile reghinenilor duceau, prin tradiţie, spre Pădurea Rotundă. Pline erau cărările umbrite (şi cam prea răcoroase) de cei care încă nu şi-au găsit un loc mai acătării, plină-stup era şi liziera cea însorită. Se juca înverşunat, sigur că pe sticle de bere, fotbalmiuţă s-au aprins multe focuri „particulare“, cum le numea un şugubăţ. Parcă pînă şi cucul era mai gureş într-una din cele mai frumoase şi mai curate păduri (sperăm că tot aşa va fi rămas şi la lăsarea serii!) ale judeţului. Bineînţeles, punctul de gravitaţie l-a constituit cabana „Pădurea Rotundă“ şi anexa restaurantului „Expres“. Bere „Bucegi“, cum îi stă bine, în vecinătatea mititeilor şi fleicilor sfîrîind pe grătare, în amfiteatrul natural din preajmă răsună o doină de prin partea locului. Un reghinean — unul dintre cei mulţi, de pe la întreprinderile „Republica“, IUPS, IPM Sport, etc., veniţi să-şi petreacă întîiul de mai la iarbă verde, ridică ochii spre înalturi: „Dacă era mai mult soare alta ar fi fost socoteala!“ Nu-i bai! Mai e o speranţă: la anul! Cum se cuvine s-au pregătit să-şi întîmpine „onorata clientelă“, dornică să-şi petreacă orele după-amiezii în cadru natural, şi restaurantele situate în punctele turistice frecvent vizitate de fiecare dată de Armindeni: „Trei brazi“ şi „Stejarul“ (Tîrnăveni), „Vila Franca“ şi „Hula Daneş“ (Sighişoara), „Salcîmul“ (Luduş), „Stîna de Vale“ (Sovata). Cîţiva cetăţeni din Idicel Sat au petrecut, de minune, în locul numit „Capul Dosului". Pagină realizată de LAZAR LADARIU, MIHAI BOCAI și MIHAI SUCIU Foto: SZASZ CAROL Anexa restaurantului „Călătorul“. Se lucrează la ... mai multe mîini. * STEAUA ROȘIE PAGINA 3 2 MAI - ZIUA TINERETULUI în ciuda unui dat meteorologic nu prea stimulativ, tinereţea a sărbătorit şi în actuala ediţie, Munca şi propria vîrstă prin acţiuni de nuanţă. Mai restrânse în amploare activităţile sportive (Grosul tineretului, „Cupa 1 Mai“ la fotbal şi handbal), mai bogate în participanţi întîlnirile recreativ-distractive în cadrul primitor al centrelor de creaţie şi cultură (Tîr ■gu-Mureş, Sighişoara, Reghin). Acţiuni de masă şi-au programat tinerii de la Prodcomplex, CFR, ACMRIC, IPP din Tîrgu- Mureş, „Faianţa“ şi „Mătasea“ Sighişoara. Combinatul chimic Tîrnăveni. Manifestări cultural-educative complexe şi în celelalte localităţi urbane ale judeţului, precum şi în comune. In municipiile şi oraşele judeţului, exuberanţa şi fantezia vîrstei s-au exprimat frumos, tinereşte, în carnavalurile tineretului. Manifestări ale vîrstei tinere care vor căpăta amploare în celelalte zile ale lunii mai, definind o veritabilă „Primăvară a tinereţii noastre“, spre a cita genericul ediţiei a II-a a „Lunii tineretului mureşean“. Deschiderea oficială festivă — astăzi, la ora 9, la Centrul de creaţie şi cultură socialistă „Cîntarea României“ pentru tineret din Tirgu-Mureş. Cele trei decade — a educaţiei patriotic-revoluţionare, a educaţiei moral-cetăţeneşti şi materialist-ştiinţifice, respectiv a culturii — se vor regăsi în evantaiul acţiunii concrete, definind ipostaze ale spiritului revoluţionar mereu tînăr, ale patriotismului tinerilor. Va fi — ne asigură organizatorii — o lunăplină, bogată, nuanţată. Aceeaşi durată şi-o revendică şi tineretul şcolar, reunindu-şi dorinţa de acţiune şi afirmare sub genericul „Luna liceenilor tîrgumureşeni“- Deschiderea festivă — tot astăzi, la ora 15, în acelaşi lăcaş al tineretului, momentul prilejuind şi un simpozion pe tema educaţiei patriotice, revoluţionare. Şi dacă tot am început a răsfoi agenda lunii, să notăm şi proeminenţa filei 4 mai: un schimb de experienţă cu deschidere interjudeţeană (10 judeţe) pe teme sanitare, desfăşurat pe durata mai multor zile. In aceeaşi zi — constituirea brigăzii „Motru“. In toate — succes!