Steaua Roşie, iunie 1989 (Anul 40, nr. 128-153)

1989-06-01 / nr. 128

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Renume dobîndit prin calitatea procesului instructiv-educativ Liceul sanitar din Tîrgu-Mureş şi-a cîştigat de-a lungul anilor un bun renume atît prin calitatea procesului instructiv-educativ, re­flectat în buna pregătire a ele­vilor, cît şi prin posibilitatea ce le-o oferă absolvenţilor de a o­­cupa, în mod cert, un loc de muncă, conform pregătirii şi spe­cialităţii fiecăruia. Poate că a­­cestea să fie şi cîteva din moti­vele pentru care aici învaţă elevi nu numai din judeţul nostru, ci şi din judeţele Cluj, Bistriţa-Nă­­săud, Alba, Harghita, Braşov, Si­biu şi chiar de mai departe, res­pectiv Iaşi şi Suceava. Liceul pregăteşte cadre sani­tare în meseriile: soră medicală, tehnician dentar, laborant biolog, laborant de farmacie, avînd un efectiv total de 476 de elevi de a căror pregătire se ocupă 11 ca­dre didactice şi 8 instructori de practică, la care se adaugă un valoros corp de specialişti prin grija Direcţiei sanitare judeţene, dintre care unele cadre didac­tice de prestigiu de la IMF Tîr­­gu-Mureş. Tot în vederea atin­gerii aceluiaşi obiectiv, şcoala are la dispoziţie o valoroasă bază ma­terială: 9 cabinete, dintre care se disting cele de specialitate (ana­tomie,­ patologie, biologie), pre­cum și 6 săli de instruire prac­tică, unde elevii dispun de tot ce este necesar pentru deprinde­rea tainelor meseriei. în cei 4 ani de studiu, elevii liceului, in­diferent de profilul în care se pregătesc, trebuie sa parcurgă o serie de discipline fundamentale, de cultură generală și social-po­­litice alături de altele de strictă specialitate, devenite obligatorii pentru profilul meseriei încă din clasele a IX-a şi a X-a. Dintre acestea amintim: anatomia şi fi­ziologia omului, psihologie şi e­­tică profesională, microbiologie şi igienă, a căror cunoaştere teore­tică este subliniată şi amplificată de caracterul practic al fiecăreia. In clasele din treapta a II-a in­tervin alte discipline de speciali­tate care au menirea de a des­chide noi orizonturi de cunoaş­tere în meseria aleasă, completînd în mod fericit profilul de cul­tură generală pe care şi l-au for­mat. Este locul să arătăm că în pregătirea tînărului intră disci­pline de mare specialitate cum ar fi medicina internă, chirurgia, boli infecţioase, farmacodinamie şi tehnică farmaceutică, biochi­mie medicală, patologie generală şi morfopatologie, tehnica execu­tării protezelor fixe şi tehnica e­­xecutării protezelor mobile, dis­cipline care dau imaginea a ceea ce elevii şcolii au de parcurs pen­tru a se pregăti in cele patru meserii. Cît priveşte instruirea practică ce se desfăşoară în afara şcolii, (spitale, laboratoare, farmacii), a­­ceasta se realizează pe grupe de elevi în aşa fel încît fiecare să aibă posibilitatea să lucreze e­­fectiv. Concomitent insă cu ac­tivitatea practică, se efectuează verificări orale pentru aprecierea cunoştinţelor însuşite, teste şi pro­be practice de control, iar la sfîr­­şitul fiecărei perioade de instrui­re elevii sunt puşi în faţa altor teste de verificare conform te­melor programei şcolare. Toate a­­cestea dovedesc că aici la Liceul sanitar din Tîrgu-Mureş pregăti­rea în meserie reclamă exigenţă şi parcurgerea multor etape în însuşirea cunoştinţelor, muncă şi conştiinciozitate, calităţi regăsite din­­plin la marea majoritate a elevilor, un singur fapt fiind con­cludent în acest sens: la sfîrşi­­tul trimestrului al II-lea al ac­tualului an şcolar peste 92,72 la sută din numărul total al ele­vilor au obţinut medii de peste 7. ION CIURDARU * I Competenţa (Urmare din pag. X) pieilor pentru mănuşi neacope­rite, tricotarea mecanizată a cli­­nurilor la mănuşi buelisin etc. înfăptuirea acestor măsuri a asi­gurat îmbunătăţirea substanţială a calităţii produselor, creşterea competitivităţii acestora la ex­port, valorificarea superioară a materiilor prime. Un rol important în antrenarea întregului colectiv în marea ac­ţiune a ridicării calităţii au cele 28 de „cercuri ale calităţii“ care îşi desfăşoară activitatea în ca­drul întreprinderii. Propunerile făcute în cadrul acestora au con­tribuit la soluţionarea multor pro­bleme vizînd perfecţionarea acti­vităţii de creaţie a produselor. Instrumente active s-au dovedit în acest sens şi „vitrinele cali­tăţii“. Fructificînd experienţa dobîn­­dită, comitetul nostru de partid, organizaţiile de partid, de masă şi obşteşti din întreprindere îşi vor intensifica munca politico-e­­ducativă pentru a imprima o înal­tă răspundere faţă de calitatea produselor în toate secţiile, ate­lierele, la fiecare loc de muncă, pentru a cultiva mîndria pentru „marca fabricii“, astfel încît pro­dusele noastre să devină mereu mai competitive, cunoscute şi a­­preciate atît în ţară cît şi peste hotare. întregul nomenclator (Urmare din pag. 1) celor, satisfacerea promptă, prin ofertare operativă, a oricăror so­licitări externe. în acest fel, în­tregul nomenclator de produse contractate este realizat întoc­mai, corespunzător clauzelor con­tractuale. Este notabilă, de ase­menea, solicitudinea exprimată de compartimentele tehnice ale în­treprinderii, care caută, încă din primele contacte cu reprezentan­ţii beneficiarilor, să satisfacă şi solicitările dictate de o seamă de condiţii speciale, cum ar fi, de pildă, cele de climă. Ce nomenclator de produse cu marca Electromureş se exportă? Iată doar denumirile generice ale acestora, pentru că sortotipodi­­mensiunile sunt de ordinul zeci­lor şi sutelor: conductori elec­trici izbi­­ţi în mase plastice (de mare tehnicitate, destinaţi unor instalaţii fixe şi mobile, teleco­municaţiilor etc.), echipamente e­­lectrice auto, produse electrocas­­nice (fiare de călcat, plite, ra­diatoare şi multe altele), cu con­sumuri energetice reduse şi com­petitive, cu un design remarca­bil­, precum şi scule, dispozitive şi verificatoare. Printre cele mai recente produse ce se exportă se numără conductorii electrici pen­tru telecomunicaţii, radiatorul „Aladin“ şi un nou tip de con­vector. Relatările de pînă acum au drept sco­p să argumenteze suc­cesele obţinute in îndeplinirea planului la export, ale cărui pre­vederi au fost onorate, lună de lună, de la începutul anului. Ast­fel, în primele 5 luni producţia de export a fost mai mare cu 11 milioane de lei decît sarcina planificată, iar la contracte de­păşirea­ este de 7 milioane de lei. în ce priveşte perioada ur­mătoare, aşa cum ne-au asigu­rat cadrele din compartimentul de resort, sunt create condiţii pen­tru ca planul pe iunie şi pe se­mestrul I să fie realizat integral, fiind în curs, totodată, desfăşu­rarea unei susţinute activităţi de asigurare în întregime a contrac­telor de export pentru a doua ju­mătate a anului. Pregâtîrea (Urmare din pag. 1) trul IV. Evident, le-a rămas cam puţin de lucru şi ca urmare ei ar trebui să-şi îndrepte atenţia spre noi amplasamente. — Firesc ar trebui să atacăm etapa a III-a de pe strada Gh. Doja, este de părere ing. Nagy minuţioasa Emeric. La această oră însă nu dispunem de detalii asupra aces­tui nou ansamblu de locuinţe. Este­­deci de datoria edililor municipiului, a proiectantului — IPJ, a beneficiarului — IJGCLM să clarifice din timp zona în care se va construi, precum şi ce­ se va construi, în vederea începerii pregătirilor pentru un nou front de lucru. Nu trebuie uitat nici un moment că fazele care pre­ced execuţia sunt foarte impor­tante în asigurarea reuşitei a­­cesteia. Totodată, constructorul are nevoie de timp suficient pen­tru a realiza lucrări de calitate, atît la structură cit şi la finisaj, în efortul lui de realizare a u­­nor apartamente tot mai confor­tabile. Recoltarea şi depozitarea (Urmare din pag. 1) este condiţionată de asigurarea cantitativă şi calitativă a tuturor sortimentelor de furaje planifi­cate. In al doilea rînd, desfăşura­rea susţinută şi finalizarea în scurtă vreme a acestei acţiuni es­te impusă şi de apropierea se­cerişului, lucrare care va soli­cita numeroase forţe umane şi de transport la eliberarea tere­nului de paie pentru însămînţa­­rea operativă a culturilor duble, cît şi la alte operaţii ce le pre­supune campania de vară, evi­­tîndu-se astfel suprapunerea şi aglomerarea lucrărilor. In al treilea rînd, cu cît cositul şi trans­portul furajelor se face mai re­pede, cu atît se creează condiţii mai bune pentru producţia de furaje din coasa a doua. Iată de ce Comandamentul agricol ju­deţean insistă şi cere tuturor lu­crătorilor ogoarelor să acţioneze fără reget, din zori în noapte, cu toate forţele, la aceste lu­crări de mare urgenţă şi impor­tanţă pentru zootehnia judeţu­lui. Potrivit datelor centralizate la Direcţia generală agricolă a ju­-­­deţului pînă marţi au fost recol- t tate 9.396 ha de trifoliene şi 3.663 ha de alte perene, suprafeţe de pe care au fost depozitate pînă acum 44.173 tone de siloz în a­­mestec cu culturi de masă­ verde neconsumate la iesle de animale in primăvară, şi 13.686 tone de fin. Desigur rezultatele, mai ales în privinţa recoltării şi depozi­tării finului, sunt nemulţumitoare, în special datorită funcţionării necorespunzătoare a unor forma­ţii mecanice constituite în acest scop, şi acum mai sunt de re­coltat trifoliene în consiliile agro­industriale Suseni, Sîngeorgiu de Mureş şi altele. Rezultate mai bu­ne în privinţa strîngerii şi de­pozitării furajelor consemnăm în consiliile Luduş, Zau de Cîmpie, Gheorghe Şincai şi Iernut, canti­tăţi foarte mici de fin depozi­­tîndu-se în consiliile Albeşti, Fă­­răgău, Gorneşti şi Miercurea Ni­­rajului unde In condiţiile actua­le orice oră bună de lucru tre­buie folosită cu maximă efi­cienţă. TOATE NUTREŢURILE — CÎT MAI GRABNIC IN FIN­ARE în consiliul agroindustrial Gheorghe Şincai recoltarea şi de­pozitarea furajelor ocupă un loc central în activitatea oamenilor. După cum ne informa directorul SMA, ing. Ion Nicolae, şi ingi­­nerul-şef al CUASC,­­Vasile Pa­­rasca, vineri, se acţiona la re­coltarea ultimelor 41 ha de tri­foliene, din cele 471 ha planifi­cate, cu 6 vindrovere, unele uti­laje trecînd acum, şi la cositul celor 327 ha de lucerna din cul­tură nouă. De asemenea, însilo­­zările erau practic pe terminate, realizîndu-se peste­­3.500 tone de siloz din diverse culturi de ma­să­ verde. Cantităţi mai mari de siloz au­ fost depozitate la CAP Gheorghe Şincai — 1.150 tone, Şincai — 660 tone şi Ceuaş — 600 tone, iar la fin rezultate bu­ne înregistrează CAP Pogăceaua, Gheorghe Şincai şi Şincai cu pes­te 100—200 tone depozitate în fie­care. Mai slab s-a acţionat însă la CAP Ulieş, Săbed şi Ceuaş un­de, deşi au fost recoltate mari suprafeţe cu mijloace mecanice, stringerea şi transportul lor se desfăşoară mai anevoios. Măsu­rile luate în ultima perioadă de punere în lucru a tuturor atela­jelor din unităţi şi comune, de mobilizare a forţelor umane la stringerea şi transportul finului sunt însă în măsură să urgen­teze această acţiune de mare im­portanţă, în final la nivel de CUASC urmînd să fie depozitate din prima coasă în jur de 2.500 tone de fin. O activitate bună s-a desfăşu­rat în această privinţă la CAP Pogăceaua, unde preşedintele de aici, Petru Florea, ne relata că toate cele 125 ha de lucernă şi trifoi au fost cosite din timp, aproape în totalitate mecanic. Vineri, erau depozitate aici în jur la 200 tone de fin şi se es­tima că în 2 zile întreaga canti­tate recoltată va fi şi depozitată, în acest scop au fost antrenate la transport numeroase atelaje ale CAP cît și ale membrilor cooperatori. De asemenea, au fost depozitate în jur la 500 tone de siloz, toate furaje de foarte bu­nă calitate, acum urmărindu-se recoltarea operativă a finețelor naturale.­­— CALENDAR Joi 1 IUNIE Soarele răsare la ora 5,34, apune la ora 20,53. Zile trecute 152, zile răma­se 213. CINEMA TÎRGU-MUREŞ — Arta: Mar­tori dispăruţi Unirea: Solitarul de la fortul Humboldt. Progre­sul Sonata Kreutzer (seriile I— II Select Şeriful din Tennessee (partea a III-a), Tineretului: Tom şi Jerry (orele 9, 11, 15, 17); Karel Gott (orele 19 şi 21). Fla­căra: sala se află în renovare. SI­GHIŞOARA — Lumina: Sprijini­­ţi-l pe şerif. REGHIN — Patria: Fata fără zestre (seriile I—II). TÎRNAVENI — Melo­dia: Chiriţa în Iaşi. LUDUŞ — Flacăra: Martori dispăruţi. SOVATA — Doina: După faptă şi răsplată. Muncitorul: Roberto Carlos şi diamantul roz. SAR­­MAŞU — Popular: Pe aripile viatului (seriile I—II). IER­NUT — Lumina: Orele uns­prezece. SÎNGEORGIU DE PĂ­DURE — Popular: Sora 13. FÎN­­TÎNELE — Patria: Hanul dintre dealuri. MIERCUREA NIRAJU­­LUI — Nirajul: Colosul din Rho­dos (seriile I—II). TEATRU INSTITUTUL DE TEATRU, azi, ora 19, Nora (secţia maghia­ră). DIN PROGRAMUL TV 19.00 — Telejurnal. 19.25 — Mulţu­mim pentru anii de lumină şi zbor! — documentar. 19,40 — Copiii Epocii de Aur. Spectacol literar-muzical-co­­regrafic. 20.20 — Agricultura — pro­­grame prioritare. 20,40 — File de glo­rioasă istorie. 21,00 — Film serial. Cei care nu dispar. Episodul 5. 21.50 — Telejurnal. „Săptămâna micului pieton“ în cadrul activităţilor de edu­caţie rutieră a copiilor, Miliţia judeţului Mureş — Serviciul circulaţie, în colaborare cu In­spectoratul şcolar judeţean şi Consiliul judeţean, al Organizaţi­ei pionierilor şi şoimilor patri­ei desfăşoară in perioada 1­—10 iunie „Săptămîna micului pie­ton“, avînd ca principal obiectiv diminuarea la maximum a acci­dentelor de circulaţie, cu copii de toate vîrstele. Ciclul de manifestări va cu­prinde următoarele activităţi: — etapa judeţeană a concursu­lui „Educaţie rutieră — educaţie pentru viaţă“ (11 iunie, la Şcoa­la generală nr. 4 Tîrgu-Mureş); — concursul „Desene pe asfalt cu tematică rutieră“, ediţia a III-a, faza judeţeană (11 iunie, în Piaţa Trandafirilor din Tîrgu- Mureş); — întîlniri tematice ale lucră­torilor Serviciului circulaţie cu pionieri şi şoimi ai patriei, precum şi cu părinţii acestora; — concursuri locale de troti­nete, triciclete şi biciclete pen­tru preşcolari şi elevi, pe cartie­re — în fiecare oraş şi muni­cipiu din judeţul nostru (4 iunie); — la cinematografe, casele pio­nierilor şi şoimilor patriei ,şi în unităţile de învăţămînt vor fi organizate „Galele filmului de e­­ducaţie rutieră“ pentru copii (în municipiul Tîrgu-Mureş la cine­matograful ,,Pitic“); — în unităţile de transport au­to şi la sediile întreprinderilor cu efectiv mare de automobil­işti amatori, se vor prelucra acci­dentele de circulație cu Victime din rindul copiilor, comise în primul semestru al anului. INSTANTANEE Aspecte din bogata activitate a harnicului colectiv de la Sta­ţiunea de cercetare şi producţie pomico­l din Tîrgu-Mureş f­oto: KOVÁCS KAROLY

Next