Steaua Roşie, septembrie 1989 (Anul 40, nr. 206-231)

1989-09-01 / nr. 206

Implicarea responsabilă a grupelor sindicale în înfăptuirea sarcinilor economice şi sociale Comitetul sindicatului nostru a­­cordă o atenţie deosebită perfec­ţionării activităţii grupelor sin­dicale, care au un rol deosebit de important în dezbaterea şi solu­ţionarea problemelor, în mobili­zarea oamenilor muncii la înde­plinirea exemplară a sarcinilor economice şi sociale. Rolul im­portant al grupelor sindicale de­rivă şi din specificul activităţii noastre, care se desfăşoară în nu­meroase localităţi şi pe o arie de răspîndire relativ mare în acest sens voi menţiona că în cadrul sindicatului nostru avem 12 co­mitete de secţie şi, respectiv, 93 de grupe sindicale, care îşi des­făşoară activitatea pe o rază de 304 km. De aceea, comitetul sin­dicatului CFR-linie a acordat şi acordă o atenţie sporită îmbu­nătăţirii calitative atît a activi­tăţii comitetelor de secţie, cit şi, mai ales, a grupelor sindicale, ast­fel încit acestea să devină, în­­tr-adevăr, nuclee de bază ale muncii sindicale. In cadrul adunărilor generale lunare ale grupelor sindicale sunt dezbătute, cu exigenţă şi spirit de răspundere, probleme de larg interes privind activitatea econo­­mico-socială şi politico-educativă, adoptîndu-se măsuri adecvate pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, pentru întărirea ordinii şi disciplinei şi dezvoltarea conşti­inţei socialiste a oamenilor mun­cii. Grupele sindicale de la Re­vizia de vagoane, de pildă, au analizat şi au adoptat măsuri pri­vind executarea la timp şi la un înalt nivel calitativ a repa­raţiilor şi reviziilor atît la vagoa­nele de călători cît şi la vagoa­nele de marfă, reducerea consu­murilor specifice şi extinderea ac­tivităţii de recondiţionare a unor piese de schimb şi subansamble, asigurarea bunei deserviri a că­lătorilor şi a siguranţei circula­ţiei, creşterea eficienţei iniţiative­lor muncitoreşti, starea discipli­nară şi alte probleme privind ac­tivitatea colectivului. O rodnică activitate desfăşoară şi grupele sindicale din cadrul secţiei II 7 şi a secţiei ECT 4 din Tîrgu-Mu­­reş, în cursul dezbaterilor şi al acţiunilor practice acordîndu-se prioritate calităţii lucrărilor de întreţinere a liniei şi instalaţiilor de centralizare şi telecomandă. In scopul menţinerii lor la para­metri normali, perfecţionării pre­gătirii profesionale, utilizării e­­ficiente a timpului de lucru, gos­podăririi judicioase şi economi­sirii materialelor, respectării cu stricteţe a normelor de disciplină specifice activităţii feroviarilor etc. în toate grupele sindicale se a­­plică iniţiativa „Contul de eco­nomii al grupei sindicale“, care constituie, de altfel, subiect de analiză şi discuţie şi în cadrul adunărilor lunare ale acestora. ex- Din viaţa şi activitatea organizaţiilor sindicale perienţele relevate, observaţiile critice şi propunerile oamenilor muncii contribuind la identifica­rea unor noi resurse de econo­misire a materiilor prime şi ma­terialelor specifice ramurii noas­tre de activitate. Organizaţia de secţie de la Revizia de vagoane s-a angajat să realizeze, în 1989, o economie anuală care să însu­meze 3.985 lei pe un om al mun­cii, din care, în cursul primului semestru a şi realizat economii de peste 2.100 Iei pe o persoană. O fructuoasă activitate au desfă­şurat în acest sens şi organizaţiile sindicale de la Brigada 2 con­strucţii căi ferate, secţia ECT 4 Tîrgu-Mureş, complexul CFR De­da, ca şi cele de la Lunca Bra­dului, Tîrgu-Mureş-Sud şi altele. Astfel, prin aplicarea acestei ini­ţiative, în primul semestru al a­­cestui an, în cadrul unităţilor din raza de activitate a sindicatului nostru s-au realizat economii în­­sumînd peste 1,4 milioane lei. Prin reducerea consumurilor spe­cifice au fost economisite 46,2 tone de metal, 13 tone de ciment, 5,8 tone de cherestea şi alte ma­teriale. De asemenea, au fost re­condiţionate 2.300 buc. traverse, 3 schimbătoare de cale şi s-au e­­xecutat regenerări de sine însu­­mînd 1,6 km de cale. O atenţie deosebită am acordat soluţionării propunerilor făcute de oamenii muncii în cadrul grupe­lor sindicale, mai cu seamă a ce­lor privind perfecţionarea şi mo­dernizarea producţiei, reducerea termenelor de execuţie a unor lu­crări, economisirea materiilor pri­me şi materialelor, asigurarea cu prioritate a vagoanelor la fron­turile de încărcare-descărcare, asi­gurarea cu promptitudine a nece­sarului de vagoane pentru mărfu­rile destinate exportului, îmbună­tăţirea condiţiilor de muncă şi viaţă ale personalului, intensifi­carea şi diversificarea activităţii politico-educative şi cultural-ar­­tistice. Astfel, la Revizia de va­goane, pe baza propunerilor fă­cute de oamenii muncii, s-a tre­cut la dublarea capacităţii de lu­cru sub acoperiş la atelierul de zonă din Tîrgu-Mureş, la realiza­rea unui utilaj complex pentru spălarea automată a vagoanelor pentru mărfurile destinate expor­tului şi s-a terminat execuţia dru­murilor de acces printre linii la staţia Tîrgu-Mureş-Sud. Tot pe baza propunerilor oamenilor mun­cii au fost amenajate săli (dota­te cu cele necesare) pentru „şcoa­la personalului“ la Revizia de va­goane, la secţia L 7 şi în alte unităţi, s-a construit o cantină nouă pentru personalul muncitor din cadrul Complexului CFR Tîr­gu-Mureş (care deserveşte şi 5 microcantine) şi au fost amena­jate şi dotate corespunzător dor­mitoare pentru personalul de drum în staţiile Tîrgu-Mureş, De­da, Lechinţa şi în alte localităţi. Au prins viaţă şi propunerile pri­vind intensificarea activităţii cul­­tural-artistice. In cursul acestui an am înfiinţat, pe baza acestor pro­puneri, formaţia de dansuri populare, orchestra de muzică populară şi uşoară, brigada artis­tică, foto-cineclubul „Feroviarul“ etc. In spiritul orientărilor şi indi­caţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului nostru, comitetul sin­dicatului CFR-linie d­in Tîrgu-Mu­reş va acţiona şi în viitor pentru perfecţionarea stilului şi metode­lor de muncă ale organelor şi organizaţiilor sindicale, punînd un accent deosebit pe creşterea ro­lului şi răspunderii grupelor sin­dicale în organizarea producţiei şi muncii, în desfăşurarea între­cerii socialiste pentru îndeplini­rea planului şi a angajamentelor asumate, întîmpinînd cu noi şi în­semnate realizări cel de-al XIV- lea Congres al partidului. IOAN NISTOR preşedintele sindicatului CFR-linie Tîrgu-Mureş litm susţinut la recoltarea şi însilozarea tuturor resurselor fsuratere (limare din pag. 1) siloz. Preconizăm ca pe lingă a­­ceste cantităţi de furaje să mai asigurăm cel puţin încă 1.500 to­ne de fin, iar la suculente să realizăm în final aproape 60.000 de tone din sfeclă furajeră, po­rumb siloz, la care lucrăm acum la însilozat, culturi de masă­ ver­­de, colete şi borhot de sfeclă în amestec cu coceni de porumb, me­lasă, saramură şi alte ingrediente, cantităţi de furaje ce depăşesc cu mult pe cele din anul trecut. De altfel, şi în anul trecut CAP Ogra şi Cucerdea au vîndut altor uni­tăţi siloz în valoare de peste un milion de lei. In acest an avem mari cantităţi de fin asigurate la CAP Iernut cit şi la alte coope­rative din consiliu, iar la Asocia­ţia economică intercooperatistă din Cuci s-au realizat plnă acum peste 5.000 tone de siloz şi ac­ţionăm In toate unităţile pentru strîngerea la timp a tuturor re­surselor furajere, pentru depozi­tarea şi însilozarea lor in condi­ţii bune. — Lucrăm acum la însilozarea porumbului siloz de pe cele peste 850 hectare la trei formaţii me­canice, intervine în discuţie to­varăşul Marcel Rusu, inginerul­­şef al SMA Ternut. La AEI Cuci, care are ponderea cea mai mare la cultura porumbului pentru si­loz, avem în lucru o formaţie me­canică constituită din 4 maşini de recoltat furaje, remorcile şi au­­tobenele necesare la transport plus un tractor la tasat în com­plex. De asemenea, cu cîte o for­maţie de însilozat lucrăm la CAP Ogra şi Cucerdea care dispun de cîte o maşină de recoltat furaje şi cuplurile de remorci necesare la transportul silozului din cîmp la locurile de însilozare. In ace­laşi timp, la CAP Iernut lucrăm cu o formaţie mecanică la re­coltarea porumbului siloz necesar furajării suplimentare a anima­lelor, dar avem în vedere ca a­­ceastă acţiune de însilozare să o declanşăm şi în această unitate care dispune de un număr mare de animale, de multe ferme zoo­tehnice cu o pondere însemnată în producţia acestei mari cooperati­ve. Practic, această acţiune a în­ceput în consiliu de 10 zile, timp în care am însilozat 2.060 tone de porumb siloz de pe circa 60 hectare. Intenţionăm, pentru a reuşi să însilozăm marile canti­tăţi de furaje prevăzute pentru această toamnă, să intensificăm pe ton­­­e către această acţiune, pu­nînd un accent deosebit pe orga­nizarea muncii, pe folosirea judi­cioasă, la întreaga capacitate a mijloacelor mecanice din dotare, contribuind astfel şi la urgentarea eliberării terenului pentru pregă­tirea şi însămînţarea la timp a tuturor culturilor prevăzute pen­tru această toamnă. »STEAUA ROSIE PAGINA L însuşirea tehnicilor moderne de informatică la Tabăra naţională din Târgu-Mureş La Liceul industrial nr. 2 din Tîrgu-Mureş funcţionează de mai multe zile, în organizarea CC al UTC, Tabăra naţională de infor­matică, la care participă cei mai buni elevi din ţară la această dis­ciplină. Tabăra, aflată la a V-a ediţie, din care ultimele 4 au avut loc la Tîrgu-Mureş, cuprinde 200 de elevi, departajaţi în două serii a cîte 10 zile fiecare, şi îşi des­făşoară activitatea după un pro­gram bogat şi variat în acelaşi timp. Care este obiectivul propus şi prin ce mijloace se realizează el, am aflat stînd de vorbă cu mai mulţi factori de răspundere. Elena Ştefan, activistă la secţia şcoli a CC al UTC, directoarea taberei: Obiectivul taberei se în­scrie în cele ale taberelor de pro­fil organizate de CC al UTC, adi­că de a oferi celor mai buni elevi posibilitatea de a-Şi lărgi o­­rizontul de cunoaştere, atît din punct de vedere teoretic, cit şi practic, în specialitatea care ii pasionează. Elevii vin aici pentru instruire şi odihnă, ceea ce în­seamnă, în mod deosebit, activi­tate pe calculator, dar şi excursii, vizite şi programe­­distractive. La început de serie se face o tes­tare pentru a se vedea limbajele pe care le cunosc şi grupa în ca­re vor să lucreze. Se lucrează pe grupe de 2—3 elevi la un calcu­lator. Ei sunt instruiţi aici cu privire la limbajul pe care îl pot utiliza, precum şi la metodele de rezolvare. Tabăra se finalizează cu un co­locviu, în urma căruia se acordă premii celor care au găsit pro­gramele diferite decît cele pro­puse, iar aceste probleme sunt ti­părite în Buletinul ştiinţific pen­tru elevi. Pulcheria Ţilea, director adjunct al Liceului: Ca şcoală organiza­toare ţin să subliniez că pregă­tirea taberei a stat în atenţia comitetelor judeţean şi munici­pal de partid, a Inspectoratului şcolar judeţean şi a Comitetului judeţean UTC, care, împreună cu întreprinderea patronatoare, IPL, ne-au sprijinit să oferim elevi­lor participanţi la tabără cele mai bune servicii în laboratoare, la internat şi cantină. Dispunem de 8 calculatoare ca­re le stau la dispoziţie tot tim­pul şi se colaborează foarte bi­ne cu Centrul teritorial de calcul din Tîrgu-Mureş prin specialiştii săi. Cele două serii cuprind elevi din toate judeţele ţării, elevi cu preocupări în domeniul informa­ticii, cîştigători ai concursurilor naţionale. Ing. Ovidiu Popa, Centrul teri­torial de calcul: Dacă la prima ediţie s-a lucrat pe calculatoare HC-85, iar problemele erau lega­te pe părţi de operare, la această ediţie elevii lucrează pe calcula­toare mai performante cum sunt: Junior XT, TPD 80, Junior 80, CUB 7, TIM S, TIM S PLUS și HC 85, folosind în acest fel o gamă largă de limbaje de pro­gramare. Toate acestea permit a­­bordarea unor probleme mult mai complexe din diferite domenii de activitate, cu aplicabilitate în ma­tematică, fizică, medicină, chimie. Ing. Adrian Petrescu, Centrul teritorial de calcul: Faptul că de la an la an, de la o ediţie la alta vin copii tot mai bine pre­gătiţi este o consecinţă a accen­tului pus pe introducerea şi dez­voltarea informaticii în şcoli. Este evident deci că şcoala româneas­că ţine pasul cu dezvoltarea şti­inţei şi tehnicii, a economiei na­ţionale. Mathe Victor, instructor la Co­mitetul judeţean UTC: Organul judeţean UTC a depus toate e­­forturile pentru a asigura condi­ţii optime participanţilor la ta­bără şi sperăm ca ea să devină tradiţională la Tîrgu-Mureş. Prin aceasta urmărim accesul unui nu­măr sporit de elevi mureşeni la Tabăra naţională de informatică — care este unica pe ţară — şi în acelaşi timp ne preocupă do­tarea cercurilor de informatică cu cît mai multe echipamente, ajun­­gîndu-se în situaţia ca majorita­tea liceelor din judeţ să benefi­cieze de o dotare corespunzătoare pentru o bună funcţionare a tu­turor cercurilor de informatică. Consecinţa acestei preocupări sunt locurile fruntaşe ocupate de elevii mureşeni la fazele naţionale ale concursurilor şcolare şi ne expri­­mămă speranţa că numărul lor să fie tot mai mare în anii ce vin. ION CIURDARU Competenţa şi hărnicia caracterizează munca colectivului de la Ţesătoria de bumbac din Tîrgu-Mureş Foto: IOSIF TRIF Promptitudine şi competitivitate la export (Urmare din pag. I) destulă preocupare, să ne asi­gure cantităţile necesare de clei de oase. In ceea ce ne priveşte, am cău­tat noi şi noi soluţii pentru ca producţia să nu stagneze. In a­­cest sens, încă din octombrie, a­nul trecut, am adus o maşină de îmbinat furnire cu fir fuzibil ca­re, dacă ar funcţiona, ar conduce automat la reducerea consumului de hîrtie gumată şi la creşterea productivităţii muncii. Dar, de atunci ea nu poate fi pusă în funcţiune, din simplul motiv că există neconcordanţe între cartea tehnică şi utilajul ca atare. Uzi­na de construcţii şi reparaţii uti­laje Bucureşti nu s-a sinchisit nici pînă acum să trimită echipe pentru asistenţa tehnică, în ciuda comenzilor făcute acolo. Oricum, în ceea ce ne priveşte, depunem şi vom depune toate eforturile pentru ca rezultatele de pînă acum să constituie baza trai­nică a situării, în continuare, la un nivel superior în îndeplinirea acestui obiectiv prioritar — ex­portul.

Next