Steaua Roşie, octombrie 1989 (Anul 40, nr. 232-257)
1989-10-01 / nr. 232
MOllTA*! OiK WA7C fiAflt.VtfiTh'At ^RGA^Ai^OMr^njUJUUDET^AI^dfJESALPCfI SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN] IN INTIMPINAREA CONGRESULUI 11 XIV-LEA AL PARTIDULUI. SARCIURE DIN INDUSTRIE $IAGRICULTURĂ - EXEMPLAR ÎNDEPLINITE ! Amplă mobilizare de forte la urgentarea lucrărilor agricole de toamnă Culesul și semănatul, cu intensitate maximă! Sărmaşu, văzut într-o zi frumoasă de toamnă, ne apare mai lipsit de oameni ca oricînd. Impresia de moment se schimbă de îndată ce ieşim spre cîmpurile încărcate cu belşugul toamnei. Aici sînt toţi sărmăşenii, cu mic cu mare. — Am făcut multe, am avut sat bine, dar mai avem încă atîtea de făcut, ne spune preşedintele Vasile Macai, vizibil preocupat şi copleşit de treburi. Forţele mobilizate sînt numeroase şi grija de căpătîi a celor din fruntea cooperativei este ca fiecare om să se afle unde e mai mare nevoie de el şi nimic să nu-i stînjenească munca. Aşa stau lucrurile, de pildă, cu recoltarea sfeclei de zahăr, lucrare la care oamenii sînt zoriţi fiindcă întreaga suprafaţă ocupată trebuie arată şi însămînţată cu grîu în aceste zile. Stadiul la care s-a ajuns este bun, pe 150 hectare din 170 recoltarea s-a încheiat. — Am cîştigat mult grăbind această lucrare pe vreme bună, ne spune inginerul-şef Gheorghe Utcan. In cele 100 ha eliberate se efectuează acum de zor arăturile, iar pe 30 de hectare mecanizatorii Fodor Francisc, Kalman Iosif şi Györfi Alexandru au şi insăminţat griul. Socotind tot ce au realizat aceşti bravi mecanizatori, putem spune că ei au făcut pînă acum o campanie întreagă de însămînţări, r-i spune inginerul-şef. Intr-adevăr, cu conştiinciozitatea, hărnicia şi priceperea care le sint caracteristice ei au însămînţat deja în această toamnă aproape 200 ha cu grîu, 330 ha cu orz şi 70 ha cu plante furajere. — Cum socotiţi că puteţi impulsiona şi mai mult ritmul lucrărilor? Mă gîndesc, în principal, la cele 500 hectare de porumb care trebuie cules, la cele încă 500 ha care aşteaptă sămînţa de grîu. — Se mai poate accelera înaintarea. De la sfecla de zahăr s-au eliberat forţe numeroase. Peste 250 de cooperatori, cărora li se alătură şi cîteva sute de elevi, au intrat la culesul porumbului. La eliberarea terenului, acţiune în care antrenăm şi 50 de atelaje, aici vom înainta cu mai mult spor. Pentru a zori şi semănatul am pregătit de lucru încă 3 semănători. La Sărmaşu, deci, după terminarea unor foarte importante lucrări, cum au fost recoltarea cartofilor, cînepei, soiei şi altele, pe prim-plan rămîne culesul porumbului şi însămînţarea griului. M. BALDEANU Creşterea gradului de valorificare a metalului Printre obiectivele programului de modernizare a proceselor tehnologice şi a produselor la întreprinderea Electromureş din Tîrgu-Mureş, un loc important ocupă acţiunile vizând reducerea consumurilor şi eliminarea din diverse tehnologii a metalelor deficitare şi scumpe. Semnificativ pentru ingeniozitatea colectivului — ingineri şi muncitori de înaltă calificare — este că în acest an au fost aplicate 112 măsuri de modernizare, a căror eficienţă economică postcalculată se ridică la peste 270 milioane lei. In acest fel s-au creat condiţii pentru asimilarea în fabricaţie a altor produse în componenţa cărora nu este folosit cuprul, precum şi pentru trecerea la fabricarea elementelor de conectică din oţel şi oţel cuprat (zincat). Toate măsurile aplicate pînă în prezent au condus la creșterea de 10 ori a gradului de valorificare a cuprului și a altor materiale deficitare, încorporate în produsele pentru export. Economii de materii prime şi materiale Continuînd şirul rezultatelor foarte bune înregistrate pe parcursul acestui an şi în actualul cincinal, colectivul întreprinderii de geamuri din Tîrnăveni a înscris în bilanţul primelor 9 luni o producţie marfă suplimentară în valoare de 16 milioane lei, în condiţiile depăşirii cu 7 663 lei/lucrător a productivităţii muncii planificate. De remarcat, de asemenea, şi faptul că, prin aplicarea prevederilor programului de modernizare a tehnologiilor şi organizarea superioară a muncii, precum şi pe calea gospodăririi judicioase a resurselor materiale, în perioada primelor 3 trimestre s-a asigurat atît încadrarea în consumurile specifice stabilite, cît şi obţinerea unor economii de materii prime şi materiale în valoare de 5,7 milioane lei, de 0,5 mii MWh energie electrică şi 2.000 tone de combustibil condiţional. Acţionînd cu aceeaşi fermitate şi spirit angajant pentru a întîmpina cu rezultate deosebite apropiatul Congres al XIV-lea al partidului, colectivul de aici şi-a asigurat integral contractele de livrare pentru piaţa internă şi pentru export, precum şi materiile prime necesare producţiei ultimului trimestru al anului. Aspecte de muncă de la Ţesătoria de bumbac din Tîrgu-Mureş Foto: IOSIF TRIE DĂRUIRE Mărturisesc că, de fiecare dată cină trec pe lingă şcoala în care am învăţat să-mi cunosc neamul, să descifrez tainele vieţii, încerc un sentiment copleşitor, greu de descris prin cuvinte, intr-o duminică a unui început de toamnă timpu- irie m-am oprit în faţa Şcolii generale din Bahnea. Profesorul Mircea Toma, directorul ‘ şcolii, se afla in curte. „De ce sînteţi trist, tovarăşe director?" — ii întrebăm. „Mi s-a promis, de cîteva zile, că-mi vor fi tăiate lemnele de foc, REPORTAJUL NOSTRU pentru a le putea depozita pentru iarnă, dar mă poartă cu vorba de azi pe mîine. Hai să-ţi arăt, pînă una-alta, roadele noi!" Mi-a luat-o înainte. Un bărbat trecut de prima tinereţe, originar din judeţul Alba, poartă un suflet şi uu port acel ceva din demnitatea şi vitejia bravilor bărbaţi ai Apusenilor — Avram Iancu, Horea, Cloşca şi Crişan. A devenit localnic şi s-a dăruit cu pasiune nobilei meserii de dascăl de ţară, cum se spune. A educat zeci de generaţii. O parte din foştii lui elevi au VASILE BAHNEANU (Continuare In pag. a 2-a) // Anul XL li Nr. 232 (9.782) Vk II Duminică, jl II 1 octombrie 1989 îl 4 pagini JJ V 50 de bani // Livrarea cartofilor — cu mai multă operativitate In Consiliul agroindustrial Albeşti se află în plină desfăşurare şi recoltarea cartofilor de pe cele aproape 300 de hectareDespre preocuparea de a asigura, din diverse întreprinderi, mijloacele necesare transportului tuberculilor ne-a vorbit tovarăşa Susana Zăblău, primarul municipiului Sighişoara. Sunt asigurate 22 de capacităţi de transport, precum şi ifroanele necesare la încărcat. Vineri, vremea a fost bună de lucru, aşa că la cooperativele agricole din Albeşti şi Vinători am întîlnit şi sute de cooperatori zorind sortarea tuberculilor, împreună cu Virgil Duda, inginerul-şef al consiliului agroindustrial, ne oprim la CAP Vînători. Zaharie Nilca, preşedintele unităţii, împreună cu şefii fermelor, aveau la strinsul şi sortatul cartofilor peste 1.000 de cooperatori cu membrii familiilor în satele Mureni, Şoard, Feleag şi Vînători. De remarcat este mai ales activitatea cooperatorilor din ferma condusă de ing. Stela Bernaure. Prin lucrări de calitate se evidenţiază cooperatorii Victoria Pop, Valeria Toma, Eugenia Murzea, Aurelia Lepădat, Mathe K. Roza, Dajka Bela (de 76 de ani). Cornel Pandrea, Szász Bela şi alţiiDemn de apreciat este şi ajutorul pe care l primesc din partea întreprinderilor din municipiul Sighişoara. Ing. Corneliu Leheleş, directorul întreprinderii de vase emailate a pus la dispoziţia CAP Vînători un tractor cu două remorci, condus de mecanizatorul Iosif Viorel şi un ifron cu care lucrează Tordai Ştefan. Tot de la această întreprindere, în CAP se află şi Ironim Herţa, ca împuternicit al statului, care se interesa şi de forţa necesară pentru a se trece şi la culesul porumbului. In ferma din Moreni, sub îndrumarea lui Horea Bean, 25 de cooperatori lucrau cu deosebită atenţie la sortarea cartofilor de sămînţă, care erau apoi însilozaţi. Dar aici erau zeci de tone de tuberculi care nu erau protejaţi pentru a fi feriţi de intemperii. Activitate mai intensă se impune a se imprima la transportul cartofilor și la Cooperativa agricolă din Saschiz. REMUS CÂMPEAN