Steaua Roşie, octombrie 1989 (Anul 40, nr. 232-257)

1989-10-01 / nr. 232

MOllTA*! OiK WA7C fiAflt.VtfiTh'At ^RGA^Ai^OMr^njUJUUDET^AI^dfJESALPCfI SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN] IN INTIMPINAREA CONGRESULUI 11 XIV-LEA AL PARTIDULUI. SARCIUR­E DIN INDUSTRIE $IAGRICULTURĂ - EXEMPLAR ÎNDEPLINITE ! Amplă mobilizare de forte la urgentarea lucrărilor agricole de toamnă Culesul și semănatul, cu intensitate maximă! Sărmaşu, văzut într-o zi fru­moasă de toamnă, ne apare mai lipsit de oameni ca oricînd. Im­presia de moment se schimbă de îndată ce ieşim spre cîmpurile încărcate cu belşugul toam­nei. Aici sînt toţi sărmăşenii, cu mic cu mare. — Am făcut multe, am avut sat bine, dar mai avem încă a­­tîtea de făcut, ne spune preşe­dintele Vasile Macai, vizibil preocupat şi copleşit de treburi. Forţele mobilizate sînt nume­roase şi grija de căpătîi a celor din fruntea cooperativei este ca fiecare om să se afle unde e mai mare nevoie de el şi nimic să nu-i stînjenească munca. Aşa stau lucrurile, de pildă, cu recol­tarea sfeclei de zahăr, lucrare la care oamenii sînt zoriţi fiind­că întreaga suprafaţă ocupată trebuie arată şi însămînţată cu grîu în aceste zile. Stadiul la ca­re s-a ajuns este bun, pe 150 hec­tare din 170 recoltarea s-a înche­iat. — Am cîştigat mult grăbind a­­ceastă lucrare pe vreme bună, ne spune inginerul-şef Gheorghe Ut­­can. In cele 100 ha eliberate se efectuează acum de zor arăturile, iar pe 30 de hectare mecaniza­torii Fodor Francisc, Kalman Io­sif şi Györfi Alexandru au şi in­­săminţat griul.­­ Socotind tot ce au realizat aceşti bravi mecanizatori, putem spune că ei au făcut pînă acum o campanie întreagă de însămîn­­ţări, r­-i spune inginerul-şef. Intr-adevăr, cu conştiinciozita­tea, hărnicia şi priceperea care le sint caracteristice ei au însă­­mînţat deja în această toamnă aproape 200 ha cu grîu, 330 ha cu orz şi 70 ha cu plante furajere. — Cum socotiţi că puteţi im­pulsiona şi mai mult ritmul lu­crărilor? Mă gîndesc, în princi­pal, la cele 500 hectare de po­rumb care trebuie cules, la cele încă 500 ha care aşteaptă sămîn­­ţa de grîu. — Se mai poate accelera îna­intarea. De la sfecla de zahăr s-au eliberat forţe numeroase. Peste 250 de cooperatori, cărora li se alătură şi cîteva sute de e­­levi, au intrat la culesul porum­bului. La eliberarea terenului, acţiune în care antrenăm şi 50 de atelaje, aici vom înainta cu mai mult spor. Pentru a zori şi semănatul am pregătit de lucru încă 3 semănători. La Sărmaşu, deci, după termi­narea unor foarte importante lu­crări, cum au fost recoltarea car­tofilor, cînepei, soiei şi altele, pe prim-plan rămîne culesul porum­bului şi însămînţarea griului. M. BALDEANU Creşterea gradului de valorificare a metalului Printre obiectivele progra­mului de modernizare a pro­ceselor tehnologice şi a pro­duselor la întreprinderea E­­lectromureş din Tîrgu-Mureş, un loc important ocupă acţiu­nile vizând reducerea consu­murilor şi eliminarea din di­verse tehnologii a metalelor deficitare şi scumpe. Semnifi­cativ pentru ingeniozitatea co­lectivului — ingineri şi mun­citori de înaltă calificare — este că în acest an au fost aplicate 112 măsuri de moder­nizare, a căror eficienţă eco­nomică postcalculată se ridică la peste 270 milioane lei. In acest fel s-au creat condiţii pentru asimilarea în fabrica­ţie a altor produse în compo­nenţa cărora nu este folosit cuprul, precum şi pentru tre­cerea la fabricarea elemente­lor de conectică din oţel şi o­­ţel cuprat (zincat). Toate mă­surile aplicate pînă în prezent au condus la creșterea de 10 ori a gradului de valorificare a cuprului și a altor materia­le deficitare, încorporate în produsele pentru export. Economii de materii prime şi materiale Continuînd şirul rezultate­lor foarte bune înregistrate pe parcursul acestui an şi în ac­tualul cincinal, colectivul în­treprinderii de geamuri din Tîrnăveni a înscris în bilan­ţul primelor 9 luni o produc­ţie marfă suplimentară în va­loare de 16 milioane lei, în condiţiile depăşirii cu 7 663 lei/lucrător a productivităţii muncii planificate. De remar­cat, de asemenea, şi faptul că, prin aplicarea prevederilor programului de modernizare a tehnologiilor şi organizarea superioară a muncii, precum şi pe calea gospodăririi ju­dicioase a resurselor materia­le, în perioada primelor 3 tri­mestre s-a asigurat atît înca­drarea în consumurile specifi­ce stabilite, cît şi obţinerea u­­nor economii de materii pri­me şi materiale în valoare de 5,7 milioane lei, de 0,5 mii MWh energie electrică şi 2.000 tone de combustibil co­ndi­­ţional. Acţionînd cu aceeaşi fermitate şi spirit angajant pentru a întîmpina cu rezulta­te deosebite apropiatul Con­gres al XIV-lea al partidului, colectivul de aici şi-a asigu­rat integral contractele de li­vrare pentru piaţa internă şi pentru export, precum şi ma­teriile prime necesare pro­ducţiei ultimului trimestru al anului. Aspecte de muncă de la Ţesătoria de bumbac din­ Tîrgu-Mureş Foto: IOSIF TRIE D­ĂRUIRE Mărturisesc că, de fiecare dată cină trec pe lingă şcoala în care am învăţat să-mi cu­nosc neamul, să descifrez tai­nele vieţii, încerc un sentiment­­ copleşitor, greu de descris prin cuvinte, intr-o duminică a u­­nui început de toamnă timpu- i­rie m-am oprit în faţa Şcolii­­ generale din Bahnea. Profe­sorul Mircea Tom­a, directorul ‘ şcolii, se afla in curte. „De ce­­ sînteţi trist, tovarăşe direc­tor?" — ii întrebăm. „Mi s-a promis, de cîteva zile, că-mi vor fi tăiate lemnele de foc, REPORTAJUL NOSTRU pentru a le putea depozita pen­tru iarnă, dar mă poartă cu vorba de azi pe mîine. Hai să-ţi arăt, pînă una-alta, roa­dele noi!" Mi-a luat-o înainte. Un bărbat trecut de prima ti­nereţe, originar din judeţul Alba, poartă un suflet şi uu port acel ceva din demnitatea şi vitejia bravilor bărbaţi ai Apusenilor — Avram Iancu, Horea, Cloşca şi Crişan. A de­venit localnic şi s-a dăruit cu pasiune nobilei meserii de das­căl de ţară, cum se spune. A educat zeci de generaţii. O parte din foştii lui elevi au VASILE BAHNEANU (Continuare In pag. a 2-a) // Anul XL li Nr. 232 (9.782) Vk II Duminică, jl II 1 octombrie 1989 îl 4 pagini JJ V 50 de bani // Livrarea cartofilor — cu mai multă operativitate In Consiliul agroindustrial Al­beşti se află în plină desfăşurare şi recoltarea cartofilor de pe ce­le aproape 300 de hectare­­Des­pre preocuparea de a asigura, din diverse întreprinderi, mij­loacele necesare transportului tuberculilor ne-a vorbit tovarăşa Susana Zăblău, primarul muni­cipiului Sighişoara. Sunt asigura­te 22 de capacităţi de transport, precum şi ifroanele necesare la încărcat. Vineri, vremea a fost bună de lucru, aşa că la coope­rativele agricole din Albeşti şi Vinători am întîlnit şi sute de cooperatori zorind sortarea tuber­culilor, împreună cu Virgil Duda, in­gineru­­l-şef al consiliului agro­industrial, ne oprim la CAP Vî­­nători. Zaharie Nilca, preşedinte­le unităţii, împreună cu şefii fer­melor, aveau la strinsul şi sorta­tul cartofilor peste 1.000 de coo­peratori cu membrii familiilor în satele Mureni, Şoard, Feleag şi Vînători. De remarcat este mai ales activitatea cooperatorilor din ferma condusă de ing. Stela Ber­­naure. Prin lucrări de calitate se evidenţiază cooperatorii Victo­ria Pop, Valeria Toma, Eugenia Murzea, Aurelia Lepădat, Mathe K. Roza, Dajka Bela (de 76 de ani). Cornel Pandrea, Szász Bela şi alţii­Demn de apreciat este şi aju­torul pe care l primesc din par­tea întreprinderilor din munici­piul Sighişoara. Ing. Corneliu Le­­heleş, directorul întreprinderii de vase emailate a pus la dispoziţia CAP Vînători un tractor cu do­uă remorci, condus de mecani­zatorul Iosif Viorel şi un ifron cu care lucrează Tordai Ştefan. Tot de la această întreprin­dere, în CAP se află şi Ironim­ Herţa, ca împuternicit al statului, care se interesa şi de forţa nece­sară pentru a se trece şi la cu­lesul porumbului. In ferma din Moreni, sub în­drumarea lui Horea Bean, 25 de cooperatori lucrau cu deosebită atenţie la sortarea cartofilor de sămînţă, care erau apoi însilozaţi. Dar aici erau zeci de tone de tu­berculi care nu erau protejaţi pentru a fi feriţi de intemperii. Activitate mai intensă se impu­ne a se imprima la transportul cartofilor și la Cooperativa agri­colă din Saschiz. REMUS CÂMPEAN

Next