Steaua Roşie, octombrie 1989 (Anul 40, nr. 232-257)

1989-10-01 / nr. 232

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Creşterea continuă a rolului comuniştilor în conducerea şi organizarea activităţii Adunările generale pentru dări de seamă şi alegeri, care se des­făşoară acum, reprezintă momen­te importante în viaţa şi activi­tatea organizaţiilor de partid­ Este dt­­i firesc că în cadrul a­­dunărilor pentru dări de seamă şi alegeri ale organizaţiilor de partid din unităţile agricole, co­muniştii — ţărani cooperatori, muncitori, specialişti — analizea­ză, intr-un climat responsabil, de angajare patriotică, revoluţiona­ră, modul cum s-au înfăptuit o­­biectivele noii revoluţii agrare, sarcinile de viitor ce ie revin in lumina documentelor programa­tice ale Congresului al XIV-lea al partidului. Comuniştii de la Asociaţia economică intercoope­­ratistă viticolă din Bălăuşeri, a­­nalizindu-şi în acest spirit activi­tatea, cu prilejul recentei adu­nări generale pentru dare de sea­mă şi alegeri, s-au angajat că vor acţiona cu spirit de răspun­dere şi exigenţă revoluţionară pentru aplicarea in viaţă a orien­tărilor şi indicaţiilor secretarului general al partidului nostru, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, astfel incit să obţină, an de an, rezul­tate tot mai bune în producţie. ■Membrii organizaţiei de bază şi-au afirmat, şi cu prilejul aces­tei adunări generale, adeziunea deplină la Hotărîrea Plenarei CC al PCR din iunie 1989, exprimîn­­du-­şi în unanimitate dorinţa ca tovarăşul Nicolae Ceauşescu să fie reales, la Congresul al XIV- lea, în funcţia supremă de se­cretar general al partidului. în cadrul adunării generale, comuniştii au făcut bilanţul rea­lizărilor obţinute, ja­von­ind obiec­tivele activităţii lor viitoare pen­tru dezvoltarea şi buna gospodă­rire a avutului obştesc, de care depinde şi bunăstarea lor şi a familiilor lor. Darea de seamă prezentată de tovarăşul Kakucs Arpad, secretarul organizaţiei de bază, a analizat pe larg felul în care a muncit şi şi-a îndeplinit sarcinile colectivul asociaţiei. în acest sens au fost relevate, în spirit critic şi autocritic, acţiuni­le întreprinse şi rezultatele obţi­nute în înfăptuirea planului, a orientărilor şi indicaţiilor secre­tarului general al partidului. Vorbitorii s-au referit la diferite aspecte ale organizării producţiei, mecanizării lucrărilor, efectuării îmbunătăţirilor funciare, fertili­zării şi irigării suprafeţelor de care dispun, ale aplicării cuceri­rilor ştiinţei şi agrotehnicii mo­derne. în cursul dezbaterilor s-a ară­tat că în fiecare an s-au elaborat programe speciale în scopul înde­plinirii sarcinilor de plan, comu­niştii acţionînd pentru unirea e­­forturilor şi­­mobilizarea oameni­lor muncii în vederea utilizării cu randament sporit a bazei teh­­nico-materiale existente. Pentru buna desfăşurare a lucrărilor, de sezon in plantaţiile viticole şi în în pregătirea Congresului al XIV-lea, adunări pentru dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de partid alte sectoare, membrii biroului şi-au asumat responsabilităţi concrete în cadrul unor ferme şi echipe, exercitînd un control e­­xigent cu privire la îndeplinirea sarcinilor de producţie şi la cali­tatea lucrărilor efectuate. Totuşi, nu există motive de automulţu­­mire, fiindcă nu au fost epuiza­te nici pe departe posibilităţile de creştere a producţiei şi a ren­tabilităţii acesteia- Comun şi­ii au subliniat, în acest sens, că buna organizare a producţiei, moderni­zarea ei, creşterea randamente­lor la hectar au fost şi trebuie să rămînă obiective prioritare. în acest context au fost rel­ua­te şi neajunsurile care s-au mani­festat în fertilizarea unor supra­feţe cu îngrăşăminte naturale, în asigurarea forţei de muncă nece­sare, în efectuarea lucrărilor de întreţinere, în fluctuaţia cadrelor, inclusiv a unor şefi de ferme, mai ales la Bălăuşeri. Lichidarea acestor neajunsuri trebuie să fie o sarcină primordială a noului br­ou al organizaţiei de bază, a subliniat tovarăşa Barabas Ana, care a participat la adunare din partea comitetului comunal de partid. Noul birou va trebui să analizeze periodic, împreună cu c­nsiliul oamenilor muncii, des­făşurarea lucrărilor de sezon, îndeplinirea planului, acţionînd pentru soluţionarea operativă a problem­­elor, pentru adoptarea măsurilor ce se impun, ca să nu se mai întîmple — cum s-a în­­tîmplat la Agrişteu — ca activi­tatea de conducere a unei fer­me să fie lăsată, timp îndelun­gat, numai pe seama unui teh­nician, care n-a fost controlat şi ajutat în mod corespunzător. Directorul asociaţiei, Biro Şte­fan a accentuat necesitatea uti­lizării eficiente a fondurilor bă­neşti, a eliminării cheltuielilor inutile, prin combaterea indisci­plinei şi delăsării, prin creşterea exigenţi­l­or­ai ales la recepţiona­­rea lucrărilor. Comuniştii Ra­vasz Kalman şi Ioan Zakel s-au referit la rolul important al me­canizatorilor, apreciind contribu­ţia lor la desfăşurarea producţiei, dar au subliniat necesitatea îm­bunătăţirii calitative a muncii lor, făcînd propuneri privind e­­fectuarea la timp a reparaţ­ilor, asigurarea pieselor de schimb ne­cesare pentru ca întregul parc de maşini şi tractoare să poată fi folosit î­n mod eficient. Membrii noului birou şi-au ex­primat hotărîrea de a acţiona cu spirit­­ răspundere pentru înde­plinirea sarcinilor, pentru creş­terea contribuţiei comuniştilor la înfăptuirea obiectivelor economi­­co-sociale. KILYEN ATTILA (Urmare din pag. 1) azi copii de şcoală. „N-am fă­cut minuni în viaţă! Singura mea avere o constituie şcoa­la, munca la catedră, pe care o fac cu aceeaşi plăcere ca in primii ani“. Păşind intr-o sală de clasă cu greu mi am mai putut stăpîni emoţia. Vă­mâ scală de impresii, fragmente de amintiri. Miros de carne proas­păt tipărită. Primele mele zile de şcoală. Careul. Şi sfatul ma­mei: „Ai grijă! Să nu mă faci de ruşine!“ Şcoala este pre­gătită p­entru o mare sărbă­toare. La loc de cinste „Col­ţul pionierului", cu drapelul detaşamentului intr-o nişă de sticlă. Oare să fie acelaşi dra­pel? Pe coridoare — zeci de tablouri. Realizări la nivelul ţării, judeţului, comunei Bah­nen în anii socialismului vic­torios pe acest pămint străbun al Transilvaniei. Cîteva sînt sugestive: „in întîmpinarea marilor evenimente", „Cadran politic„Omul şi orizontul“, „Orientare profesională“, po­litică externă", „Micii sani­tari“ şi multe altele. Şcoala nouă are opt săli de clasă spaţioase, laborator pentru fi­­zică-chimie, cabinete de ştiin­ţe sociale, de biologie, limba română, geografie. Deci, con­diţii de invidiat, sunt sic­ui, de multe şcoli chiar din munici­piul Tîrgu-Mureş. Conform indicaţiilor secreta­rului general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, pri­vind înfiinţarea de­ licee agro­industriale la nivelul fiecărui CUASC, începînd cu anul şco­lar 11IS9, în comuna K­ahnea funcţionează aici trei clase a IX-a, una a X-a şi două de-a XI-a. Aici se vor pregăti şi forma pentru viaţă agriculto­rii de mîine, viitorii zooteh­nişti care trebuie să stăpîneas­­că cele mai noi cuceriri ale dăruire ştiinţei şi tehnicii agricole. „Suntem­ patronaţi de CUASC Bahnen. Sperăm că bunele re­laţii, pe care le-am avut pînă in prezent, vor continua şi în viitor. Speranţa mea este în sprijinul şi în înţelegerea or­ganelor comunale de partid şi de stat“, afirma intr-o discu­ţie Mircea Tom­a. „De ani de zile le spun copiilor că adevă­rata avere a unui om constă in coală şi in muncă. Mul­­te ne-am gindit să mai facem. Te uită, pe terenul acela din coatele curţii vrem să facem o minifermă agricolă moder­nă, de 10 hectare, cu caracter experimental. Copiii vor pu­tea să cultive toate soiurile de cereale, legume, pomi fruc­tiferi, care se pretează la con­diţiile noastre. Un fel de lot experimental care ar folosi şi un taţilor agricole din jur. Eu am întocmit o hartă neomor­­folnqică■ a comunei Bahnen, precum şi o carta e­pednl­mi­că. Sunt sigur că vom reu­i să îmbinam armonios învăţătura cu practica, să formăm la copii dragostea pentru munca în a­­gricultură, dacă vrem să re­­cîştigăm atracţia copiilor pen­tru sat, pentru o tradiţie stră­moşească. Avem nevoie de un tractor-şcoală şi de un maistru­­instructor. Nu-i un paradox, oare, că mulţi copii trebuie să plece ca mecanizatori de înal­tă clasă profesională, prin al­te locuri? Ne trebuie urgent un specialist agricol cu dragos­te pentru copii, care să pre­dea materiile de specialitate şi să se ocupe de minifermă şi de cercetare. In privinţa ca­drelor didactice pentru cele­lalte discipline, inspectoratul şcolar ne-a repartizat profe­sori foarte bine pregătiţi pro­fesional. De menţionat că şcoala are o plantaţie de 1.000 de duzi, iar in anul acesta a predat treizeci de kilograme de go­goşi. Tîrziu, ieşind pe uliţa mare, m-am simţit iarăşi copil. In urechi îmi răsunau cuvintele interlocutorului: „Învăţătura şi munca constituie singura a­­vere­“ Altitudini Ah, liftul! De mai bine de două săptă­­mîni, locatarii blocului F 401 şi K 401 din Piaţa Eroilor Sovie­tici nr. 25 şi 24 din Tîrgu-Mureş, bloc de apartamente şi garsonie­re, cu scară şi lift comun, sunt întimpinaţi la intrarea în lift cu următorul anunţ: „Atenţiune! Ascensorul, în revizie. Nu um­blaţi la uşă şi la butoane!“ Lu­crătorii IJGCL Mureş, sesizaţi, au venit, au demontat piesele, dar repararea lui se tot amină. Conducerea asociaţiei primeşte mereu aceleaşi asigurări că lif­tul se va repune în funcţiune în scurtă vreme, dar iată că au trecut mai bine de două săp­­tămîni şi deocamdată nimic! Locatarii mulţi în vîrstă sau suferinzi, escaladează zi de zi, unii de mai multe ori, cele 1­ nivele ale blocului. La început credeam că după atîta efort, lo­catarii vor face condiţie fizică şi vor urca mai uşor scările. Dar, mulţi, mai ales cei de la nivelele superioare, sunt nevoiţi să staţio­neze tot mai des pentru a răsu­fla şi a lua noi puteri pentru a putea continua drumul pe ver­ticală. Di­n păcate, nu este prima de­fecţiune a acestui lift, încă de la început, el a funcţionat cu de­fecţiuni- Au fost perioade în ca­re mai mult a stat decit a func­ţionat, dar, de obicei, sîmbăta şi duminica, liftul are „zil­e libere“. Numai in perioada octombrie 1988 — august 1989 s-au plătit pentru diverse lucrări de între­ţinere, revizie şi reparaţii in jur la 10.000 de lei, dir. care pentru reparaţii în decembrie 1.731 Im iar la revizia generală, în mar­tie —­4 259 lei. Oare specialiş­tii de la IJGCLM nu sunt în sta­re să pună acest ascensor la punct şi să nu mai facă atîtea necazuri celor ce locuiesc aici? Tot pentru a proteja într-arr fel lift’ul şi a păstra ordinea şi curăţenia în casa scărilor con­ducerea asociaţiei, împreună cu o parte din locatari, a luat, cu vreo doi ani în urmă, iniţiativa de a pune iale la uşi, în faţă şi în spate, dar nici această soluţie nu a rezistat decit cîteva zile, pentru că au fost unii cărora nu Ie-a c­onvenit să umble cu chei sau să-şi ţină invitaţii sau alţi vizitatori neanunţaţi în uşa blo­­cului. De multe ori, în aceste condiţii, casa scărilor e folosită ca loc de trecere pentru diferiţi cetăţeni intre strada Lupeni şi centrul municipiului sau invers, utilizînd şi liftul, uneori neco­respunzător, deşi pe lingă bloc sunt construite scări tocmai in a­­cest scop. Desigur, ar fi încă mul­te de spus, dar important e ca liftul să fie reparat şi pus în funcţiune cit mai repede, astfel incit locatarii de nici să nu mai fie nevoiţi să urce mereu pe jos scările celor 11 nivele. Dar mai ales aşa să fie reparat incit „ro­tt­urnele“ pe care şi l-a „cîştigat“ acest ascensor, cotat printre cele care dau mari probleme locata­rilor şi celor de la IJGCLM, să dispară o dată pentru totdeauna. . .VASILE ORZA „Sâptâmmna Crucii Roşii“ • Cu prilejul „Săptămînii Cru­cii Roşii“, care s-a deschis în acest an, sub deviza „Contribuţia Crucii Roşii la ridicarea conti­nuă a nivelului de cultură sa­nitară a populaţiei“, în munici­piul Tîrgu-Mureş peste 200 de persoane (activişti obşteşti de Cruce Roşie) au participat, în ziua de 24 septembrie, la o in­teresantă expunere prezentată de prof. ştefan Ben­ţa, preşedintele Comitetului judeţean de Cruce Roşie, inspector şcolar general al Inspectoratului şcolar Mureş, ca­re a vorbit despre grija partidu­lui şi statului nostru, personal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, pentru sănătatea oamenilor mun­cii, contribuţia Crucii Roşii la rid­ica­rea continuă a nivelului de cultură sanitară a populaţiei. Totodată, în cadrul acestei fes­tivităţi, a vorbit şi prof. dr do­cent Ander Zoltán, care a pre­zentat aspecte multiple din acti­vitatea Crucii Roşii in ridicarea nivelului de cultură sanitară a popularei şi sarcinile ce revin activului de Cruce Roşie pe li­nie de educaţie sanitară şi despre importanţa donării onorifice de singe. în final, preşedintele Comite­tului judeţean de Cruce Roşie a înmînat diplome şi insigne acti­viştilor cu merite deosebite în murren de Cruce Roşie. Deosebit de interesante au fost şi filmele rulate cu această ocazie, care au fost int­ulate­l­­c de acasă" şi , Acasă", cu tematică de Cruce Roşie. TEATRU TEATRUL DF. PĂPUŞI, azi, la sediu, ora 11: Varietăţi (secţia maghiară)­Mîine, 2 octombrie, la sediu, orele­­ 30, 11 şi 12,30: I’ui de om (secţia română). - \ CALENDAR Duminică 1 OCTOMBRIE Soarele răsare la ora 6,13, apune la ora 17,57. Zile trecute 274, zile răma­se 9. CINEMA TÎRGU-MUREŞ — Arta Ulti­mul războinic. Unirea: Patru­la­ile noapte. Progresul: Sprijiniţi-l pe şerif. Select: cinematograful este în renovare. Tineretului- Dzikuin cîinele lup (orele 9 şi 11). Ce se întîmplă, doctore? (orele 15 17 19 şi 21). Flacăra: cinematograful este în renovare. SIGHIȘOARA — Lu­mina Jandarmul In plimbare. 101 dalmatieni. REGHIN — Pa­tria Rocky 1. TÎRNAVEN! — Melodia- Jandarmul la plimbare. Jack ti vrejul de fasole. LUDUȘ — Flacăra. Vacanța cea macii. SOVATA — Doina: Jan­darmul la plimbare. Muncito­rul’ Procesul de la Nürnberg (seriile I—II)- IERNUT — Lumi­na: Un bărbat şi o femeie. SAli-­MASU — Popular: Maria şi Mi­­rabela în Tranzistoria. SÎNGEOR­­GIU DE PĂDURE — Popular: Loana. Regele iluzioniştilor şi fiii săi. FÎNTÎNELE — Patria- Martori dispăruţi. MIERCUREA NTRA­TULTII — Nirajul: Comisa­rul Cardonc în acţiune. Parisul vesel LUNI, 2 LIPTIMBRIE TÎRGU-MUREŞ — Arta: în căutarea lui Jupiter. Unirea: Ul­timul războinic. Progresul: Moro­­meţii (seriile I—II). Select: cine­matograful este în renovare. Ti­nerelului: Broscuţa fermecată tu­fele 9 şi II); Corsarul (lrele 15, 17, 19 şi 21). Flacăra: cinemato­graful este în renovare. SIGHI­ȘOARA — Lumina: Detaşamen­tul 31. Clubul CFR- Nelu. RE­GHIN — Patria: Ciudata poves­te a doctorului Jekvll- TÎRN­A­­VErt­­— Melodia: Mirajele iubi­rii. LUPUS — Flacăra- Păsările. SOV­ATA­­- Doina: Valea prafu­lui de mişcă. Muncitorul: Proce­sul de la Niirnbi­g (seriile I—II). IERNUT — Lumina: Un bărbat și o femeie. SA­RM­AS. ’ — Potx.i- Xe iubesc, aprilie. SiNGEOR­GTU DE PĂDURE — Pomi Iar: Probleme personale. FINTINE­­LE — Patria: Secretul sistemul ii de alarmă. MIERCUREA NIRA­­JULUI — Nirajul: Transport se­cret. DIN PROGRAMUL TV 11,30 — Lumea copiilor. Inima ţării bate şi In noi, copiii — reportaj. Mulţumim pentru anii de lumini şi zbor! Cu vrednicie, munca rodeşte mai bogat — reportaj. Desene anima­te. Şoimii patriei. Telefilmoteca de ghiozdan. Surpriza cu ... peripeţii. P­oliucţie a studiourilor cehoslovace. 12,25 — Sub tricolor, la datorie! 12,4­1 — Viaţa satului. 13,00 — Telex. 13,05 — Album duminical. Con­cert de prinz. Moment poetic. Tinereţea la rampă. Desene ani­mate. Recital în Studioul 1: violo­nistul Ion Voicu. Crucea Roşie — factor activ de educaţie sanitară. Mari comici ai ecranului. Melodii populare cu Veta Biriş, Elena Ionescu-Cojoca­­ru, Margareta Clipa. Pagini antolo­gice din umorul românesc. Telesport. Microrecital de muzică uşoară: An­gela Similea. Secvenţa telespectato­rului. 19,DO — Telejurnal. 19.» — Cîntarea României. Omagiul ţării, conducătorului iubit. 20,25 — Film ar­tistic. Se întorc cocorii. Producţie a studiourilor din RP Chineză. 21,50 — Telejurnal. LUNI, 2 OCTOMBRIE 19,00 — Telejurnal. 19,30 — Partid şi ţară — o unică voinţă. Deplină apro­bare de către întregul nostru partid şi popor a propunerii privind reale­gerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu in înalta funcţie de secretar general al Partidului Comunist Român şi a do­cumentelor pentru Congresul al XIV- lea. 19,45 — Ctitorii ale Epocii de Aur. »,05 — Industria — programe prio­ritare. »,25 — Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie. 20,40 — Ştiinţa pen­tru toţi. 21,05 — Din lumea capitalu­lui. 21,20 — Tezaur folcloric. 21,50 — Telejurnal.

Next