Steaua Roşie, octombrie 1989 (Anul 40, nr. 232-257)
1989-10-01 / nr. 232
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Creşterea continuă a rolului comuniştilor în conducerea şi organizarea activităţii Adunările generale pentru dări de seamă şi alegeri, care se desfăşoară acum, reprezintă momente importante în viaţa şi activitatea organizaţiilor de partid Este dti firesc că în cadrul adunărilor pentru dări de seamă şi alegeri ale organizaţiilor de partid din unităţile agricole, comuniştii — ţărani cooperatori, muncitori, specialişti — analizează, intr-un climat responsabil, de angajare patriotică, revoluţionară, modul cum s-au înfăptuit obiectivele noii revoluţii agrare, sarcinile de viitor ce ie revin in lumina documentelor programatice ale Congresului al XIV-lea al partidului. Comuniştii de la Asociaţia economică intercooperatistă viticolă din Bălăuşeri, analizindu-şi în acest spirit activitatea, cu prilejul recentei adunări generale pentru dare de seamă şi alegeri, s-au angajat că vor acţiona cu spirit de răspundere şi exigenţă revoluţionară pentru aplicarea in viaţă a orientărilor şi indicaţiilor secretarului general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, astfel incit să obţină, an de an, rezultate tot mai bune în producţie. ■Membrii organizaţiei de bază şi-au afirmat, şi cu prilejul acestei adunări generale, adeziunea deplină la Hotărîrea Plenarei CC al PCR din iunie 1989, exprimîndu-şi în unanimitate dorinţa ca tovarăşul Nicolae Ceauşescu să fie reales, la Congresul al XIV- lea, în funcţia supremă de secretar general al partidului. în cadrul adunării generale, comuniştii au făcut bilanţul realizărilor obţinute, javonind obiectivele activităţii lor viitoare pentru dezvoltarea şi buna gospodărire a avutului obştesc, de care depinde şi bunăstarea lor şi a familiilor lor. Darea de seamă prezentată de tovarăşul Kakucs Arpad, secretarul organizaţiei de bază, a analizat pe larg felul în care a muncit şi şi-a îndeplinit sarcinile colectivul asociaţiei. în acest sens au fost relevate, în spirit critic şi autocritic, acţiunile întreprinse şi rezultatele obţinute în înfăptuirea planului, a orientărilor şi indicaţiilor secretarului general al partidului. Vorbitorii s-au referit la diferite aspecte ale organizării producţiei, mecanizării lucrărilor, efectuării îmbunătăţirilor funciare, fertilizării şi irigării suprafeţelor de care dispun, ale aplicării cuceririlor ştiinţei şi agrotehnicii moderne. în cursul dezbaterilor s-a arătat că în fiecare an s-au elaborat programe speciale în scopul îndeplinirii sarcinilor de plan, comuniştii acţionînd pentru unirea eforturilor şimobilizarea oamenilor muncii în vederea utilizării cu randament sporit a bazei tehnico-materiale existente. Pentru buna desfăşurare a lucrărilor, de sezon in plantaţiile viticole şi în în pregătirea Congresului al XIV-lea, adunări pentru dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de partid alte sectoare, membrii biroului şi-au asumat responsabilităţi concrete în cadrul unor ferme şi echipe, exercitînd un control exigent cu privire la îndeplinirea sarcinilor de producţie şi la calitatea lucrărilor efectuate. Totuşi, nu există motive de automulţumire, fiindcă nu au fost epuizate nici pe departe posibilităţile de creştere a producţiei şi a rentabilităţii acesteia- Comun şiii au subliniat, în acest sens, că buna organizare a producţiei, modernizarea ei, creşterea randamentelor la hectar au fost şi trebuie să rămînă obiective prioritare. în acest context au fost reluate şi neajunsurile care s-au manifestat în fertilizarea unor suprafeţe cu îngrăşăminte naturale, în asigurarea forţei de muncă necesare, în efectuarea lucrărilor de întreţinere, în fluctuaţia cadrelor, inclusiv a unor şefi de ferme, mai ales la Bălăuşeri. Lichidarea acestor neajunsuri trebuie să fie o sarcină primordială a noului brou al organizaţiei de bază, a subliniat tovarăşa Barabas Ana, care a participat la adunare din partea comitetului comunal de partid. Noul birou va trebui să analizeze periodic, împreună cu cnsiliul oamenilor muncii, desfăşurarea lucrărilor de sezon, îndeplinirea planului, acţionînd pentru soluţionarea operativă a problemelor, pentru adoptarea măsurilor ce se impun, ca să nu se mai întîmple — cum s-a întîmplat la Agrişteu — ca activitatea de conducere a unei ferme să fie lăsată, timp îndelungat, numai pe seama unui tehnician, care n-a fost controlat şi ajutat în mod corespunzător. Directorul asociaţiei, Biro Ştefan a accentuat necesitatea utilizării eficiente a fondurilor băneşti, a eliminării cheltuielilor inutile, prin combaterea indisciplinei şi delăsării, prin creşterea exigenţilorai ales la recepţionarea lucrărilor. Comuniştii Ravasz Kalman şi Ioan Zakel s-au referit la rolul important al mecanizatorilor, apreciind contribuţia lor la desfăşurarea producţiei, dar au subliniat necesitatea îmbunătăţirii calitative a muncii lor, făcînd propuneri privind efectuarea la timp a reparaţilor, asigurarea pieselor de schimb necesare pentru ca întregul parc de maşini şi tractoare să poată fi folosit în mod eficient. Membrii noului birou şi-au exprimat hotărîrea de a acţiona cu spirit răspundere pentru îndeplinirea sarcinilor, pentru creşterea contribuţiei comuniştilor la înfăptuirea obiectivelor economico-sociale. KILYEN ATTILA (Urmare din pag. 1) azi copii de şcoală. „N-am făcut minuni în viaţă! Singura mea avere o constituie şcoala, munca la catedră, pe care o fac cu aceeaşi plăcere ca in primii ani“. Păşind intr-o sală de clasă cu greu mi am mai putut stăpîni emoţia. Vămâ scală de impresii, fragmente de amintiri. Miros de carne proaspăt tipărită. Primele mele zile de şcoală. Careul. Şi sfatul mamei: „Ai grijă! Să nu mă faci de ruşine!“ Şcoala este pregătită pentru o mare sărbătoare. La loc de cinste „Colţul pionierului", cu drapelul detaşamentului intr-o nişă de sticlă. Oare să fie acelaşi drapel? Pe coridoare — zeci de tablouri. Realizări la nivelul ţării, judeţului, comunei Bahnen în anii socialismului victorios pe acest pămint străbun al Transilvaniei. Cîteva sînt sugestive: „in întîmpinarea marilor evenimente", „Cadran politic„Omul şi orizontul“, „Orientare profesională“, politică externă", „Micii sanitari“ şi multe altele. Şcoala nouă are opt săli de clasă spaţioase, laborator pentru fizică-chimie, cabinete de ştiinţe sociale, de biologie, limba română, geografie. Deci, condiţii de invidiat, sunt sicui, de multe şcoli chiar din municipiul Tîrgu-Mureş. Conform indicaţiilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind înfiinţarea de licee agroindustriale la nivelul fiecărui CUASC, începînd cu anul şcolar 11IS9, în comuna Kahnea funcţionează aici trei clase a IX-a, una a X-a şi două de-a XI-a. Aici se vor pregăti şi forma pentru viaţă agricultorii de mîine, viitorii zootehnişti care trebuie să stăpînească cele mai noi cuceriri ale dăruire ştiinţei şi tehnicii agricole. „Suntem patronaţi de CUASC Bahnen. Sperăm că bunele relaţii, pe care le-am avut pînă in prezent, vor continua şi în viitor. Speranţa mea este în sprijinul şi în înţelegerea organelor comunale de partid şi de stat“, afirma intr-o discuţie Mircea Toma. „De ani de zile le spun copiilor că adevărata avere a unui om constă in coală şi in muncă. Multe ne-am gindit să mai facem. Te uită, pe terenul acela din coatele curţii vrem să facem o minifermă agricolă modernă, de 10 hectare, cu caracter experimental. Copiii vor putea să cultive toate soiurile de cereale, legume, pomi fructiferi, care se pretează la condiţiile noastre. Un fel de lot experimental care ar folosi şi un taţilor agricole din jur. Eu am întocmit o hartă neomorfolnqică■ a comunei Bahnen, precum şi o carta epednlmică. Sunt sigur că vom reui să îmbinam armonios învăţătura cu practica, să formăm la copii dragostea pentru munca în agricultură, dacă vrem să recîştigăm atracţia copiilor pentru sat, pentru o tradiţie strămoşească. Avem nevoie de un tractor-şcoală şi de un maistruinstructor. Nu-i un paradox, oare, că mulţi copii trebuie să plece ca mecanizatori de înaltă clasă profesională, prin alte locuri? Ne trebuie urgent un specialist agricol cu dragoste pentru copii, care să predea materiile de specialitate şi să se ocupe de minifermă şi de cercetare. In privinţa cadrelor didactice pentru celelalte discipline, inspectoratul şcolar ne-a repartizat profesori foarte bine pregătiţi profesional. De menţionat că şcoala are o plantaţie de 1.000 de duzi, iar in anul acesta a predat treizeci de kilograme de gogoşi. Tîrziu, ieşind pe uliţa mare, m-am simţit iarăşi copil. In urechi îmi răsunau cuvintele interlocutorului: „Învăţătura şi munca constituie singura avere“ Altitudini Ah, liftul! De mai bine de două săptămîni, locatarii blocului F 401 şi K 401 din Piaţa Eroilor Sovietici nr. 25 şi 24 din Tîrgu-Mureş, bloc de apartamente şi garsoniere, cu scară şi lift comun, sunt întimpinaţi la intrarea în lift cu următorul anunţ: „Atenţiune! Ascensorul, în revizie. Nu umblaţi la uşă şi la butoane!“ Lucrătorii IJGCL Mureş, sesizaţi, au venit, au demontat piesele, dar repararea lui se tot amină. Conducerea asociaţiei primeşte mereu aceleaşi asigurări că liftul se va repune în funcţiune în scurtă vreme, dar iată că au trecut mai bine de două săptămîni şi deocamdată nimic! Locatarii mulţi în vîrstă sau suferinzi, escaladează zi de zi, unii de mai multe ori, cele 1 nivele ale blocului. La început credeam că după atîta efort, locatarii vor face condiţie fizică şi vor urca mai uşor scările. Dar, mulţi, mai ales cei de la nivelele superioare, sunt nevoiţi să staţioneze tot mai des pentru a răsufla şi a lua noi puteri pentru a putea continua drumul pe verticală. Din păcate, nu este prima defecţiune a acestui lift, încă de la început, el a funcţionat cu defecţiuni- Au fost perioade în care mai mult a stat decit a funcţionat, dar, de obicei, sîmbăta şi duminica, liftul are „zile libere“. Numai in perioada octombrie 1988 — august 1989 s-au plătit pentru diverse lucrări de întreţinere, revizie şi reparaţii in jur la 10.000 de lei, dir. care pentru reparaţii în decembrie 1.731 Im iar la revizia generală, în martie —4 259 lei. Oare specialiştii de la IJGCLM nu sunt în stare să pună acest ascensor la punct şi să nu mai facă atîtea necazuri celor ce locuiesc aici? Tot pentru a proteja într-arr fel lift’ul şi a păstra ordinea şi curăţenia în casa scărilor conducerea asociaţiei, împreună cu o parte din locatari, a luat, cu vreo doi ani în urmă, iniţiativa de a pune iale la uşi, în faţă şi în spate, dar nici această soluţie nu a rezistat decit cîteva zile, pentru că au fost unii cărora nu Ie-a convenit să umble cu chei sau să-şi ţină invitaţii sau alţi vizitatori neanunţaţi în uşa blocului. De multe ori, în aceste condiţii, casa scărilor e folosită ca loc de trecere pentru diferiţi cetăţeni intre strada Lupeni şi centrul municipiului sau invers, utilizînd şi liftul, uneori necorespunzător, deşi pe lingă bloc sunt construite scări tocmai in acest scop. Desigur, ar fi încă multe de spus, dar important e ca liftul să fie reparat şi pus în funcţiune cit mai repede, astfel incit locatarii de nici să nu mai fie nevoiţi să urce mereu pe jos scările celor 11 nivele. Dar mai ales aşa să fie reparat incit „rotturnele“ pe care şi l-a „cîştigat“ acest ascensor, cotat printre cele care dau mari probleme locatarilor şi celor de la IJGCLM, să dispară o dată pentru totdeauna. . .VASILE ORZA „Sâptâmmna Crucii Roşii“ • Cu prilejul „Săptămînii Crucii Roşii“, care s-a deschis în acest an, sub deviza „Contribuţia Crucii Roşii la ridicarea continuă a nivelului de cultură sanitară a populaţiei“, în municipiul Tîrgu-Mureş peste 200 de persoane (activişti obşteşti de Cruce Roşie) au participat, în ziua de 24 septembrie, la o interesantă expunere prezentată de prof. ştefan Benţa, preşedintele Comitetului judeţean de Cruce Roşie, inspector şcolar general al Inspectoratului şcolar Mureş, care a vorbit despre grija partidului şi statului nostru, personal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, pentru sănătatea oamenilor muncii, contribuţia Crucii Roşii la ridicarea continuă a nivelului de cultură sanitară a populaţiei. Totodată, în cadrul acestei festivităţi, a vorbit şi prof. dr docent Ander Zoltán, care a prezentat aspecte multiple din activitatea Crucii Roşii in ridicarea nivelului de cultură sanitară a popularei şi sarcinile ce revin activului de Cruce Roşie pe linie de educaţie sanitară şi despre importanţa donării onorifice de singe. în final, preşedintele Comitetului judeţean de Cruce Roşie a înmînat diplome şi insigne activiştilor cu merite deosebite în murren de Cruce Roşie. Deosebit de interesante au fost şi filmele rulate cu această ocazie, care au fost intulatelc de acasă" şi , Acasă", cu tematică de Cruce Roşie. TEATRU TEATRUL DF. PĂPUŞI, azi, la sediu, ora 11: Varietăţi (secţia maghiară)Mîine, 2 octombrie, la sediu, orele 30, 11 şi 12,30: I’ui de om (secţia română). - \ CALENDAR Duminică 1 OCTOMBRIE Soarele răsare la ora 6,13, apune la ora 17,57. Zile trecute 274, zile rămase 9. CINEMA TÎRGU-MUREŞ — Arta Ultimul războinic. Unirea: Patrulaile noapte. Progresul: Sprijiniţi-l pe şerif. Select: cinematograful este în renovare. Tineretului- Dzikuin cîinele lup (orele 9 şi 11). Ce se întîmplă, doctore? (orele 15 17 19 şi 21). Flacăra: cinematograful este în renovare. SIGHIȘOARA — Lumina Jandarmul In plimbare. 101 dalmatieni. REGHIN — Patria Rocky 1. TÎRNAVEN! — Melodia- Jandarmul la plimbare. Jack ti vrejul de fasole. LUDUȘ — Flacăra. Vacanța cea macii. SOVATA — Doina: Jandarmul la plimbare. Muncitorul’ Procesul de la Nürnberg (seriile I—II)- IERNUT — Lumina: Un bărbat şi o femeie. SAli-MASU — Popular: Maria şi Mirabela în Tranzistoria. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Loana. Regele iluzioniştilor şi fiii săi. FÎNTÎNELE — Patria- Martori dispăruţi. MIERCUREA NTRATULTII — Nirajul: Comisarul Cardonc în acţiune. Parisul vesel LUNI, 2 LIPTIMBRIE TÎRGU-MUREŞ — Arta: în căutarea lui Jupiter. Unirea: Ultimul războinic. Progresul: Moromeţii (seriile I—II). Select: cinematograful este în renovare. Tinerelului: Broscuţa fermecată tufele 9 şi II); Corsarul (lrele 15, 17, 19 şi 21). Flacăra: cinematograful este în renovare. SIGHIȘOARA — Lumina: Detaşamentul 31. Clubul CFR- Nelu. REGHIN — Patria: Ciudata poveste a doctorului Jekvll- TÎRNAVErt— Melodia: Mirajele iubirii. LUPUS — Flacăra- Păsările. SOVATA- Doina: Valea prafului de mişcă. Muncitorul: Procesul de la Niirnbig (seriile I—II). IERNUT — Lumina: Un bărbat și o femeie. SARMAS. ’ — Potx.i- Xe iubesc, aprilie. SiNGEORGTU DE PĂDURE — Pomi Iar: Probleme personale. FINTINELE — Patria: Secretul sistemul ii de alarmă. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Transport secret. DIN PROGRAMUL TV 11,30 — Lumea copiilor. Inima ţării bate şi In noi, copiii — reportaj. Mulţumim pentru anii de lumini şi zbor! Cu vrednicie, munca rodeşte mai bogat — reportaj. Desene animate. Şoimii patriei. Telefilmoteca de ghiozdan. Surpriza cu ... peripeţii. Poliucţie a studiourilor cehoslovace. 12,25 — Sub tricolor, la datorie! 12,41 — Viaţa satului. 13,00 — Telex. 13,05 — Album duminical. Concert de prinz. Moment poetic. Tinereţea la rampă. Desene animate. Recital în Studioul 1: violonistul Ion Voicu. Crucea Roşie — factor activ de educaţie sanitară. Mari comici ai ecranului. Melodii populare cu Veta Biriş, Elena Ionescu-Cojocaru, Margareta Clipa. Pagini antologice din umorul românesc. Telesport. Microrecital de muzică uşoară: Angela Similea. Secvenţa telespectatorului. 19,DO — Telejurnal. 19.» — Cîntarea României. Omagiul ţării, conducătorului iubit. 20,25 — Film artistic. Se întorc cocorii. Producţie a studiourilor din RP Chineză. 21,50 — Telejurnal. LUNI, 2 OCTOMBRIE 19,00 — Telejurnal. 19,30 — Partid şi ţară — o unică voinţă. Deplină aprobare de către întregul nostru partid şi popor a propunerii privind realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu in înalta funcţie de secretar general al Partidului Comunist Român şi a documentelor pentru Congresul al XIV- lea. 19,45 — Ctitorii ale Epocii de Aur. »,05 — Industria — programe prioritare. »,25 — Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie. 20,40 — Ştiinţa pentru toţi. 21,05 — Din lumea capitalului. 21,20 — Tezaur folcloric. 21,50 — Telejurnal.