Steaua Roşie, noiembrie 1989 (Anul 40, nr. 258-283)
1989-11-01 / nr. 258
PAGINA ? STEAUA RIIŞIE Manifestări dedicate Congresului al XIV-lea al P.C.R. In întregul judeţ au loc acţiuni, manifestări politico-educative şi culturale pe care oamenii muncii le dedică apropiatului Congres al CCIV-lea al partidului. Tezele pentru congres, proiectul Programului-directivă, Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. din 24 octombrie formează subiectul unor simpozioane, conferinţe, expuneri, dezbateri la care sunt invitaţi oameni de specialitate, activişti de partid, lucrători din domeniul propagandei. — La I.J.T. L.M. Tîrgu Mureş a avut loc, ieri, o expunere prezentată de lector univ. Mihai Monoranu pe tema: „însemnătatea documentelor Con- , gresului al XIV-lea pentru dez- volta rea României pe culmile socialismului şi comunismului“. Tot ieri, la I.M.F., conferenţiarii universitari Gali Iuliu şi Ion Ni-colaescu şi lector univ. Vasile Dobrescu au condus simpozionul „însemnătatea deosebită a operei tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru fundamentarea dezvoltării ştiinţei, invăţămintului şi culturii in România“. La Şcoala generală nr. 13 din Tîrgu-Mureş a avut loc o intanire a pionierilor cu activişti de partid. în finalul manifestării membrii cenaclului „Tricolorul“ de la C.P.S.P. Tîrgu-Mureş au prezentat montajul literar -muzical „Sub semnul tinereţii comuniste“ Cu genericul „Cinstim patria, partidul şi poporul“, elevii Şcolii generale nr. 2 din Tîrnăveni vor organiza astăzi un program cultural artistic dedicat Congresului al XIV-lea. „Epoca Nicolae Ceauşescu — epoca marilor prefaceri socialiste" este titlul sub care pionierii de la Şcoala generală nr. 6 din Reghin au efectuat o vizită la I.M. „Republica“. La I.P.L. Tîrgu-Mureş va avea loc mîine, 2 noiembrie, la ora 14, un simpozion cu tema: „Contribuţia excepţională a operei şi activităţii secretarului general al partidului la dezvoltarea teoriei şi practicii construcţiei societăţii socialiste şi comuniste“ In ziua de 2 noiembrie vor avea loc simpozioane asemănătoare şi în întreprinderile IMATEX, T.P.A., C. Ch. T.G.C.M. „Contribuţia excepţională a operei tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru destinele învăţămîntului şi ştiinţei româneşti" va fi tema simpozionului pe care îl va găzdui joi, de la ora 14 Liceul industrial nr. 2 din Tîrgu-Mureş. Cartea pentru tineret „POVESTIRI DESPRE CUTEZĂTORI" Scriitorul Mihail Drumeş (n. 1901), autor al unor romane „populare“ mult gustate de publicul anilor ’40 („Invitaţia la vals“, „Cazul Ungheru“, „Scrisoarea de dragoste" etc), şi al altor cîtorva creaţii dramatice, este prezent din nou în librării, prin reeditarea, de data aceasta, a volumului „Povestiri despre cutezători“. Plecînd de la sursa extrem de generoasă a unei culturi multilaterale, preocupat de momentele „astrale“ ale aventurii cunoaşterii, autorul încearcă şi reuşeşte să reactualizeze imaginea cîtorva personalităţi ale trecutului mai mult sau mai puţin apropiat, care, prin geniu, tenacitate şi îndrăzneală, au deschis omenirii perspectivele unor civilizaţii evoluate. „Cutezătorii“ lui Mihail Drumaş sînt: portughezul Fernando Magellan — realizatorul primei călătorii în jurul pămîntului, căpitanul englez Robert Scott — de numele căruia este legată cea mai tragică expediţie către Polul Sud, marinarul Jean Bart — imagine legendară a Franţei lui Ludovic-Soare, suedezul Alfred Nobel — inventatorul dinamitei, mesager, peste timp, al păcii universale, cuceritorii văzduhului (Leonardo da Vinci, Francesco Lana, fraţii Mongolfier, contele Zeppelin, Otto Eikenthal), cei dinţii aviatori — fraţii Wright, şi primul zburător român — Aurel Vlaicu. Intenţionalitatea informativ-educativă a acestei apariţii în Editura „Ion Creangă“ se situează în prim-plan, contribuind la realizarea unei emoţionante „pinacoteci de suflet“, pe al cărei frontispiciu sunt înscrise, ca valori umane perene, pasiunea şi cutezanţa, fără care niciuna dintre victoriile cunoaşterii nu ar fi fost deplină. O carte frumoasă, aşadar, cu o grafică expresivă, realizată, de Florin Ionescu, pe care o recomandăm tinerilor cititori. Şi nu numai lor. MARIANA FLOREA CINE RAMINE .. . CORIGENŢI împreună cu sora mea şi cu alţi elevi de la liceele industrial şi agroindustrial din Iernut facem naveta din Iclănzel. Vrem să vă aducem la cunoştinţă, pe această cale, una din greutăţile care ne creează nenumărate probleme: autobuzul de pe ruta Luduş—Band întîrzie în fiecare zi,, iar noi ajungem la şcoală abia la a doua sau la a treia oră! Ne este jenă, vă rog să ne daţi crezare, să lipsim zilnic, să intrăm în clasă după tovarăşii profesori. Ştim că sunt greutăţi în unele privinţe, dar pretindem să fim şi noi înţeleşi. Nu dorim să pierdem vremea, cum ar fi tentaţi prea pripit să afirme unii, ci vrem să învăţăm, să fim o mîndrie pentru părinţii şi profesorii noştri! MARIUS OLTEAN elev, clasa a X-a, Iclănzel VREM O SERVIRE RITMICA! Ca gestionar al magazinului din Nazna, din cadrul CPADM Tîrgu-Mureş, pe parcursul anilor m-am bucurat de o fericită colaborare cu factorii de resort şi, implicit, de o bună aprovizionare cu produse cu caracter mixt. Iată, însă, că în zilele de 26, 27, 28 şi 30 octombrie pîinea care trebuia să sosească, pentru a fi distribuită cetăţenilor, n-a mai sosit la Nazna, cum e firesc, ci a fost descărcată, fără nici o explicaţie, la magazinul din Sîncraiu de Mureş. Pentru a ajunge, totuşi, pe masa oamenilor am fost nevoit să o las în custodie la una din casele din vecini. In numele tuturor cumpărătorilor, care se aprovizionează de la magazinul nostru, cerem bazei UJECOP Mureş să revină asupra hotărîrii luate și să asigure, conform graficului, transportul plinit de toate zilele pînă la magazinul din Nazna. ADRIAN BERAR gestionar: Nazna FUMUL NU ESTE POLUANT» Protejarea mediului înconjurător a devenit o problemă de mare interes pentru întreaga omenire, în ţara noastră există legi şi dispoziţii clare în acest sens. Chiar şeful statului a accentuat, In repetate rînduri, importanţa protejării apelor, aerului, solului. Din păcate reglementările In vigoare se aplică prea puţin. Sunt dispoziţii ca, în perimetrul municipiului nostru, să fie interzisă aprinderea frunzelor, a resturilor de prin grădini, a crengilor etc. Cu toate acestea, toamna, mai ales, şi primăvara tot oraşul se umple de fum, încît abia se mai poate respira. O poluare mare a aerului, care se adaugă la cea produsă de mijloacele de transport, de întreprinderile industriale etc. Mai e, oare, nevoie de o sursă de poluare în plus? In acest domeniu eu consider că nici n-ar fi nevoie de legi. Raţiunea însăşi, bunul simţ ar fi, credem, suficiente. Acest obicei al aprinderii frunzelor, a resturilor de legume de prin grădini se practică prin sate. Acolo, insă, este cu totul altceva! Aerisirile sunt pe spaţii mari şi nu există alte surse poluante. Am întrebat „Sanepidul“ dacă are obligaţii de serviciu în legătură cu aspectul în discuţie. Mi s-a răspuns afirmativ. Am fost, apoi, întrebat cine sînt și sfătuit să fac o cerere scrisă. De ce? Sesizarea verbală nu ajunge? Mi s-a închis telefonul. Curioasă mentalitate. De ce-i nevoie de hîrtie, de cerneală, la drumuri în plus? Nu e mai simplu ca cele sesizate să fie notate și să fie luate măsurile care se cuvin? In alte situaţii copiii aduc ziare de prin case şi dau foc grămezilor făcute de măturători. Nimeni nu-i opreşte, cu toate că jocul acesta cu focul ar putea declanşa multe incendii. ION CETÂŢEANU Tîrgu-Mureş PE TOBOGAN ! Printre blocurile turn ale asociaţiei noastre se situează şi cel cu numărul 196 din Bulevardul „1 Decembrie 1918“, încă de la darea lui în folosinţă am avut şi avem la o serie de probleme. Pe toboganul blocului, gunoiul menajer a ajuns pînă la etajul al doilea. Pivniţa este plină cu apă, la fel şi locul în care se adună gunoiul. Coloanele de scurgere a apelor reziduale, pentru două tronsoane, sunt înfundate. De multe ori locatarii sunt nevoiţi să scoată capacele laterale ale acestora, pentru a nu ieşi apa în apartamentele celor de la parter. Din cauza celor amintite, omul pe care îl plătim nu poate intra în pivniţe să scoată gunoiul de sub tobogan. Situaţia este cunoscută şi la I.J.C.L.M. Cereri, reveniri, comenzi, zeci de telefoane... Şi astfel blocul nr. 196 devine un focar de infecţie pentru copii, cât şi pentru locatarii de pe scara amintită. Conducearea Asociaţiei de locatari nr. 187, str. Sîrguinţei nr. 39, Tîrgu-Mureş Rubrică realizată de lazAhladariu ATITUDINI* OPINII* PROPUNERI Profesorul Paul Alexandru Pastor, de la Şcoala generală din Valea Largă, ne relatează despre hărnicia elevilor şi profesorilor la stringerea roadelor toamnei şi la înfrumuseţarea şcolii. Profesorii, împreună cu elevii şi părinţii acestora au săpat 90 m de şanţ, au turnat fundaţia şi au construit gardul împrejmuitor al şcolii, activitate în care s-au distins: Emil Mătieş, Ioan Cristian Cenan, Ioan Daniel Cenan, Cristian Mătieş, Nicuşor Nagy, Lazăr Oltean, Vasile Pamfilie, Doru Călugăr, fraţii Romulus şi Remus Bogătean, Ovidiu Ciucalău, Daniel Pamfilie şi alţii. In această toamnă, elevii şi profesorii şcolii din Valea Largă, sub îndrumarea profesorului Nicolae Mînzat şi a primarului Alexandru Gheorghieş, au reuşit să adune 113 tone de cartofi, 4,7 tone de fructe, să însilozeze 40 tone de cartofi. Festivitate de primire in rîndul şoimilor patriei la Grădiniţa nr. 17 din Tîrgu-Mureş Fotó: IOSIF TRIE CALENDAR Miercuri , NOIEMBRIE Soarele răsare la ora 6,52, apune la ora 17,06. Zile trecute 305, zile rămase 60. CINEMA TÎRGU-MUREŞ — Arta: Africa express. Unirea: Mari actorii Gian Maria-Volonte (seriile I—II). Progresul: Jandarmul şi jandarmeriţele. Select: cinematograful este în renovare. Tineretului ! Micul mare hocheist (orele 9 şi 11). Poliţistul, pilot de curse (orele 15, 17, 19 şi 21). Flacăra, cinematograful este în renovare. SIGHIŞOARA — Lumina: La trei paşi de dragoste. Clubul CFR: Sezonul minunilor. REGHIN — Patria: Substituirea. TÎRNAVENI — Melodia: Desculţ în parc. LUDUŞ — Flacăra: Jandarmul la plimbare. SOVATA — Doina: Succes, Charley. Muncitorul: Hanul dintre dealuri. IERNUT — Lumina. Jandarmul se însoară. SÂRMAŞU — Popular: O vară cu Mara. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Transport, secret. FlNTÎNELE — Patria: Farsă pentru cuscru. Valea prafului de puşcă. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Operaţie riscantă. TEATRU TEATRUL. NAŢIONAL, azi, ora 19: Opt femei (secţia română). TEATRUL DE PĂPUŞI, azi, orele 11 şi 12: Petrică şi prietenii săi (secţia maghiară); la Tîrnăveni, orele 9,30, 11 şi 12,30: întîmplări cu Winnie Pooh (secţia română). Mîine, joi, orele 9,30, 11 şi 12,30, la Luduş: întâmplări cu Winnie Pooh (secţia română). DIN PROGRAMUL TV 19,00 — Telejurnal. 19,30 — Partid şi ţară — o unică voinţă. 19,45 — Industria — programe prioritare. 20,05 — în dezbatere: Documentele pentru Congresul al XIV-lea al PCR. 20,30 — Trăim decenii de împliniri măreţe — versuri şi cimere patriotice, revoluţionare. 20,55 — Ţara în anul Congresului al XlV-lea al PCR. 21,15 — In dezbatere: Documentele pentru Congresul al XlV-lea al PCR. 21,35 — Te cîrtiam, iubită ţară! — muzică uşoară românească. 21,50 — Telejurnal. ION CARAMITRU ŞI DAN GRIGORE LA TÎRGU-MUREŞ Filarmonica de stat din Tîrgu- Mureş organizează joi, 2 noiembrie, la ora 19, în sala mare a Palatului culturii, un spectacol extraordinar de muzică şi poezie „Eminescu ... după Eminescu“ cu participarea actorului Ion Caramitru şi a pianistului Dan Grigore.