Steaua Roşie, noiembrie 1989 (Anul 40, nr. 258-283)

1989-11-01 / nr. 258

PAGINA ? STEAUA RIIŞIE Manifestări dedicate Congresului al XIV-lea al P.C.R. In întregul judeţ au loc acţiuni, manifestări politico-educative şi culturale pe care oamenii muncii le dedică apropiatului Congres al CCIV-lea al partidului. Tezele pen­tru congres, proiectul Programu­­lui-directivă, Expunerea tovară­şului Nicolae Ceauşescu la Ple­nara lărgită a C.C. al P.C.R. din 24 octombrie formează subiectul unor simpozioane, conferinţe, ex­puneri, dezbateri la care sunt in­vitaţi oameni de specialitate, ac­tivişti de partid, lucrători din do­meniul propagandei. — La I.J.T. L.M. Tîrgu Mureş a avut loc, ieri, o expunere prezentată de lector univ. Mihai Monoranu pe tema: „însemnătatea documentelor Con- , gresului al XIV­-lea pentru dez-­­ volta rea României pe culmile so­cialismului şi comunismului“. Tot ieri, la I.M.F., conferenţiarii­­ universitari Gali Iuliu şi Ion Ni-­­­colaescu şi lector univ. Vasile Do­­brescu au condus simpozionul „însemnătatea deosebită a operei tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru fundamentarea dezvoltării ştiinţei, invăţămintului şi culturii in România“. La Şcoala generală nr. 13 din Tîrgu-Mureş­ a avut loc o in­tani­re a pionierilor cu activişti de partid. în finalul ma­nifestării membrii cenaclului „Tri­colorul“ de la C.P.S.P. Tîrgu-Mu­reş au prezentat montajul literar -muzical „Sub semnul tinereţii comuniste“ Cu genericul „Cinstim patria, partidul şi poporul“, ele­vii Şcolii generale nr. 2 din Tîr­­năveni vor organiza astăzi un program cultural artistic dedicat Congresului al XIV-lea. „Epoca Nicolae Ceauşescu — epoca ma­rilor prefaceri socialiste" este ti­tlul sub care pionierii de la Şcoa­la generală nr. 6 din Reghin au e­­fectuat o vizită la I.M. „Republica“. La I.P.L. Tîrgu-Mureş va avea loc mîine, 2 noiembrie, la ora 14, un simpozion cu tema: „Contri­buţia excepţională a operei şi ac­tivităţii secretarului general al partidului la dezvoltarea teoriei şi practicii construcţiei societăţii socialiste şi comuniste“ In ziua de 2 noiembrie vor avea loc simpo­zioane asemănătoare şi în între­prinderile IMATEX, T.P.A., C. Ch. T.G.C.M. „Contribuţia excep­ţională a operei tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru desti­nele învăţămîntului şi ştiinţei ro­mâneşti" va fi tema simpozionu­lui pe care îl va găzdui joi, de la ora 14 Liceul industrial nr. 2 din Tîrgu-Mureş. Cartea pentru tineret „POVESTIRI DESPRE CUTEZĂTORI" Scriitorul­ Mihail Drumeş (n. 1901), autor al unor romane „popu­lare“ mult gustate de publicul a­­nilor ’40 („Invitaţia la vals“, „Ca­zul Ungheru“, „Scrisoarea de dra­goste" etc), şi al altor cîtorva creaţii dramatice, este prezent din nou în librării, prin reeditarea, de data aceasta, a volumului „Po­vestiri despre cutezători“. Plecînd de la sursa extrem de generoasă a unei culturi multila­terale, preocupat d­e momentele „astrale“ ale aventurii cunoaşte­rii, autorul încearcă şi reuşeşte să reactualizeze imaginea cîtorva personalităţi ale trecutului mai mult sau mai puţin apropiat, ca­re, pri­n geniu, tenacitate şi în­drăzneală, au deschis omenirii perspectivele unor civilizaţii evo­luate. „Cutezătorii“ lui Mihail Dru­­maş sînt: portughezul Fernando Magellan — realizatorul primei călătorii în jurul pămîntului, că­pitanul englez Robert Scott — de numele căruia este legată cea mai tragică expediţie către Po­lul Sud, marinarul Jean Bart — imagine legendară a Franţei lui Ludovic-Soare, suedezul Alfred Nobel — inventatorul dinamitei, mesager, peste timp, al păcii universale, cuceritorii văz­duhului (Leonardo da Vinci, Fran­cesco Lana, fraţii Mongolfier, con­tele Zeppelin, Otto Eik­enthal), cei dinţii aviatori — fraţii Wright, şi primul zburător român — Aurel Vlaicu. Intenţionalitatea informativ-e­­ducativă a acestei apariţii în E­­ditura „Ion Creangă“ se situează în prim-plan, contribuind la rea­lizarea unei emoţionante „pina­coteci de suflet“, pe al cărei frontispiciu sunt înscrise, ca va­lori umane perene, pasiunea şi cutezanţa, fără care niciuna dintre victoriile cunoaşterii nu ar fi fost deplină. O carte frumoasă, aşadar, cu o grafică expresivă, realizată, de Florin Ionescu, pe care o reco­mandăm tinerilor cititori. Şi nu numai lor. MARIANA FLOREA CINE RAMINE .. . CORIGENŢI împreună cu sora mea şi cu alţi elevi de la liceele industrial şi agroindustrial din Iernut fa­cem naveta din Iclănzel. Vrem să vă aducem la cunoştinţă, pe această cale, una din greutăţile care ne creează nenumărate pro­bleme: autobuzul de pe ruta Lu­duş—Band întîrzie în fiecare zi,, iar noi ajungem la şcoală abia la a doua sau la a treia oră! Ne este jenă, vă rog să ne daţi crezare, să lipsim zilnic, să in­trăm în clasă după tovarăşii profesori. Ştim că sunt greutăţi în unele privinţe, dar pretindem să fim şi noi înţeleşi. Nu dorim să pierdem vremea, cum ar fi tentaţi prea pripit să afirme u­­nii, ci vrem să învăţăm, să fim o mîndrie pentru părinţii şi pro­fesorii noştri! MARIUS OLTEAN elev, clasa a X-a, Iclănzel VREM O SERVIRE RITMICA! Ca gestionar al magazinului din Nazna, din cadrul CP­ADM Tîrgu-Mureş, pe parcursul anilor m-am bucurat de o fericită colaborare cu factorii de resort şi, implicit, de o bună aprovizionare cu pro­duse cu caracter mixt. Iată, însă, că în zilele de 26, 27, 28 şi 30 octombrie pîinea care trebuia să sosească, pentru a fi distribuită cetăţenilor, n-a mai sosit la Naz­­na, cum e firesc, ci a fost des­cărcată, fără nici o explicaţie, la magazinul din Sîncraiu de Mureş. Pentru a ajunge, totuşi, pe masa oamenilor am fost ne­voit să o las în custodie la una din casele din vecini. In numele tuturor cumpărătorilor, care se aprovizionează de la magazinul nostru, cerem bazei UJECOP Mu­reş să revină asupra hotărîrii luate și să asigure, conform gra­ficului, transportul plinit de toa­te zilele pînă la magazinul din Nazna. ADRIAN BERAR gestionar: Nazna FUMUL NU ESTE POLUANT» Protejarea mediului înconjură­tor a devenit o problemă de ma­re interes pentru întreaga ome­nire, în ţara noastră există legi şi dispoziţii clare în acest sens. Chiar şeful statului a accentuat, In repetate rînduri, importanţa protejării apelor, aerului, solului. Din păcate reglementările In vi­goare se aplică prea puţin. Sunt dispoziţii ca, în perimetrul mu­nicipiului nostru, să fie interzisă aprinderea frunzelor, a resturilor de prin grădini, a crengilor etc. Cu toate acestea, toamna, mai a­­les, şi primăvara tot oraşul se umple de fum, încît abia se mai poate respira. O poluare mare a aerului, care se adaugă la cea produsă de mijloacele de trans­port, de întreprinderile industria­le etc. Mai e, oare, nevoie de o sursă de poluare în plus? In a­­cest domeniu eu consider că nici n-ar fi nevoie de legi. Raţiunea însăşi, bunul simţ ar fi, credem, suficiente. Acest obicei al aprin­derii frunzelor, a resturilor de legume de prin grădini se prac­tică prin sate. Acolo, insă, este cu totul altceva! Aerisirile sunt pe spaţii mari şi nu există alte sur­se poluante. Am întrebat „Sane­pidul“ dacă are obligaţii de ser­viciu în legătură cu aspectul în discuţie. Mi s-a răspuns afirma­tiv. Am fost, apoi, întrebat cine sîn­t și sfătuit să fac o cerere scri­să. De ce? Sesizarea verbală nu ajunge? Mi s-a închis telefonul. Curioasă mentalitate. De ce-i ne­voie de hîrtie, de cerneală, la drumuri în plus? Nu e mai sim­plu ca cele sesizate să fie nota­te și să fie luate măsurile care se cuvin? In alte situaţii copiii aduc ziare de prin case şi dau foc grămezilor făcute de mătură­tori. Nimeni nu-i opreşte, cu toa­te că jocul acesta cu focul ar pu­tea declanşa multe incendii. ION CETÂŢEANU Tîrgu-Mureş PE TOBOGAN ! Printre blocurile turn ale aso­ciaţiei noastre se situează şi cel cu numărul 196 din Bulevardul „1 Decembrie 1918“, încă de la darea lui în folosinţă am avut şi avem l­a o serie de probleme. Pe toboganul blocului, gunoiul menajer a ajuns pînă la etajul al doilea. Pivniţa este plină cu apă, la fel şi locul în care se adună gunoiul. Coloanele de scur­gere a apelor reziduale, pentru două tronsoane, sunt înfundate. De multe ori locatarii sunt nevo­iţi să scoată capacele laterale ale acestora, pentru a nu ieşi apa în apartamentele celor de la par­ter. Din cauza celor amintite, o­­mul pe care îl plătim nu poate intra în pivniţe să scoată guno­iul de sub tobogan. Situaţia este cunoscută şi la I.J­.C.L.M. Ce­reri, reveniri, comenzi, zeci de telefoane... Şi astfel blocul nr. 196 devine un focar de infecţie pentru copii, cât şi pentru locata­rii de pe scara amintită. Conducearea Asociaţiei de loca­tari nr. 187, str. Sîrguinţei nr. 39, Tîrgu-Mureş Rubrică realizată de lazAh­ladariu ATITUDINI* OPINII* PROPUNERI Profesorul Paul Alexandru Pastor, de la Şcoala generală din Valea Largă, ne relatează despre hărnicia elevilor şi pro­fesorilor la stringerea roadelor toamnei şi la înfrumuseţarea şco­lii. Profesorii, împreună cu elevii şi părinţii acestora au săpat 90 m de şanţ, au turnat fundaţia şi au construit gardul îm­prejmuitor al şcolii, activitate în care s-au distins: Emil Mă­­tieş, Ioan Cristian Cenan, Ioan Daniel Cenan, Cristian Mătieş, Nicuşor Nagy, Lazăr Oltean, Vasile Pamfilie, Doru Călugăr, fra­ţii Romulus şi Remus Bogătean, Ovidiu Ciucalău, Daniel Pam­filie şi alţii. In această toamnă, elevii şi profesorii şcolii din Valea Lar­gă, sub îndrumarea profesorului Nicolae Mînzat şi a primaru­lui Alexandru Gheorghieş, au reuşit să adune 113 tone de car­tofi, 4,7 tone de fructe, să însilozeze 40 tone de cartofi. Festivitate de primire in rîndul şoimilor patriei la Grădiniţa nr. 17 din Tîrgu-Mureş Fotó: IOSIF TRIE CALENDAR Miercu­ri , NOIEMBRIE Soarele răsare la ora 6,52, apune la ora 17,06. Zile trecute 305, zile răma­se 60. CINEMA TÎRGU-MUREŞ — Arta: Afri­ca express. Unirea: Mari actorii Gian Maria-Volonte (seriile I—II). Progresul: Jandarmul şi jandar­­meriţele. Select: cinematograful este în renovare. Tineretului ! Micul mare hocheist (orele 9 şi 11). Poliţistul, pilot de curse (orele 15, 17, 19 şi 21). Flacăra, cinematograful este în renovare. SIGHIŞOARA — Lumina: La trei paşi de dragoste. Clubul CFR: Sezonul minunilor. RE­GHIN — Patria: Substituirea. TÎRNAVENI — Melodia: Des­culţ în parc. LUDUŞ — Flacăra: Jandarmul la plimbare. SOVATA — Doina: Succes, Charley. Mun­citorul: Hanul dintre dealuri. IERNUT — Lumina. Jandarmul se însoară. SÂRMAŞU — Popu­lar: O vară cu Mara. SINGEOR­­GIU DE PĂDURE — Popular: Transport, secret. FlNTÎNELE — Patria: Farsă pentru cuscru. Va­lea prafului de puşcă. MIERCU­REA NIRAJULUI —­­ Ni­rajul: Operaţie riscantă. TEATRU TEATRU­L. NAŢIONAL, azi, ora 19: Opt femei (secţia româ­nă). TEATRUL DE PĂPUŞI, azi, orele 11 şi 12: Petrică şi prie­tenii săi (secţia maghiară); la Tîrnăveni, orele 9,30, 11 şi 12,30: întîmplări cu Winnie Pooh (sec­ţia română). Mîine, joi, orele 9,30, 11 şi 12,30, la Luduş: întâmplări cu Winnie Pooh (secţia română). DIN PROGRAMUL TV 19,00 — Telejurnal. 19,30 — Partid­­ şi ţară — o unică voinţă. 19,45 —­­ Industria — programe prioritare.­­ 20,05 — în dezbatere: Documentele pentru Congresul al XIV-lea al PCR. 20,30 — Trăim decenii de împliniri măreţe — versuri şi cime­re patrio­tice, revoluţionare. 20,55 — Ţara în anul Congresului al XlV-lea al PCR. 21,15 — In dezbatere: Documentele pentru Congresul al XlV-lea al PCR. 21,35 — Te cîrtiam, iubită ţară! — muzică uşoară românească. 21,50 —­­ Telejurnal. ION CARAMITRU ŞI D­AN GRIG­ORE LA TÎRGU-MUREŞ Filarmonica de stat din Tîrgu- Mureş organizează joi, 2 noiem­brie, la ora 19, în sala mare a Palatului culturii, un spectacol extraordinar de muzică şi poe­­zie „Eminescu ... după Emines­­cu“ cu participarea actorului Ion Caramitru şi a pianistului Dan Grigore.

Next