Steaua Roşie, decembrie 1989 (Anul 40, nr. 284-302)

1989-12-01 / nr. 284

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL PCR ŞI­ AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN HOTĂRIRILE CONGRESULUI AL XIV-LEA AL PARTIDULUI - PROGRAMUL MUNCII NOASTRE CREATOARE !\PARTIIL — obiectiv prioritar, cauza fiecărui muncitor • Un colectiv care și-a onorat planul Contractarea, pînă în prezent, a zi la de export pe 1989. • Produse variate, sută din producţia de export pe 1990, competitive, de foarte bună calitate. • • Gradul de reînnoire — 60 la sută. Un nou an plin de succese la export se finalizează la Coope­rativa meşteşugărească „Tehno­­lemn“ din Tirnăveni. Acţionînd cu aceeaşi fermitate şi Spirit de iniţiativă, făuritorii de mobilă ai celei mai mari unităţi a coope­raţiei meşteşugăreşti de profil din ţară, care livrează la export peste 85 la sută din întreaga produc­ţie marfă au reuşit să îndepli­nească planul anual la acest im­portant indicator la data de 25 noiembrie a.c. — Exportul a devenit în fa­brica noastră un obiectiv priori­tar, cauza fiecărui muncitor, ne spune ing. Nicolae Parhon, pre­şedintele unităţii. Ca urmare, în ultimii ani, dar mai ales în 1989 am ridicat nivelul activităţii pe care o desfăşurăm la cerinţele cele mai exigente ale beneficia­rilor, oferindu-le produse variate, competitive din punctul de vede­re al costurilor şi de foarte bună calitate. Dovadă elocventă în a­­cest sens sunt comenzile mari ce ni se oferă, tot mai multe de la un an la altul, pe care noi ne străduim să le onorăm prompt, devenind pentru fiecare dintre solicitanţi parteneri de nădejde. — Ce posibilităţi de depăşire a planului şi-a creat colectivul a­­nul acesta? întrebarea am adre­sat-o subinginerului Ioan Vasiu, şeful secţiei de export. — Comenzile suplimentare sunt numeroase şi ca urmare colec­tivul nostru va trebui să acţio­neze cu forţe sporite pentru a le îndeplini exemplar. De altfel, aşa cum ne-am făcut datoria lu­nă de lună, vom depune toate eforturile pentru a încheia şi a­­nul 1989 cu succese remarcabile,­­ depăşind cu 20 la sută exportul­­ pe ambele relaţii. — Care sînt factorii ce vor favoriza asemenea succese? — Factorii sîntem noi, munca noastră de zi cu zi, strădania vie a întregului colectiv de a-şi onora toate obligaţiile care-i re­vin — este de părere munci­torul fruntaş Constantin Mera. Exportul este o activitate care cere multă exigenţă în execuţie, punctualitate în livrare şi spirit prospectiv. El probează calităţile unui colectiv, capacitatea sa de a da cît mai mult şi de foarte bună calitate. In acelaşi timp, el oferă şi cele mai mari satisfacţii morale şi materiale. Sîntem mîn­­dri de a fi tot mai mult solici­taţi de o mulţime de firme din diverse ţări şi faptul este o­­ do­vadă de apreciere a nivelului înalt la care ştim să producem, o recunoaştere a clasei noastre de făuritori iscusiţi în prelucra­rea lemnului. — Care este stadiul pregătirii exportului pentru 1990? — Partenerii noştri ne-au a­­vansat de mult solicitările, iar noi le-am perfectat în cea mai mare parte, conchide preşedintele unităţii. în urma participării­­ noastre la TIR ’89 am reuşit să o acoperim deja peste 70 la sută din planul de export pe 1990, şi avem şanse reale de a-l fi­naliza sub acest aspect înainte de sfîrşitul anului curent. De alti : IOAN CISMAŞ (Continuare in pag. a 4-a) „Zilele filmului la sate“ în cadrul generos al Festivalului naţional „Cîntarea Ro­mâniei", în perioada 3 decembrie 1989 — 31 ianuarie 1990, în localităţile rurale se va desfăşura cea de-a 33-a ediţie a „Zilelor filmului la sate“ — tradiţională manifestare ciinematografică republicană, concepută ca un complex de ac­ţiuni politico-educative, diverse ca tematică şi gen de mani­festare cu mare sferă de cuprindere. Actuala ediţie se desfă­şoară în condiţiile de puternică efervescenţă politică generată, pe întregul cuprins al ţării, de marele forum al comuniştilor români, — eveniment crucial în viaţa patriei, ai întregului nostru popor. Obiectivele generoase pe care urmărim să le materiali­zăm în aceste zile la sate vizează în principal, amplificarea rolului filmului in aprofundarea, însuşirea şi aplicarea de către toţi locuitorii satelor a istoricelor hotărîri şi documente programatice adoptate de Congresul al XIV-lea al PCR, a tuturor hotărîrilor de partid şi de stat, a legilor ţării. Vom acorda, totodată, o atenţie sporită prezentării măreţelor rea­lizări dobîndite sub conducerea încercată a partidului în dez­voltarea agriculturii — ramură de bază a economiei naţionale, în evoluţia satului socialist, a luminoaselor perspective des­chise ţărănimii prin edificarea societăţii socialiste şi comuniste în patria noastră, mobilizării oamenilor muncii de la sate în vederea înfăptuirii obiectivelor noii revoluţii agrare, sporirii producţiilor vegetale şi animaliere. Prin acţiuni specifice cu filmul, vom activa în direcţia marcării, aşa cum se cuvine, a principalelor evenimente so­­cial-politice, a zilelor festive cu semnificaţie deosebită din AUREL LUPU director al întreprinderii cinematografice judeţene (Continuare în pag. a 3-a) // Anul XL­­vt I Nr. 284 (9.834) X­­II Vineri, II t! 1 decembrie 1989 I­ \\ 4 pagini jj 50 de bani // De pe versantele munţilor din zona Răstoliţei se transportă mari cantităţi de material lemnos pentru industrializare Ample acţiuni pentru recolte mai mari in 1990 Iarna s-a instalat mai devreme ca altădată şi pe meleagurile noastre, dar mecanizatorii con­tinuă bătălia ogoarelor cu şi mai multă indîrjire pentru a le fina­liza pe toate terenurile destinate însămînţărilor de primăvară, pen­tru a asigura acestor culturi con­diţii de producţie dintre cele mai bune. Avantajele arăturilor de toamnă pentru producţia agricolă sunt bine cunoscute şi sunt prea mari pentru a nu le acorda im­portanţa cuvenită, pentru a nu face totul în vederea efectuării lor ne­­întîrziate pe toate suprafeţele pla­nificate. în primul rînd, ele asi­gură o mai bună înmagazinare a apei în sol atît de necesară plantelor mai ales în condiţiile de secetă din ultimii ani. In al doilea rînd, ele permit ieşirea la lucru în cîmp în primăvară mai devreme şi asigură prin lucrări uşoare o foarte bună pregătire a patului germinativ, executarea în condiţii optime de timp şi ca­litate a celorlalte lucrări. Iată, deci, avantaje pentru care acum trebuie acţionat cu toată energia şi puterea de muncă pentru ca chiar şi în aceste înprejurări mai grele, provocate de îngheţ şi ză­padă, arăturile să fie termi­nate peste tot în cel mai scurt timp. Asemenea acţiuni sunt în plină desfăşurare şi în cooperativele a­­gricole din Consiliul agroindus­trial Sîngeorgiu de Mureş, con­siliu în care arăturile adînci de toamnă au fost efectuate pe a­­proape 6.000 hectare din cele 6.900 planificate. De asemenea, la gos­podăriile populaţiei, unde s-a lu­crat atît mecanic, în anumite perioade, dar şi cu atelajele şi cu forţe umane, au fost arate în jur la 800 de hectare de teren, ceea ce rep­rezintă mai mult de jumătate din prevederi. VASILE ORZ­A (Continuare în pag. a 3-a) 71 de ani de la făurirea statului naţional unitar român C­oordonată fundamentală a istoriei României, lupta pentru unitate naţională a constituit năzuinţa seculară a poporului român de pe ambele versante ale Carpaţilor. Unitatea de limbă, cultură, de viaţă eco­nomică şi spirituală a definit istoria românilor de la începuturi. Această unitate de esenţă constituie do­vada de necontestat că unirea Transilvaniei cu Ro­mânia, înfăptuită la 1 Decembrie 1918, a fost rezul­tatul unui proces logic, obiectiv care s-a realizat în condiţiile destrămării Imperiului habsburgic, ca ur­mare a revoluţiei burghezo-democratice de la sfîr­şitul acelui an. Astfel, în condiţiile adîncirii crizei politice prin care trecea imperiul, datorită intensi­ficării Luptei revoluţionare a maselor şi a înfrînge­­rilor de pe fronturi, lupta românilor din Transilvania pentru eliberare naţională şi unirea acestei provincii cu România a primit un caracter mai combativ. Evenimentele se precipitau cu o putere de ne­stăvilit. Unirea era considerată de masele populare, în frunte cu clasa muncitoare, ca o necesitate absolută. Astfel, în coloanele presei socialiste din Transilvania ca şi din România, idealul unirii era exprimat in nu­meroase articole, în care se lua atitudine fermă îm­potriva asupririi naţionale. în aceste împrejurări, Con­ferinţa Partidului Naţional Român din 12 octom­brie 1918, de la Oradea va da cunoscuta declaraţie în care se arăta că: „Naţiunea română din Ungaria şi Ardeal doreşte, ca liberă de orice înrîurire străină, să-şi hotărască singură aşezarea printre naţiunile li­bere**. UNIREA — cucerire istorică a poporului român Intensificarea luptei maselor populare împotriva războiului şi asupririi naţionale va impulsiona unirea forţelor progresiste din Transilvania. La 31 octom­brie 1918, va lua fiinţă Consiliul Naţional Român Cen­tral format din şase reprezentanţi ai Partidului Naţio­nal Român şi şase reprezentanţi ai secţiei române a Partidului Social-Democrat. Acesta va deveni princi­palul organ de conducere al luptei maselor pentru eliberare naţională şi unirea cu România, convocind în acest scop Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia pentru ziua de 1 Decembrie 1918. In întreaga Transilvanie au luat fiinţă consilii naţionale judeţene şi comunale care au înlocuit vechile autorităţi odioase şi corupte. Concomitent, au luat naştere şi consilii ale naţionalităţilor conlocuitoare. Muncitorii şi ţăranii maghiari şi germani, care de-a lungul veacurilor au luptat împreună cu masele populare româneşti împo­triva exploatatorilor autohtoni şi a cotropitorilor din afară, nu s-au lăsat atraşi de încercările de învrăjbire ale unor cercuri reacţionare. Un exemplu in acest sens îl constituie Consiliul Naţional Maghiar din Tîr­­gu-Mureş, care a recunoscut dreptul la autodeterminare al poporului român, orientîndu-se pe făgaşul colabo­rării şi prieteniei. Aşa după cum se ştie la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia au participat, pe lingă cei 1­228 de delegaţi aleşi, peste 100.900 de oameni din toate re­giunile Transilvaniei, din rîndul tuturor claselor so­ciale. In acest număr impunător s-au aflat circa­­10.000 de reprezentanţi ai muncitorimii, care au avut un rol important în luptele revoluţionare din acel timp. Ca un şuvoi se revărsau masele spre Alba Iulia, în prag de iarnă, într-un entuziasm general, pentru a în­făptui prin puterea destinului marele act al Unirii ce se săvîrşea în virtutea istoriei zbuciumate a po­porului român r­eferindu-se la atmosfera plină de en­tuziasm în care s-a desfăşurat Marea Adunare Naţio­nală de La Alba Iulia, corespondentul ziarului „Az Újság“ scria în numărul din 3 decembrie 1918: „Nu am văzut niciodată un număr atît de mare de ţărani îm­preună. Defilează puterea strămoşească şi toată lumea cîntă. Separat merg grupuri de fete în costume naţio­nale, în convoi răsună Internaţionala. Masele munci­toare române săsesc cu steaguri roşii. După ele o unitate de matrozi, sosiţi de la mare. Pe străzi nu te mai poţi mişca. In faţa Adunării Naţionale o îm­bulzeală de pericol de moarte. Mulţimile aşteaptă afară, strigînd, vîjîind ca un val de zeci de mii de Dr. IOAN POP cercetător ştiinţific (Continuare în pag. a 2-a)

Next