Steaua Roşie, decembrie 1989 (Anul 40, nr. 284-302)
1989-12-01 / nr. 284
»AGTNA ! STEARA ROSIE — UNIREA — cucerire istorică a poporului român (Urmare din pag. 1) oameni. Peste cîteva minute începe istoria“. Masele făuritoare ale istoriei şi-au spus cuvîntul hotărîtor şi la 1 Decembrie 1918, în cadrul Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, votînd în unanimitate şi într-un entuziasm înălţător Unirea Transilvaniei cu România. Relevînd împrejurările istorice în care s-a înfăptuit Umirea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta pe bună dreptate că: „Alcătuirea statului românesc naţional unitar nu este un dar, rezultatul unor conferinţe internaţionale, ci rodul luptei neobosite duse de cele mai înaintate forţe ale societăţii, de masele largi populare pentru Unire, produsul logic al dezvoltării istorice, sociale şi naţionale a poporului român". După 1918, burghezia şi moşierimea au folosit unirea pentru a-şi întări poziţiile lor politice, neţinînd seama de interesele vitale ale maselor muncitoare, a căror luptă va fi reprimată prin mijloace violente. Exemple în acest sens sunt nenumărate, ca de pildă: înăbuşirea grevei generale din octombrie 1920, prigoana dezlănţuită împotriva Partidului Comunist Român care, după înfiinţarea sa, la 8 mai 1921, va conduce şi ridica pe o treaptă superioară lupta maselor pentru eliberare socială şi pentru deplina egalitate naţională. Aceste năzuinţe juste se vor împlini în perioada care a urmat după actul istoric de la 23 August 1944, în anii socialismului, îndeosebi după Congresul al IX-lea al partidului, cînd problema naţională şi-a găsit rezolvarea pe baza principiilor marxism-leninismului, a umanismului socialist. La aniversarea a 71 de ani de la înfăptuirea marelui act istoric al Unirii din 1918, poporul nostru priveşte cu încredere viitorul, însufleţit de Programul şi obiectivele adoptate de cel de-al XIV- lea Congres al partidului, a căror realizare va marca noi paşi pe calea progresului şi civilizaţiei patriei noastre. SIMPOZION în organizarea Consiliului municipal de educaţie politică şi cultură socialistă Sighişoara, în sala festivă a Consiliului popular municipal s-a desfăşurat simpozionul intitulat „Lupta poporului român pentru unitate naţional-statală, coordonată fundamentală a istoriei patriei. Opera tovarăşului Nicolae Ceauşescu — baza ştiinţifică a cunoaşterii istoriei poporului român". Au prezentat comunicări Traian Bosoancă, Tîrnoveanu Postoiu, Aurel Jiga, Ioan Tudor şi Aurora Hriţuleac. Manifestarea s-a încheiat cu prezentarea unui montaj de versuri şi antece revoluţionarpatriotice susţinut de recitatorii Aurel Hîrţoagă şi Nicolae Leicu, cîntăreţii de muzică folk Adrian Ivaniţki şi Ovidiu Bucşa, precum şi de grupul coral cameral „Armonia“ al Centrului de creaţie şi cultură socialistă „Cîntarea României“ Sighişoara. Expoziţii de Colectivele mai multor unităţi de alimentaţie publică din municipiile şi oraşele judeţului nostru artă culinară au pregătit în cursul lunii noiembrie 1989, expoziţii de artă culinară cu vinzare. Bucătarii au realizat preparate culinare într-o gamă diversificată, de diferite forme şi cu calităţi gustative în concordanţă cu cerinţele consumatorilor, în municipiul Tîrgu-Mureş, la restaurantul „Mureşul“, la magazinele „Hermes“ şi cafe „Bucureşti“, lucrători de la întreprinderea comercială de stat pentru alimentaţie publică, din cantinele-restaurant şi-au reunit preparatele culinare în reprezentative expoziţii cu vînzare. Au fost prezentate şi puse la dispoziţia publicului consumator o mare varietate de preparate culinare de bucătărie realizate din came, legume, paste făinoase, sosuri, gar-nituri, siropuri, sucuri, produse de cofetărie şi patiserie. în fapt am asistat joi, 30 noiembrie, la a doua expoziţie reprezentativă de artă culinară organizată anul acesta de ICSAP Tîrgu-Mureş. Foto: SZÁSZ CAROL ★ Manifestări cultural-educative In şirul manifestărilor cultural-educative dedicate Congresului al XIV-lea al PCR, desfăşurate la Şcoala generală din comuna Baloş, se înscrie şi acţiunea „Glasuri limpezi de copii cîntă patria şi partidul“, cu participarea şoimilor patriei, pionierilor şi uteciştilor. Cu acest prilej a avut loc şi concursul „Cine ştie cîştigă“ cu tema: „Chipul nou al patriei prefigurat realist in documentele pentru Congresul al XIV-lea al partidului“, urmat de un bogat program artistic. O serie de spectacole de gală, cu caracter literar-muzical-coregrafic, susţinute de laureaţii precedentei ediţii a Festivalului naţional „Cîntarea României", la Sărmaşu, Sighişoara şi Tîrnăveni, la Tîrgu-Mureş, Reghin (8 decembrie) şi Luduş (10 decembrie) marchează deschiderea festivă a celei de-a VIII-a ediţii a Festivalului naţional „Cîntarea României“. ★ în această săptămînă, la sala „Unirea“, din Tîrgu-Mureş, expune tînărul arhitect Dorel Cozma, plastician amator, 22 de lucrări de pictură. ★ Opt plasticieni amatori mureşeni au participat, cu 12 lucrări, la Salonul interjudeţean de pictură de la Constanţa. S-au remarcat Angel Vultur, Lucia Dan şi Augustin Filimon. ★ In zilele de 16—17 decembrie, plasticienii amatori mureşeni participă la un schimb de experienţă, organizat de asociaţia din Sibiu, realizînd o expoziţie colectivă de artă plastică. Pină la sfîrşitul anului, o serie de formaţii artistice şi interpreţi amatori din judeţ vor participa la manifestări interjudeţene de prestigiu, în localităţile Drobeta-Turnu Severin, Deva, Brăila, Satu-Mare. între acestea, menţionăm festivalurile „Cîntec nou în Mehedinţi“, „Căluşarul transilvan“, „Festivalul obiceiurilor şi datinilor de iarnă“ etc. ★ La sala „Apollo“ din Tîrgu- Mureş, în perioada 10—23 decembrie, va fi deschisă o expoziţie de artă populară şi produse de artizanat, realizată de elevii şi cadrele didactice ale Şcolii populare de artă. ★ Tînărul preşedinte al Cenaclului târgumureşean de artă şi literatură de anticipaţie „Quark“, Peter Leb, a obţinut premiul I la Concursul interjudeţean, consacrat acestui gen, de la Bacău. Concursul «Romulus Guga» Organizat de Comitetul judeţean Mureş al UTC, revista „Vatra“ şi cenaclul care poartă numele scriitorului tîrgumureşean, cea de-a treia ediţie a concursului de creaţie literară „Romulus Guga“, s-a bucurat de o prezenţă numeroasă în cele două zile ale manifestărilor, tineri poeţi şi prozatori din diferite judeţe ale ţării avînd prilejul să participe la o întreagă suită de acţiuni culturale, între care de neuitat rămîn şezătoarea desfăşurată la Liceul energetic din oraşul Iernut sau dezbaterea „Rolul culturii în dezvoltarea personalităţii tinerei generaţii". Juriul concursului, constituit din scriitorii Mihai Sin (preşedinte), Nicolae Băciuţ, Aurel Maria Baroş, Al. Cistelecan, Ion Cristofor, Lazăr Lădariu, Eugeniu Nistor, precum şi din activiştii UTC, Mircea Teodor Pop şi Doina Ungur, a decis acordarea următoarelor premii. La prima secţiune (poeţi care au debutat în volum în intervalul 1979—1989): premiul I — Gheorghe Izbăşescu din oraşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, pentru volumul „Viaţa în tablouri“ (Ed. Albatros, 1984), premiul II — Irina Sturza din Bucureşti, pentru „Limita singurătăţii“ (Ed. Dacia, 1982), premiul III — Bianca Marcovici din Iaşi, pentru „Ochiul cuvîntului“ (Ed. Litera, 1987) şi George L. Nimigeanu din Mediaş, pentru „Colinele singurătăţii (Ed. Dacia, 1983). La cea de-a doua secţiune (tineri poeţi şi prozatori care nu au cărţi publicate), la genul poezie: premiul I — Sabin Zaah (Craiova), II — Ion Buzura (Tîrgu-Jiu), III — Mariana Lucaciu (Tîrgu-Mureş), premiul revistei „Steaua“ — Alexandru Petria (Dej), premiul revistei „Vatra“ — Lia Tătar (Oradea), premiul revistei „Orizont“ — Ion P. Iacob (Buzău), premiul revistei „Tribuna“ — Doru Tudor Crişan (Cluj-Napoca), premiul revistei „Luceafărul“ — Junona Tutunea (Bucureşti), premiul cenaclului „Romulus Guga“ — Mireille Astrid Popa (Bucureşti), premiul ziarului „Steaua roşie“ — Mariilena Mardare (Gheorghe Gheorghiu-Dej), premiul tinereţii — Reghina Camelia Lungu (Baia-Mare); la genul proză: premiul I — Alexandru Uiuiu (Bistriţa), II — Petru Vasile Istrate (Tîrnăveni), III — Alina Ruxandra Caranfil (Bucureşti), premiul Uniunii Scriitorilor — Rădica Purniche (Călăraşi). Nu putem însă să nu consemnăm contribuţia adusă la reuşita unor acţiuni din cadrul concursului din partea Victoriei Gurghian şi a lui Cristian Stamatoiu. E. NISTOR DE LA TAROM în lunile decembrie 1989, ianuarie şi februarie 1990, pe calea aerului, între Bucureşti şi Tîrgu-Mureş va circula o singură cursă TAROM. Orarul acesteia este următorul: decolare Bucureşti la ora 13, aterizare Tîrgu- Mureş, ora 13,50; decolare Tîrgu-Mureş la ora 14,20, aterizare Bucureşti, ora 15,10. Spre aeroportul din Vidrasău, din faţa Agenţiei comerciale TAROM Tîrgu- Mureş, autobuzul pleacă la ora 12,50. De reţinut că prezenţa la aeroport, a pasagerilor, trebuie să se facă cu 30 de minute înainte de decolarea aeronavei. NOUTĂŢI LA DJPTc. Prin finalizarea lucrărilor de extensie efectuate la centrala automată, în cursul trimestrelor IV 1989 şi I 1990, DJPTc va avea încă 2.000 de noi abonaţi telefonici în cartierul Tudor Vladimirescu din Tîrgu-Mureş. Din sfera de preocupări a lucrătorilor de la DJPTc Mureş consemnăm şi mutarea Oficiului PTTR din comuna Cheţani într-un nou spaţiu situat la parterul unui bloc de locuinţe. PIETONI DE NOTA 4 Traversarea neregulamentară a străzii de către pietoni este principala cauză a accidentelor de circulaţie în care ei au fost implicaţi, în Tîrgu-Mureş, strada Gheorghe Doja şi Bulevardul „1 Decembrie 1918“, sunt arterele cu cele mai frecvente încălcări ale regulilor de traversare a străzii de pietoni şi, drept consecinţă, pe aceste străzi se comit cele mai multe accidente din rîndul pietonilor. Ujlaki Attila, lăcătuş la IPP, Tóth Oliver, croitor la Cooperativa „Unitatea,“ Potcoavă Teodor, lăcătuş la Electromureş, Gliga Dumitru, maistru la IMATEX, Borbély Ernő, sudor la IRA, sunt doar cîțiva dintre pietonii care au traversat imprudent una din cele două artere de circulație. INSTANTANEE Animaţie şi voioşie pe patinoarul din Tîrgu-Mureş Foto: IOSIF TRIF CALENDAR Vineri 1 DECEMBRIE Soarele răsare la ora 7,31; apune la ora 16,38. Zile trecute 335, zile rămase 30. • 1918 — Marea Unire, încheierea procesului de făurire a statului naţional unitar român. CINEMA TÎRGU-MUREŞ — Arta: Prima dragoste. Unirea: Declaraţie de dragoste Progresul: Rocky IL Select: cinematograful este în renovare. Tineretului: Seherezada (orele 9, 11 şi 13); Colosul din Rhodos (orele 15 şi 13; seriile I—II). Flacăra, cinematograful este în renovare. SIGHIŞOARA — Lumina: In căutarea lui Jupiter. REGHIN — Patria: O lume nebună, nebună, nebună (seriile I—II). TÎRNĂVENI — Melodia: O vară cu Mara. LUDUȘ — Flacăra: Călătorie fantastică. SOVATA — Doina: Mari actori. Gian Maria Volonte (seriile I-II). Muncitorul: Pentru un cîntec notele nu sunt de-ajuns. IERNUT — Lumina- Jandarmul la plimbare. SĂRMAȘU — Popular: Sandokan, tigrul Malaeziei. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Flăcări pe malul mării. FÎNTÎNELE — Patria: Jandarmul se însoară. MIERCUREA MIRAJULUI — Nirajuî: Cursa neplătită. TEATRU TEATRUL NAŢIONAL, azi, ora 19: Moralitatea doamnei Dulska (secţia maghiară) — abonament D, 1988. TEATRUL DE PĂPUŞI, mîine, 2 decembrie,, la sediu, orele 9,30 şi 11: Fata babei şi fata moşneagului (secţia maghiară). CONCERT SIMFONIC Azi ora 19, în sala mare a Palatului culturii, va avea loc un concert simfonic. Dirijor: Ludovic Bács. Solistă: Sanda Crăciun — violă. In program: L. Comes: „Sarmis“; Bartók: Concert pentru violă și orchestră. Beethoven: Simfonia a VIII-a. Abonament nr. 8. DIN PROGRAMUL TV 19,00 — Telejurnal. 19,30 — Congresul al XIV-lea — Congresul marilor victorii socialiste. 19,50 — Unire, Unitate — idealuri împlinite, mărețe perspective. 20,15 — Deplină unitate in patria română — spectacol literar-muzical-coregrafic. 28,50 — Hotărîrile Congresului al XIV-lea al partidului — mobilizator program de muncă pentru întregul nostru popor. 21,10 — România în lume — documentar. 21,30 — Hotărîrile Congresului al XIV-lea al PCR la temelia perfecţionării învăţămîntului românesc. 21,50 — Telejurnal,