Steaua Roşie, decembrie 1989 (Anul 40, nr. 284-302)

1989-12-01 / nr. 284

»AGTNA ! STEARA ROSIE — UNIREA — cucerire istorică a poporului român (Urmare din pag. 1) oameni. Peste cîteva minute în­cepe istoria“. Masele făuritoare ale istoriei şi-au spus cuvîntul hotărîtor şi la 1 Decembrie 1918, în cadrul Marii Adunări Naţio­nale de la Alba Iulia, votînd în unanimitate şi într-un entuziasm înălţător Unirea Transilvaniei cu România. Relevînd împrejurările istorice în care s-a înfăptuit U­­mirea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta pe bună dreptate că: „Alcătuirea statului româ­nesc naţional unitar nu este un dar, rezultatul unor conferinţe in­ternaţionale, ci rodul luptei neo­bosite duse de cele mai înainta­te forţe ale societăţii, de masele largi populare pentru Unire, pro­dusul logic al dezvoltării istori­ce, sociale şi naţionale a poporu­lui român". După 1918, burghezia şi moşie­­rimea au folosit unirea pentru a-şi întări poziţiile lor politice, neţinînd seama de interesele vi­tale ale maselor muncitoare, a că­ror luptă va fi reprimată prin mijloace violente. Exemple în a­­cest sens sunt nenumărate, ca de pildă: înăbuşirea grevei generale din octombrie 1920, prigoana dez­lănţuită împotriva Partidului Co­munist Român care, după înfiin­ţarea sa, la 8 mai 1921, va con­duce şi ridica pe o treaptă su­perioară lupta maselor pentru e­­liberare socială şi pentru depli­na egalitate naţională. Aceste nă­zuinţe juste se vor împlini în perioada care a urmat după ac­tul istoric de la 23 August 1944, în anii socialismului, îndeosebi după Congresul al IX-lea al par­tidului, cînd problema naţională şi-a găsit rezolvarea pe baza prin­cipiilor marxism-leninismului, a umanismului socialist. La aniversarea a 71 de ani de la înfăptuirea marelui act istoric al Unirii din 1918, poporul nos­tru priveşte cu încredere viitorul, însufleţit de Programul şi obiec­tivele adoptate de cel de-al XIV- lea Congres al partidului, a că­ror realizare va marca noi paşi pe calea progresului şi civiliza­ţiei patriei noastre. SIMPOZION în organizarea Consiliului municipal de educaţie politică şi cultură socialistă Sighişoa­ra, în sala festivă a Consiliu­lui popular municipal s-a des­făşurat simpozionul intitulat „Lupta poporului român pen­tru unitate naţional-statală, coordonată fundamentală a is­toriei patriei. Opera tovară­şului Nicolae Ceauşescu — ba­za ştiinţifică a cunoaşterii is­toriei poporului român". Au prezentat comunicări Traian Bosoancă, Tîrnoveanu Postoiu, Aurel Jiga, Ioan Tudor şi Au­rora Hriţuleac. Manifestarea s-a încheiat cu prezentarea unui montaj de versuri şi antece revoluţionar­­patriotice susţinut de recita­torii Aurel Hîrţoagă şi Nicolae Leicu, cîntăreţii de muzică folk Adrian Ivaniţki şi Ovi­­diu Bucşa, precum şi de gru­pul coral cameral „Armonia“ al Centrului de creaţie şi cul­tură socialistă „Cîntarea Ro­mâniei“ Sighişoara. Expoziţii de Colectivele mai multor­ unităţi de alimentaţie publică din muni­cipiile şi oraşele judeţului nostru artă culinară au pregătit în cursul lunii noiem­brie 1989, expoziţii de artă cu­linară cu vinzare. Bucătarii au realizat preparate culinare într-o gamă diversificată, de diferite forme şi cu calităţi gustative în concordanţă cu cerinţele consu­matorilor, în municipiul Tîrgu-Mureş, la restaurantul „Mureşul“, la maga­zinele „Hermes“ şi cafe „Bucu­reşti“, lucrători de la întreprin­derea comercială de stat pentru alimentaţie publică, din cantine­­le-restaurant şi-au reunit prepara­tele culinare în reprezentative ex­poziţii cu vînzare. Au fost pre­zentate şi puse la dispoziţia pu­blicului consumator o mare va­rietate de preparate culinare de bucătărie realizate din came, le­gume, paste făinoase, sosuri, gar-­­­nituri, siropuri, sucuri, produse de cofetărie şi patiserie. în fapt am asistat joi, 30 noiembrie, la a doua expoziţie reprezentativă de artă culinară organizată anul acesta de ICSAP Tîrgu-Mureş. Foto: SZÁSZ CAROL ★ Manifestări cultural-educative In şirul manifestărilor cultu­ral-educative dedicate Congresu­lui al XIV-lea al PCR, desfăşu­rate la Şcoala generală din co­muna Baloş, se înscrie şi acţiu­nea „Glasuri limpezi de copii cîn­­tă patria şi partidul“, cu partici­parea şoimilor patriei, pionierilor şi uteciştilor. Cu acest prilej a avut loc şi concursul „Cine ştie cîştigă“ cu tema: „Chipul nou al patriei prefigurat realist in do­cumentele pentru Congresul al XIV-lea al partidului“, urmat de un bogat program artistic. O serie de spectacole de gală, cu caracter literar-muzical-core­­grafic, susţinute de laureaţii pre­cedentei ediţii a Festivalului na­ţional „Cîntarea României", la Sărmaşu, Sighişoara şi Tîrnăveni, la Tîrgu-Mureş, Reghin (8 decem­­brie) şi Luduş (10 decembrie) mar­chează deschiderea festivă a ce­lei de-a VIII-a ediţii a Festiva­lului naţional „Cîntarea Româ­niei“. ★ în această săptămînă, la sala „Unirea“, din Tîrgu-Mureş, ex­pune tînărul arhitect Dorel Coz­­ma, plastician amator, 22 de lu­crări de pictură. ★ Opt plasticieni amatori mure­şeni au participat, cu 12 lucrări, la Salonul interjudeţean de pic­tură de la Constanţa. S-au remar­cat Angel Vultur, Lucia Dan şi Augustin Filimon. ★ In zilele de 16—17 decembrie, plasticienii amatori mureşeni par­ticipă la un schimb de experien­ţă, organizat de asociaţia din Si­biu, realizînd o expoziţie colec­tivă de artă plastică. Pină la sfîrşitul anului, o se­rie de formaţii artistice şi inter­preţi amatori din judeţ vor par­ticipa la manifestări interjudeţe­­ne de prestigiu, în localităţile Drobeta-Turnu Severin, Deva, Brăila, Satu-Mare. între acestea, menţionăm festivalurile „Cîntec nou în Mehedinţi“, „Căluşarul transilvan“, „Festivalul obiceiuri­lor şi datinilor de iarnă“ etc. ★ La sala „Apollo“ din Tîrgu- Mureş, în perioada 10—23 decem­brie, va fi deschisă o expoziţie de artă populară şi produse de artizanat, realizată de elevii şi cadrele didactice ale Şcolii popu­lare de artă. ★ Tînărul preşedinte al Cenaclului târgumureşean de artă şi litera­tură de anticipaţie „Quark“, Pe­ter Leb, a obţinut premiul I la Concursul interjudeţean, consa­crat acestui gen, de la Bacău. Concursul «Romulus Guga» Organizat de Comitetul ju­deţean Mureş al UTC, revista „Vatra“ şi cenaclul care poartă numele scriitorului tîrgumu­­reşean, cea de-a treia ediţie a concursului de creaţie literară „Romulus Guga“, s-a bucurat de o prezenţă numeroasă în cele două zile ale manifestă­rilor, tineri poeţi şi prozatori din diferite judeţe ale ţării a­­vînd prilejul să participe la o întreagă suită de acţiuni cul­turale, între care de neuitat rămîn şezătoarea desfăşurată la Liceul energetic din oraşul Iernut sau dezbaterea „Rolul culturii în dezvoltarea perso­nalităţii tinerei generaţii". Ju­riul concursului, constituit din scriitorii Mihai Sin (preşedin­te), Nicolae Băciuţ, Aurel Ma­ria Baroş, Al. Cistelecan, Ion Cristofor, Lazăr Lădariu, Eu­­geniu Nistor, precum şi din activiştii UTC, Mircea Teodor Pop şi Doina Ungur, a decis acordarea următoarelor premii. La prima secţiune (poeţi care au debutat în volum în in­tervalul 1979—1989): premiul I — Gheorghe Izbăşescu din oraşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, pentru volumul „Viaţa în tablouri“ (Ed. Albatros, 1984), premiul II — Irina Sturza din Bucureşti, pentru „Limita sin­gurătăţii“ (Ed. Dacia, 1982), premiul III — Bianca Mar­­covici din Iaşi, pentru „Ochiul cuvîntului“ (Ed. Litera, 1987) şi George L. Nimigeanu din Mediaş, pentru „Colinele sin­gurătăţii (Ed. Dacia, 1983). La cea de-a doua secţiune (ti­neri poeţi şi prozatori care nu au cărţi publicate), la genul poezie: premiul I — Sabin Zaah (Craiova), II — Ion Bu­­zura (Tîrgu-Jiu), III — Ma­riana Lucaciu (Tîrgu-Mureş), premiul revistei „Steaua“ — Alexandru Petria (Dej), pre­miul revistei „Vatra“ — Lia Tătar (Oradea), premiul re­vistei „Orizont“ — Ion P. Ia­­cob (Buzău), premiul revistei „Tribuna“ — Doru Tudor Cri­­şan (Cluj-Napoca), premiul re­vistei „Luceafărul“ — Junona Tutunea (Bucureşti), premiul cenaclului „Romulus Guga“ — Mireille Astrid Popa (Bucu­reşti), premiul ziarului „Steaua roşie“ — Mariilena Mardare (Gheorghe Gheorghiu-Dej), premiul tinereţii — Reghina Camelia Lungu (Baia-Mare); la genul proză: premiul I — Alexandru Uiuiu (Bistriţa), II — Petru Vasile Istrate (Tîrnăveni), III — Alina Ru­­xandra Caranfil (Bucureşti), premiul Uniunii Scriitorilor — Rădica Purniche (Călăraşi). Nu putem însă să nu consemnăm contribuţia adusă la reuşita u­­nor acţiuni din cadrul con­cursului din partea Victoriei Gurghian şi a lui Cristian Sta­­matoiu. E. NISTOR DE LA TAROM în lunile decembrie 1989, ia­nuarie şi februarie 1990, pe calea aerului, între Bucureşti şi Tîr­­gu-Mureş va circula o singură cursă TAROM. Orarul acesteia este următorul: decolare Bucu­reşti la ora 13, aterizare Tîrgu- Mureş, ora 13,50; decolare Tîr­gu-Mureş la ora 14,20, aterizare Bucureşti, ora 15,10. Spre aero­portul din Vidrasău, din faţa A­­genţiei comerciale TAROM Tîrgu- Mureş, autobuzul pleacă la ora 12,50. De reţinut că prezenţa la aeroport, a pasagerilor, trebuie să se facă cu 30 de minute îna­inte de decolarea aeronavei. NOUTĂŢI LA DJPTc. Prin finalizarea lucrărilor de extensie efectuate la centrala au­tomată, în cursul trimestrelor IV 1989 şi I 1990, DJPTc va avea încă 2.000 de noi abonaţi telefo­nici în cartierul Tudor Vladimi­­rescu din Tîrgu-Mureş. Din sfera de preocupări a lucrătorilor de la DJPTc Mureş consemnăm şi mu­tarea Oficiului PTTR din comuna Cheţani într-un nou spaţiu situat la parterul unui bloc de locuinţe. PIETONI DE NOTA 4 Traversarea neregulamentară a străzii de către pietoni este prin­cipala cauză a accidentelor de circulaţie în care ei au fost im­plicaţi, în Tîrgu-Mureş, strada Gheorghe Doja şi Bulevardul „1 Decembrie 1918“, sunt arterele cu cele mai frecvente încălcări ale regulilor de traversare a străzii de pietoni şi, drept consecinţă, pe aceste străzi se comit cele mai multe accidente din rîndul pie­tonilor. Ujlaki Attila, lăcătuş la IPP, Tóth Oliver, croitor la Coo­perativa „Unitatea,“ Potcoavă Teo­dor, lăcătuş la Electromureş, Gli­­ga Dumitru, maistru la IMATEX, Borbély Ernő, sudor la IRA, sunt doar cîțiva dintre pietonii care au traversat imprudent una din cele două artere de circulație. INSTANTANEE Animaţie şi voioşie pe patinoarul din Tîrgu-Mureş Foto: IOSIF TRIF CALENDAR Vineri 1 DECEMBRIE Soarele răsare la ora 7,31; apune la ora 16,38. Zile trecute 335, zile răma­se 30. • 1918 — Marea Unire, încheie­rea procesului de făurire a sta­tului naţional unitar român. CINEMA TÎRGU-MUREŞ — Arta: Prima dragoste. Unirea: Declaraţie de dragoste Progresul: Rocky IL Select: cinematograful este în renovare. Tineretului: Sehe­rezada (orele 9, 11 şi 13); Colosul din Rhodos (orele 15 şi 13; seriile I—II). Flacăra, cinematograful este în renovare. SIGHIŞOARA — Lumina: In căutarea lui Jupiter. RE­GHIN — Patria: O lume nebună, nebună, nebună (seriile I—II). TÎRNĂVENI — Melodia: O vară cu Mara. LUDUȘ — Flacăra: Călătorie fantastică. SOVA­­TA — Doina: Mari actori. Gian Maria Volonte (seriile I-II). Mun­citorul: Pentru un cîntec notele nu sunt de-ajuns. IERNUT — Lu­mina- Jandarmul la plimbare. SĂRMAȘU — Popular: Sandokan, tigrul Malaeziei. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Flăcări pe malul mării. FÎNTÎNELE — Patria: Jandarmul se însoară. MIERCUREA MIRAJULUI — Ni­­rajuî: Cursa neplăti­tă. TEATRU TEATRUL NAŢIONAL, azi, ora 19: Moralitatea doamnei Dulska (secţia maghiară) — abo­nament D, 1988. TEATRUL DE PĂPUŞI, mîine, 2 decembrie,, la­ sediu, orele 9,30 şi 11: Fata babei şi fata moşnea­gului (secţia maghiară). CONCERT SIMFONIC Azi ora 19, în sala mare a Palatului culturii, va avea loc un concert simfonic. Dirijor: Ludovic Bács. Solistă: Sanda Crăciun — violă. In program: L. Comes: „Sarmis“; Bartók: Concert pentru violă și orchestră. Beethoven: Simfonia a VIII-a. Abonament nr. 8. DIN PROGRAMUL TV 19,00 — Telejurnal. 19,30 — Congre­sul al XIV-lea — Congresul marilor victorii socialiste. 19,50 — Unire, Uni­tate — idealuri împlinite, mărețe per­spective. 20,15 — Deplină unitate in patria română — spectacol literar-mu­­zical-coregrafic. 28,50 — Hotărîrile Congresului al XIV-lea al partidului — mobilizator program de muncă pentru întregul nostru popor. 21,10 — România în lume — documentar. 21,30 — Hotărîrile Congresului al XIV-lea al PCR la temelia perfec­ţionării învăţăm­întului românesc. 21,50 — Telejurnal­,

Next