Steaua, 1975 (Anul 26, nr. 1-12)

1975-01-01 / nr. 1

BIBLIOTF^ „ASTRA"] SIBIU UN MARE EVENIMENT CIVIC Documentele Congresului al Xl-lea. Programul Partidului nostru înscriu cu claritate cerinţa obiectivă a dezvoltării şi perfecţionării democraţiei în sensul asi­gurării cadrului favorabil pentru valorificarea energiei şi iniţiativelor tuturor cetăţe­nilor, pentru afirmarea pozitivă şi multilaterală a personalităţii umane. De aceea structurile organizatorice create atît în domeniul activităţii economice, cit şi în cel social, cultural sau politic urmăresc ca pe multiple planuri toţi oamenii muncii indiferent de naţionalitate, profesie, virsta, sex etc., să-şi poată exprima liber opi­nia şi opţiunea, să contribuie la dezbaterea şi adoptarea deciziilor şi de pe această bază să participe şi la realizarea lor în practică. Democraţia este astfel înţeleasă şi promovată şi ca un mijloc de educaţie politică şi cetăţenească, ea presupunînd şi angajînd la un întat grad de exigenţă competenţa profesională şi politică a tu­turor oamenilor muncii, responsabilitatea civică, morală şi juridică a fiecăruia. „Spre deosebire de democraţia burgheză a arăta tov. Nicolae Ceauşescu — în care se menţin deosebirile şi inegalităţile de clasă, democraţia noastră are la bază proprietatea socialistă, egalitatea socială a maselor; ea asigură în fapt participarea oamenilor muncii la elaborarea politicii generale interne şi externe a ţării, la lua­rea deciziilor în toate domeniile de activitate. Aceasta reprezintă şi o înaltă şcoală politică de educare socialistă a maselor, de creştere a răspunderii fiecărui cetă­ţean faţă de interesele generale ale colectivităţii, ale întregii noastre naţiuni socialiste“. In această perspectivă, hotărîrile Plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie 1974, legile adoptate de Marea Adunare Naţională în legătură cu îmbunătăţirea organi­zării şi funcţionării organelor supreme ale puterii de stat, a Consiliului de Mi­niştri precum şi a consiliilor populare, legea electorală, se înscriu, în spiritul do­cumentelor celui de al XI-lea Congres al partidului, pe linia dezvoltării continue a democraţiei socialiste, asigurării condiţiilor pentru participarea întregului popor la elaborarea şi înfăptuirea liniei politice generale a partidului şi statului. Prin Constituţie şi prin prevederile legii electorale sunt definite rolul şi pozi­ţia Frontului Unităţii Socialiste, cel mai larg organism politic permanent, care îşi desfăşoară activitatea sub conducerea Partidului Comunist Român, în depunerea de candidaturi pentru Marea Adunare Naţională şi consiliile populare. Reducerea numărului de deputaţi în Marea Adunare Naţională la 349, modi­ficarea prevederilor Constituţiei privind stabilirea componenţei şi a numărului mem­brilor Consiliului de Stat, alegerea de birouri executive la consiliile populare oră­şeneşti şi comunale, care vor avea un număr relativ restrîns de membri, comitetele executive urmînd a funcţiona ca organe alese ale consiliilor populare judeţene, ale municipiului Bucureşti, ale sectoarelor acestuia şi a tuturor municipiilor, vor asi­gura participării maselor o înaltă eficienţă socială, un nivel calitativ superior, în concordanţă cu exigenţele în continuă creştere ale dezvoltării societăţii noastre, se va ajunge la o mai mare operativitate în soluţionarea problemelor de către organele superioare şi locale ale puterii de stat. Dînd expresie principiilor înscrise în Constituţie, legea electorală proclamă caracterul universal egal, direct şi secret al votului, dreptul de a alege al tuturor cetăţenilor care au împlinit 18 ani, şi dreptul de a fi ales a celor care au împlinit 23 de ani, în spiritul aceloraşi prevederi cu conţinut şi caracter democratic legea stabileşte responsabilitatea deputaţilor în faţa alegătorilor pentru activitatea proprie cât şi a organului în care sunt aleşi. Această responsabilitate este întărită de în­scrierea principiului revocării înainte de termen a mandatului de deputat. O importanţă deosebită o au noile prevederi cuprinse în legea electorală re­feritoare la posibilitatea de a se propune mai mulţi candidaţi pentru fiecare cir­cumscripţie electorală urmînd să fie ales doar unul din ei şi anume acela care a întrunit cel puţin jumătate plus 1 din totalul voturilor exprimate în circumscripţia electorală respectivă. Această expresie a lărgirii democratismului, creează condiţii superioare pentru manifestarea opţiunilor oamenilor muncii pentru acel candidat care întruneşte cele mai inalte calităţi politice, profesionale şi moral-cetăţeneşti, care a dovedit şi do­­bîndit prin întreaga lui activitate încrederea alegătorilor, care garantează prin angajamentul lui că va acţiona ferm pentru înfăptuirea liniei politice generale a partidului şi pentru rezolvarea problemelor cetăţeneşti. Modificarea duratei mandatului, pentru consiliile populare municipale, orăşe­neşti şi comunale la 2 ani şi jumătate în loc de cinci ani, facilitează realizarea unui flux mai intens şi mai larg, de participare a oamenilor muncii la conducerea problemelor de stat şi obşteşti. Prin punerea deplină în valoare a diferitelor forme organizatorice şi modali­tăţi de lucru menite să asigure larga şi activa participare a cetăţenilor la conduce­rea treburilor publice va fi realizată efectiv cerinţa decurgînd din orientarea princi­pială enunţată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. „Acţionăm pentru a crea şi îm­bunătăţi formele organizatorice care asigură participarea activă, plenară, a ma­selor largi populare la conducerea tuturor sectoarelor de activitate, a întregii ţări, la elaborarea şi înfăptuirea politicii partidului. Pornim în mod consecvent de la principiul socialist că orînduirea nouă se poate realiza numai împreună cu popo­rul şi pentru popor. In aceasta constă esenţa democraţiei noastre socialiste“. Ioan Bojan

Next