Steaua, 1979 (Anul 30, nr. 1-12)

1979-01-01 / nr. 1

LA MULŢI ANI No Steaua Momentele de sfîrşit şi început de an au căpătat dimensiuni simbo­lice atunci cînd întregii naţiuni i-a fost adresat mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu prilejuit de sărbătoarea Anului Nou. Realizările mă­reţe în opera de construcţie socialistă, concretizate­ în îndeplinirea pro­gramului de dezvoltare şi modernizare a industriei,­­ sporirea avuţiei socialiste, a venitului naţional, în succesele ştiinţei, învăţămîntului, ale creaţiei literar-artistice, ale culturii noi, socialiste, reflectă forţa crea­toare a întregului nostru popor liber şi stăpîn pe destinele sale, voinţa sa de a infăptui cu succes Programul elaborat la Congresul al XI-lea, unitatea de nezdruncinat în jurul Partidului Comunist Român. Toate acestea constituie o garanţie deplină, un argument hotăritor pentru afirmarea dezvoltării economice, sociale, culturale, politice a societăţii noastre în viitor, obiectivele concrete ale acestui an fiind, firesc, ridicarea la un nivel tot mai înalt a activităţii economico-sociale, realizarea unei calităţi noi, superioare în întreaga construcţie a socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate, valorificarea tot mai eficientă a potenţialului de care dispune ţara noastră, material şi uman, promo­varea cu fermitate a celor mai înaintate realizări ale revoluţiei tehnico­­ştiinţifice. România socialistă a anului 1979 este o ţară care se pronunţă ferm, clar, hotărît ca un factor activ de progres în lume,­ ca o ţară ce desfă­şoară o intensă activitate internaţională în slujba idealurilor de liber­tate, independenţă şi progres social ale tuturor popoarelor, pentru promovarea unei politici noi în lume, de colaborare­ paşnică intre toate naţiunile, de destindere şi securitate. Efoturile politicii externe ale Re­publicii Socialiste România se îndreaptă către consolidarea păcii şi a destinderii. Dezvoltarea prieteniei, colaborării şi solidarităţii cu toate ţările socialiste, amplificarea continuă a relaţiilor multilaterale cu ţările în curs de dezvoltare, extinderea pe mai departe a raporturilor cu ţările capitaliste dezvoltate, cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduirea lor socială, constituie jaloane directoare ale activităţii inter­naţionale duse de partidul şi statul nostru, activitate ce pune în primul plan deplina egalitate în drepturi între toţi membrii comunităţii politice mondiale, respectul independenţei şi suveranităţii naţionale, al dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî singur destinul, neamestecul în treburile interne şi avantajul reciproc, nerecurgerea la forţă şi la ameninţarea cu forţa. Principiile politice interne şi externe izvorăsc firesc din natura şi obiectivele societăţii noastre socialiste, care pun în centrul tuturor inte­reselor şi acţiunilor ridicarea bunăstării materiale şi spirituale a maselor, întărirea independenţei şi suveranităţii patriei. Luna începutului de an marchează semnificativ două date impor­tante apropiate nu doar calendaristic ci şi în adînca lor semnificaţie, în rezonanţa pe care o au în conştiinţa poporului român, în istoria sa. Unirea şi unitatea — două aspiraţii îndeplinite, două condiţii sine qua non, propăşirea naţiunii. Unirea în „cuget şi simţire“ şi Uni­tatea indestructibilă în jurul partidului, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. 24 şi 26 ianuarie veghează asupra destinului nostru de popor liber şi independent, de popor care construieşte, cu încredere viitorul desti­nului său, societatea socialistă multilateral dezvoltată, în prima lună a anului să rostim din inimă La mulţi ani! „La mulţi ani“ pentru fericirea, prosperitatea şi pacea poporului român, pentru Unirea şi Unitatea sa. TMASTRAIUCIT EXPONENT ----1 AL VIEŢII POLITICE ŞI ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI Creaţia ştiinţifică şi culturală din ţara noastră a cunoscut în ulti­mele decenii o dezvoltare fără precedent, datorită politicii Partidului Comunist Român, care consideră că socialismul şi comunismul nu pot fi edificate decît pe baza celor mai valoroase cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Conştienţi de rolul social al ştiinţei şi de răspunderile ce le revin, oamenii de ştiinţă din ţara noastră, cuprinşi de o înaltă datorie patriotică, se mobilizează pentru ca toate cuceririle geniului uman să slujească omului şi celor mai nobile idealuri de progres, bunăstare şi o viaţă mai bună. Strălucit exponent al acestei politici, tovarăşa academician, doctor inginer ELENA CEAUŞESCU, prin întreaga sa activitate multilaterală se distinge ca o remarcabilă personalitate a vieţii politice şi cultural ştiinţifice româneşti. Dotată cu o deosebită sensibilitate, putere de gîn­­dire, spirit gospodăresc şi cald umanism, trăsături care izvorăsc dintr-o adîncă dragoste pentru oameni şi pentru poporul român, s-a impus ca o luptătoare pentru dreptatea socială a naţiunii, bucurîndu-se de o profundă stimă şi preţuire din partea întregului popor. Neobosita activitate revoluţionară, desfăşurată cu responsabilitate, curaj şi dîrzenie, încă din fragedă tinereţe, alături de cel mai iubit fiu al poporului român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, constituie un exem­plu de dăruire, abnegaţie şi devotament, pentru cauza socialismului şi comunismului în România, în calitate de membru al Comitetului Politic şi Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi deputat al Marii Adunări Naţionale, împreună cu ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului, îşi aduce o contribuţie de seamă la înfăptuirea politicii partidului de transformare a României într-un stat modern, de înfăptuire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Tovarăşa Elena Ceauşescu îşi consacră întreaga capacitate creatoare unui domeniu de vîrf al ştiinţei contemporane, chimia, unul din fac­torii cei mai dinamici ai creşterii producţiei materiale şi progresului tehnic. Convinsă că numai prin introducerea rapidă a progresului ştiin­ţific şi tehnic în viaţa socială a României se poate asigura dezvoltarea multilaterală a naţiunii, în condiţiile creşterii necontenite a indepen­denţei noastre tehnologice, ale reducerii şi înlocuirii importurilor de inteligenţă, tehnologie, utilaje şi materiale, militează cu fermitate pen­tru afirmarea puternică şi eficientă a creativităţii ştiinţifice şi tehnice proprii, pentru dezvoltarea în ţara noastră a unei chimii moderne. Mărturie a unei activităţii perseverente şi plină de dăruire sunt valoroasele cercetări cu caracter fundamental şi aplicativ în domeniul compuşilor de sinteză macromoleculari, al cineticii polimerizării, al chimiei polimerilor şi cauciucului. Dintre lucrările ştiinţifice, se cuvine să subliniem în mod deosebit: „Cercetări în domeniul sintezei şi carac­terizării compuşilor macromoleculari“, volum editat în limbile engleză, germană şi recent în limba greacă, impunîndu-se ca o lucrare ştiinţi­fică de mare valoare teoretică şi practică. La acestea se adaugă o serie de cercetări brevetate, privind elaborarea unor procedee pentru co­­polimerizarea butadienei cu stirenul, procedee pentru separarea şi puri­ficarea izoprenului şi altele. întreaga activitate se încadrează în cele mai importante direcţii de cercetare cuprinse în documentele Congre­sului al XI-lea al partidului, care marchează sectoarele de o vitală importanţă ale industriei chimice româneşti. înaltele calităţi ale omului de ştiinţă, pasionat şi preocupat de in­tegrarea cercetării cu producţia, se împletesc armonios cu cele de exce­lent organizator şi coordonator al activităţii de cercetare ştiinţifică şi tehnologică, în calitate de director al Institutului Central de Chimie, primul institut integrat din ţara noastră, îndrumă şi coordonează cu competenţă activitatea a peste 27 de unităţi de cercetare, cuprinzînd cîteva mii de specialişti, la care se adaugă şi cea a cadrelor didactice şi studenţilor din învăţămîntul superior de chimie, înfiinţat în 1970 pe baza unei concepţii ştiinţifice moderne şi sub conducerea nemijlocită a tovarăşei academician Elena Ceauşescu, Insti­tutul Central de Chimie a devenit în aceşti ani un model de coordo­nare a cercetării ştiinţifice, şi de concentrare a forţelor asupra tuturor problemelor majore, la rezolvarea cărora şi-a adus o importantă contri­buţie. Numai în ultimul an, mai mult de un sfert din producţia in­dustriei noastre chimice a fost realizată pe baza cercetărilor proprii, multe dintre ele avînd un caracter original şi făcînd obiectul a nume­roase brevete înregistrate la noi şi în alte ţări. La sfîrşitul anului 1980 se prevede ca 86% din volumul investiţiilor din industria chimică, res­pectiv 30% din totalul tehnologiilor noi şi perfecţionate pe întreaga economie, să fie asigurat cu tehnologii elaborate pe baza unor concepţii proprii. Sub conducerea tovarăşei Elena Ceauşescu, Institutul Central de Chimie a devenit un veritabil etalon de organizare şi integrare a cer­cetării şi ingineriei tehnologice cu producţia şi învăţămîntul, obţinînd an de an rezultate de cea mai înaltă performanţă în domeniul cerce­tării fundamentale şi aplicative. (Continuare în pag. 9 Prof. dr. Gheorghe Marci Director al Institutului de Chimie, Cluj-Napoc.

Next