Steaoa Dunărei, 1855 (Anul 1, nr. 1-38)
1855-11-08 / nr. 17
66 z . Împărăteasa vă chieme la Crima, în vremea neau făgăduitu, afară de colbul de pe straile loru. Pentru aceasta liniștiți vă, și căndu va eși vre de astăzi, unu Ucasu împărătescu vă aăgăduește raiul încă în viață, dacă veți merge la cete. Ggansia. Z. Columbu. În 5 ale acestei luni despre seară s'au lăutu în Paris vestea cu o repegiune de furieru despre unu nou atentatu asupra Imperatorului Napoleon. Totu Parisul era în cea mai mare mișcare, și aceasta pentru unu lucru de puțină îinsămnătate. Întămplarea au fostu așa: Împăratul se înturna pe la 4 seara de la vănătoare venindu prin suburbiul Sf. Antoane. Unu pichioru ce alerga întru întimpinarea sa, neavănduși pistoalele bine păstrate pe calu, au scăpatu unu pistolu gros pe pave, care la atingerea sa de peatră îndată s'au și slobozitu, și glontele, lovindu într'unu zidu de granitu, s'au întorsu înapoi și au rănitu la mănă pe unu omu ce se afla acolo. Întru acestea au agiunsu și Imperatorul, și înștiinținduse de întămplarea aceasta, îndată au ordonatu să chieme pe celu întăiu doctor al curții, iară omului rănitu iau datu 200 de franci să'și întimpine deocamdată nevoile. Împregiurarea pocnetului de pistolu și grabnica sosire a Imperatorului au datu ocasie, la cei ce n'au fostu față, a face conjeturile cele mai monstruose, și a închiea că unu atentatu au trebuitu să fi fostu făcutu asupra Imperatorului. Monitorul ce au eșitu a doua zi n'au făcutu nici o înștiințare asupra împegiurărei acestia, ci s'au mărginitu numai a publica sosirea Imperatorului la St. Club. De însemnatu este că nici o gazetă n'au publicatu nimicu despre acestu evenementu care au circulatu în gura tutulora. Se zice că redactorii mai multoru jurnale aru fi ținutu lungi conferințe în causa aceasta, și aru fi hotăritu să nu publice nici unu nimicu. Numai gazeta Estareta au pășitu cu curagiu la mijlocu, și numai după ce au lămuritu bine tote împregiurările Despre rănitul se știe Elu au fostu dusu în spețemea cea mai aproape de locul întăris'au mai liniștitu opiniea publică, că este căruceriu. Rana lui nu este periculosă, Atribuiti multu mai multă insemnătate părăsirei Anapei de Noi amu Nousea. San-Petersburg. 30 Octomvri capitulațiea de Chimburnu se pare a fli fostu în această campanie celu din urmă enenemintu importantu. Dacă acestu puntu singuraticu de pe permu nu ar urma să serveze ca puntu de purcedere pentru o întreprindere mai mare cătră Nicolaietu, Chison și Perecop, apoi capitălațiea de Chinburnu nu are în sine o deosenbită însemnătate, astfeliu precugiu Eupatoriea așa de nuți nu au contrebuitu la căderea Sabastopoliei plăzii, unde i s'au scosu glontele din rană. Agenții poliției carii au alergatu îndată la fața locului, au găsitu numai pistolul, dar nu și pe proprietariul lui. Polițiea credea că glontele au purcesu dintr'o trăsură particulară care se întălnise cu echipagiul ce'l escorta pichiorul, căndu mergea să întimpine pe impăratul, și că așa cei din trăsura particulară, socotindu că în echipagiu se afla înpăratul aru fi trasu asupra lui. Avea după sosirea Imperatorului la Sf. Club s'au lămuritu lucrul, căndu s'au cunoscutu că, unuia din pictiori ii lipsia unu pistolu. (G. de Fose.) cătu capitulației de Chinburnu. Ceia ce ne atristează este că lupta s'au urmatu numai după voința comendantului de artilerie și nu după aceia a comendantului cetăței. Că apărarea și aice au fostu bravă o recunoscu însuși inemicii noștri. Ce vomu zice însă căndu în sfărșitu și chiar Odesa cea fără apărare va fi prefăcută în ruini? Iarna trecută au fostu blăndă și fără pildă; furtunele primejdiose ce adesa desolează Marea Neagră au postu relatini neinsemnate, ce folosu le va aduce acumu inemiciloru noștrii viitorea iarnă? Dacă se va întămpla să guste ei o iarnă curata rusească, apoi vomu auzi încă și alte lucruri de cătu acele ce amu auzitu în iarna trecută cu tote corturile de scănduri din Liverpol, cu toată voința Dlui Spier. Și suferințele trupeloru noastre voru fi mari; căci Rusul nu-i mai puținu simțitoru frigului de cătu Europeni apuseanu, deși elu este mai multu deprinsu cu dănsul. Nu se știe cu siguranță care va fi următorul generalului Clainmichel. Se vorbește de aceia că direcția superioră o va căpăta unu principe înruditu cu casa imperială, pote principele de Oldenburg; iară deosebitele ramuri ale administrației complicate ale lui Clairmichel voru fi despărțite și încredințate Tehnicilor d esperimentați. Întămplese ce va vroi, totuși va merge mai bine de cătu în trecutu. La Samara lăngă Bolga pe de amăndoue laturele apei, s'au descoperitu straturi însemnate de pucinosă, și ori cătu de avuți amu fostu noi în privirea producteloruaturale totuși amu atărnatu foarte multu de străine țeri pentru cărbuni de pămîntu, sare, sălură și puciosă, de aceea descoperirea strateloru de pucioasă este pentru noi multu Amu auzitu că s'au datu cuvenitele ordine ca să se întrebuințemai însemnată decătu descoperirea unei băi de auru. le totu ce este cu putintru ca să se poată trage cel mai mare folosit din o asemine descoperire. Constituționelul pretinde c'au primit dinu Odesa următorul ordinu de zi al Principelui Gorceacov cu data din 15 oct. 1855 din lagărul de pe înălțimile lui Machenție: Maiestatea sa imperială, Domnul nostru, s'a'nsărcinați să mulțămescu în numele Rusiei braviloru soldați carii au apăratu partea Sudică a Sevastopolului cu atăta abnegație, curaju și perseverință, și este bine încredințată că armia căpătănd iarăși libertatea operațiiloru în cămpu nu va lipsi să apere din tote puterile în contra invaziei inemite pămăntul Sfintei Rusiei. Și precumu îngrijitorul părinte a marei familii (adecă al armiei) au binevoitu a poronci înalta sa previdere, construcția poduriloru pentru a cruța în ultimul minuntu mai multu sînge rusescu, deaseminea împăratul mia datu imputernicire să continuezu sau să părăsescu după împregiurări apărarea poziției nostre în Crima. Braviloru soldați - Voi cunoșteți datoria nostră. Noi nu vomu părăsi de bună voie această țară în care se boteză sfăntul Vladimir după ce se întorsă la religia creștină pe care o apărămu., Căte odată provinu împregiurări ce nemirnicescu cele mai tari hotărări, ce zădărnicescu sacrificiurile cele mai mari. Împăratul s'au înduratu a măgea pe mine să hotărescu de minutul in care vomu trebui să schimbămu linia postră de apărare, dacă aceasta este voința divină. Acumu rămăne-va noi să dovedimu că noi știmu justifica nemărtinita incredere a țarului, care au venitu in apropiere de noi pentru a lua suptu scutul seu apărarea patriei și indestularea nevoilor armiei sale. Fiți cu incredere in mine precumu și pănă acumu in tote ate- oste. Serghie, iară voi să că nu'i noi vomu scote va lăsa să ducă vă sculați cu toți și unu Ucasu, iconele ca să mergeți, din să că și pe suăntul a